Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 676/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 676/
Ședința publică de la 27 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dinc
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 16 iunie 2008 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul din oficiu al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatului în stare de libertate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea de a nu părăsi localitatea.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Timiș, ca fiind temeinică și legală, măsura arestării preventive a fost legal dispusă, față de inculpat.
Inculpatul, având cuvântul, solicită a fi cercetat în stare de libertate, arătând că nu are nici un motiv de a se sustrage de la urmărirea penală, a venit singur la poliție și la parchet, deși a fost citat telefonic, are copii minori în întreținere, nu există temei care să stea la baza arestării sale, iar cu privire la rechizitoriul emis de numele său, susține că doar datele personale corespund, în rest nu este nimic adevărat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 16 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în baza art. 3001alin. 1.C.P.P. s-a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului.
- În baza art. 3001alin. 3 Cpp rap. la art. 160 Cpp, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului -, fiul lui G și al, născut la data de 08.07.1971, CNP - în, JUD. V, cetățenie română, loc de muncă - SC SRL, ocupație - taximetrist, cu domiciliul în loc., com.,-, jud. T, necunoscut cu antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 11/22.02.2008 emis de Tribunalul Timiș, urmând ca legalitatea acestei măsuri să fie analizată la expirarea termenului legal de 60 zile.
În baza art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 145 Cpp și art. 1451Cpp, s-a respins ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, formulatăd e apărătorul inculpatului desemnat din oficiu.
S-a menținut termenul de fond stabilit la data de 19.09.2008, C7, sala 162, ora 09,00, pentru când se citează părțile.
S-a fixat termen pentru discutarea stării de arest a inculpatului la data de 06 august 2008, pentru când se citează inculpatul.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 91/P/2008 din data de 13 iunie 2008, fost trimis în judecată inculpatul, cercetat în stare de arest preventiv sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20.p, rap. la art. 174.Cod Penal și art. 175 lit. i Cod Penal, reținându-se în sarcina acestuia că în data de 08.02.2008, în jurul orelor 18.00, inculpatul în timp ce se deplasa cu partea vătămată G în autoturismul taximetru de culoare galbenă, de la înspre, l-a lovit pe acesta în cap cu un, după care l-a aruncat într-un canal împingându-l cu capul în apă, cu intenție de a-l ucide prin înecare.
Prin încheierile penală nr. 27/CC/22.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a dispus arestarea inculpatului, instanța apreciind că există suficiente indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, precum și că, din modalitatea de acțiune, rezultă că cercetarea acestuia în stare de libertate reprezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive a fost prelungită prin încheierile penale nr. 39/CC/20.03.2008; 53/CC/16.04.2008 și 66/CC/15.05.2008, apreciindu-se că temeiurile în baza cărora a fost luată această măsură subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice lăsarea în libertate a inculpatului.
În conformitate cu dispozițiile art. 3001.C.P.P. la înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpații sunt trimiși în judecată în stare de arest preventiv, instanța este obligată să verifice din oficiu, în cameră de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Verificând legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive a inculpatului tribunalul a apreciat că, în continuare, subzistă temeiurile în baza căreia a fost luată această măsură, măsură preventivă luată în condiții de legalitate și temeinicie, existând date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că fapta susceptibilă a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat a fost săvârșită de către inculpat, fiind deci îndeplinite condițiile impuse de art. 143 Cpp.
Întrucât, la acest moment procesual, nu există temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpatului, pericolul concret pentru ordinea publică se concretizează prin modalitatea de acțiune a acestuia, gravitatea infracțiunii de care este acuzat, iar raportat la modalitatea în care s-a desfășurat activitatea ilicită, la natura faptei comise, la rezonanța acesteia în rândul opiniei publice, se poate concluziona că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru toate acestea, tribunalul, în baza art. 300 ind. 1 alin.3 Cp.p. rap. la art. 160 C.P.P. a menținut starea de arest a inculpatului.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în baza art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 145 Cpp și art. 1451Cpp, a respins ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului.
Împotriva încheierii de ședință din 16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA în data de 26.06.2008.
Recursul nu a fost motivat în scris, ci numai cu ocazia concluziilor orale s-a solicitat judecarea în stare de libertate a inculpatului cu motivarea că acesta nu prezintă pericol pentru ordinea publică întrucât s-ar fi prezentat fără constrângere în fața autorităților, nu are antecedente penale și are familie.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 3001.C.P.P. și 160 C.P.P. precum și art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, continuă să subziste, cu atât mai mult cu cât au condus la emiterea rechizitoriului și sesizarea instanței. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpat ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpatului continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, caracterul activității infracționale).
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă; însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunea de tentativă de omor calificat aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv viața persoanei, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. Aceasta atrage și obligația pozitivă a statului, în temeiul articolului 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, de a lua toate măsurile care se impun pentru protejarea efectivă a dreptului la viață, în cauza Osman Marii Britanii, Curtea Europeană statuând că aceasta depășește obligația primară de "adoptare a unei legislații penale efective care să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața unei persoane, legislație dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, în scopul prevenirii, reprimării și sancționării încălcării prevederilor sale, implicând de asemenea, în anumite circumstanțe bine-definite, o obligație pozitivă a autorităților de a lua preventiv, măsuri de ordin practic pentru a proteja individul a cărui viață este amenințată de actele criminale ale altui individ. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează libertatea personală.
Astfel fiind, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata sumei de 90 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1, lit.b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 16 iunie 2008 în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 90 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile MJ a sumei de 40 lei, onorariu avocat oficiu, către Baroul Timiș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.06.2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - -
Grefier,
- -
RED: LB/27.06.08
Dact: 2 exempl/30 Iunie 2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Ion DincJudecători:Ion Dinc, Constantin Costea, Laura Bogdan
