Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 667/R/2008

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei judecător

JUDECĂTORI: Săndel Macavei, Monica Șortan Chitidean Valentin

- -

GREFIER: - -

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentant prin PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din data de 21 octombrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, privind menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 37 lit. b pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind de către instanță, arată că își menține recursul declarat în cauză, insistând în soluționarea acestuia.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.

Apărătorul inculpatului în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d pr.pen. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, solicită pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv s-au schimbat.

Constată că prin încheierea penală atacată, Tribunalul Cluja considerat că în cauză s-ar impune menținerea măsurii arestului preventiv, reținându-se în acest sens dispozițiile art. 143 și art. 148 lit. f pr.pen. De asemenea, instanța de fond a considerat că pericolul concret pentru ordinea publică ar rezulta din natura faptei, circumstanțele concrete și persoanele împotriva cărora s-au îndreptat aceste fapte, însă în opinia sa toate aceste împrejurări țin de circumstanțierea inculpatului, ce vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Mai mult, apreciază că natura faptelor și persoanele împotriva cărora s-a îndreptat infracțiunea, sunt elemente ce au condus la încadrarea juridică dată faptei, iar atât vârsta părților vătămate cât și gravitatea faptelor nu trebuie avute în vedere la circumstanțierea pericolului pentru ordinea publică, pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Solicită a se avea în vedere că părțile vătămate au fost audiate, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, a cooperat cu organele de anchetă și nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului.

De asemenea, dacă la momentul luării măsurii arestului preventiv au existat temeiuri, respectiv că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică sau că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, consideră că în prezent aceste temeiuri nu mai subzistă și nici nu există temeiuri noi, iar lăsarea inculpatului în libertate nu ar influența în sens negativ desfășurarea procesului penal. Cu onorariu din.

Reprezentantul Parchetului în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat în cauză și menținerea încheierii penale atacate, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă. În acest sens, solicită a se avea în vedere că inculpatul este cercetat pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 ani, iar punerea acestuia în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la faptul că faptele au fost săvârșite în perioada 2007-2008 asupra unor membrii din familie și a unui minor de 6 ani. Faptele au fost comise prin violență fizică, comisă mai ales asupra părții vătămate.

Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpatul este recidivist tot pentru comiterea unei infracțiuni de violență, suferind o condamnare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie de 5 ani.

În subsidiar, față de datele de la dosar, solicită a se constata că recursul este tardiv formulat, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. a pr.pen.

Apărătorul inculpatului, față de excepția tardivității ridicate, constată că încheierea atacată a fost pronunțată la data de 21 octombrie, iar recursul a fost declarat în data de 4 noiembrie.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu mai știe data la care a formulat recurs, însă a declarat recurs în ziua în care a primit comunicarea la penitenciar. Solicită, de asemenea, cercetarea în stare de libertate, întrucât nu a bătut copii, ci doar s-a dus cu ei la cerșit.

CURTEA

Prin încheierea penală din 21 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj, în temeiul art. 300/2 pr.pen. raportat la art.160/b pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații: (fiica lui și, născută la data de 05.04.1968, în Frata, jud.C, deținută în Penitenciarul Gherla ) și (fiul lui și, născut la data de 24.06.1981, în Câmpia, jud.C, deținut în Penitenciarul Gherla.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea penală nr.28/C/13.05.2008 a Tribunalului Clujs -a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 zile, în temeiul art.148 lit.f pr.pen. emițându-se mandatele de arestare preventivă nr.11/2008 și 12/2008.

Verificând măsura arestului preventiv a inculpaților la primirea dosarului s-a apreciat că există indicii că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, aceste indicii conducând la presupunerea rezonabilă că inculpații le-au comis.

În cauză este prezent temeiul arestării prev.de art.148 lit.f Codul d e procedură penală, respectiv că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, instanța va avea în vedere natura faptelor săvârșite, circumstanțele concrete în care au fost săvârșite precum și persoanele împotriva cărora acțiunile incriminate de lege au fost îndreptate (minori, dintre care doi membri ai aceleiași familii).

Astfel, instanța a apreciat că faptele sunt de natură a crea un sentiment de insecuritate în cadrul societății civile în cazul cercetării în stare de libertate a inculpaților, iar măsura arestării preventive a fost luată față de inculpații și cu respectarea dispozițiilor art.143 al.1-3.C.P.P. iar temeiul prev.de art.148 lit. f p Cod Penal, impune în continuarea privarea de libertate a inculpaților.

Împotriva încheierii menționate inculpatul a declarat recurs în termen.

În susținerea recursului acesta a criticat încheierea atacată arătând că se impunea înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat; a considerat că vârsta părților vătămate precum și gravitatea faptelor imputate inculpatului nu trebuie avută în vedere la circumstanțierea pericolului pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta a recunoscut faptele.

Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate precum și din oficiu - conform art.385/6 al.3 pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Curtea apreciază că inculpatul a declarat în termen recursul, deoarece inculpatul a luat cunoștință de soluția pronunțată de către prima instanță, cu ocazia comunicării dispozitivului acesteia, în penitenciar, în data de 22.10.2008, deci în termenul de 24 ore de la pronunțarea încheierii din data de 21.10.2008.

În mod temeinic prima instanță, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de minori prev.și ped.de art.13 al.1,2,și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 al.2 pen. faptă constând în aceea că în perioada 2007 - 2008, a obligat prin violență mai mulți minori din familia sa să meargă la cerșit.

Intr-adevăr indiciile temeinice a comiterii faptei subzistă și în cursul judecății, rezultând din declarațiile părților vătămate minore cât și din declarația inculpatului care a recunoscut fapta.

Susținerea recurentului că în prezent s-a modificat temeiurile ce au stat la baza arestării preventive nu poate fi primită având în vedere că a fost arestat în temeiul art.148 al. 1 lit.f pr.pen. pe considerentul că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, existând temerea că odată pus în libertate își va relua activitatea infracțională; Curtea apreciază că punerea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret, în special pentru părțile vătămate traficate, minori din propria familie, având în vedere că inculpatul în repetate rânduri a aplicat corecții fizice acestora, pe motiv că nu aduceau suficienți bani din cerșit.

Acest risc subzistă chiar dacă minorii au fost dați în plasament unei instituții specializate, deoarece și în trecut autoritățile au intervenit sancționând contravențional pe inculpați, pentru că au dus copii la cerșit, însă aceștia nu au încetat activitatea infracțională.

În același timp, nu poate fi omis faptul că inculpatul este recidivist, în trecut fiind condamnat pentru o infracțiune de tâlhărie.

Așa fiind în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul (fiul lui și, născut la data de 24.06.1981, în Câmpia, jud.C, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale 21 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.VC/MR

19.11.08/4 EX.

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Monica Șortan Chitidean Valentin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Cluj