Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 684/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 684/

Ședința publică de la 02 Iulie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Constantin Costea

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Ion Dincă

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință nr.81/CC/27.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.

Procedura legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, și în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către DIICOT.

Potrivit susținerilor DIICOT măsura arestării preventive a expirat la data de 27.06.2008, iar prelungirea a fost solicitată începând cu data de 29.06.2008, deci în aceste condiții nu se poate vorbi de o prelungire a măsurii arestării preventive.

La prima instanță, judecătorul cauzei, a întrebat părțile, dacă mai au alte cereri de formulat, acestea nu au avut alte cereri, și s-a acorda cuvântul în fond. Pe fond, procurorul de ședință a solicitat admiterea propunerii cererii de prelungire, așa cum a fost ea formulată, prelungirea cerându-se de către parchet, cu începere din data de 29.06.2008. Inculpatul a solicitat respingerea propunerii, ca inadmisibilă, având în vedere că măsura arestării preventive a expirat la data de 27.06.2008

În replică, procurorul de ședință, a arătat că este vorba despre o eroare materială și că solicită prelungirea măsurii arestării preventive, începând cu data de 27.06.2008, judecătorul primei instanțe pronunțându-se conform celor solicitate de procuror, însă consideră că acest viciu de procedură, nu intră în sfera erorilor materiale, solicitând analizarea prevederilor art.195

C.P.P.

În primul rând, eroarea materială trebuie să fie evidentă, în al doilea rând ea trebuia îndreptată de organul de urmărire penală, care trebuia să întocmească un proces - verbal, care nu există la dosarul cauzei, trebuind să se facă și o mențiune la sfârșitul actului corectat, ceea ce nu există. Aceste condiții nu sunt îndeplinite cumulativ, astfel că nu ne aflăm în fața unei erori materiale, iar prima instanță trebuia să se pronunțe cu privire la cererea de prelungire, așa cum a fost ea formulată, adică cu începere de la data de 29.06.2008, procurorul de ședință nu avea competența să modifice propunerea de prelungire, invocând prevederile art.156

C.P.P.

De asemenea, susține că măsura arestării preventive a expirat la data de 22.06.2008, iar o prelungire începând cu data de 27 sau 29 iunie 2008, este rămasă fără obiect

Prin SP nr. 353/25.04.2008, Tribunalul Timișa restituit dosarul la DIICOT, în vederea refacerii actului de sesizare, totodată menținând și starea de arest pe 30 de zile, până la data de 24.05.2008.

Curtea de APEL TIMIȘOARA prin încheierea din 22.05.2008 a menținut măsura arestării preventive, fără a arăta un termen la care aceasta expiră, în această situație punându-se problema care este perioada maximă pe care se poate menține măsura arestării și care este termenul de la curge. Având în vedere că prin SP nr.353 a Tribunalului Timișs -a dispus restituirea cauzei la DIICOT, ne aflăm fără dubiu, din nou în faza de urmărire penală. iar potrivit art.149 și C.P.P. Constituția României, în faza de urmărire penală, măsura arestării preventive nu poate depăși 30 de zile, iar termenul curge de la data emiterii mandatului, în speță, mandatul fiind încheierea Curții de APEL TIMIȘOARA din data de 22.05.2008, deoarece după această dată nu s-a mai discutat vreo arestare, ci doar s-a luat act de retragerea recursului. Astfel, ultima prelungire a măsurii arestării preventive a avut loc în data de 22.05.2008, toate cele arătate mai sus, urmând a fi interpretate în lumina art.140 și C.P.P. DP nr. 7/2006 a ÎCCJ.

În ceea ce privește încetarea de drept a măsurii arestării preventive, aceasta a încetat în condițiile art.140 alin.1, lit.a C.P.P. ceea ce a susținut și la prima instanță.

Astfel, în dosarul nr-, la termenul din data de 22.05.2008 Curtea de APEL TIMIȘOARA, în condițiile recuzării completului de judecată, a dispus menținerea stării de arest a inculpatului, urmând ca aceasta să fie verificată până la împlinirea termenului legal de 60 de zile. La termenul de judecată din data de 29.05.2008, inculpatul și-a retras recursul, solicită a se constata că măsura arestului preventiv a încetat de drept la data de 29.05.2008, menținerea măsurii arestării preventive, fiind dispusă de către Curtea de APEL TIMIȘOARA, în baza art. 51 alin.4 C.P.P. completul de judecată fiind recuzat. Având în vedere faptul că cererea de recuzare a fost respinsă și că inculpatul și-a retras recursul la data de 29.05.2008, măsura arestului preventiv a încetat de drept la această dată, iar termenul de 30 de zile pentru care poate fi menținută starea de arest, curge de la pronunțarea SP nr.353/PI, adică din data de 25.04.2008, împlinindu - se la data de 24.05.2008.

În subsidiar, apreciază că ar putea exista și o altă interpretare conform căreia menținerea stării de arest dispusă de către Curtea de APEL TIMIȘOARA, ar viza și perioada subsecventă datei de 29.05.2008, ceea ce trebuie stabilit în acest sens fiind momentul până la care a fost dispusă prelungirea.

Astfel, conform art.274 alin.2 C.P.P. rezultă că măsura arestării preventive se menține pe o perioadă de 30 de zile, care curge de la data pronunțării. Având în vedere că ultima menținere a stării de arest a avut loc în data de 22.05.2008, în dosarul nr-, măsura preventivă a expirat de drept la data de 20.06.2008. nu se poate reține faptul că măsura arestării preventive ar fi putut fi menținută începând cu data de 29.05.2008, expirând la data de 27.06.2008, în contextul în care instanța de recurs, cu ocazia pronunțării deciziei, nu a înțeles să se mai pronunțe cu privire la acest aspect. Instanța de recurs putea să pună în discuție și să mențină starea de arest începând cu data de 29.05,2008, ori având în vedere că acest lucru nu s-a întâmplat, termenul de 30 de zile curge de la data pronunțării încheierii, respectiv data de 22.05.2008.

În acest sens, mai invocă faptul că termenul poate curge numai de la data pronunțării actului care a generat prelungirea, în cazul de față, ultimul act fiind încheierea din data de 22.05.2008, nefiind prevăzut vreun alt termen în același act.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, în mod legal s-a procedat în acest caz, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.159 C.P.P. nu s-au făcut abuzuri, iar măsura arestării preventive nu a încetat de drept.

Inculpatul, având cuvântul, solicită punerea sa în libertate.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr.81/CC/27.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art.159 alin.7 Cod procedură penală raportat la art.155 Cod procedură penală și cu aplicarea art.143 și 148 lit.f Cod procedură penală s-a admis cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Timișoara.

S-a prelungit starea de arest a inculpatului cu încă 11 zile, începând cu data de 28.06.2008 până la data de 08.07.2008.

În baza art.140 alin.1 lit.a Cod procedură penală s-a respins cererea de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive formulată de apărătorul inculpatului.

În baza art.52 Cod procedură penală raportat la art.51 alin.4 Cod procedură penală s-a înaintat cererea de recuzare formulată oral de către apărătorul inculpatului împotriva președintelui completului de judecată, președintelui Secției penale a Tribunalului Timiș, pentru desemnarea unui alt complet de judecată în vederea soluționării acesteia.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut că prin cererea nr.156/D/P/2007, din 27.06.2008 formulată de Ministerul Public -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Timișoara, înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, s-a solicitat prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive a inculpatului.

În motivarea cererii s-a precizat că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și complicitate la fals în înscrisuri oficiale, prevăzute de art.12 alin.1,2 lit.a și art.13 din Legea nr.678/2001 și art.26 raportat Cod Penal la art.288 alin.1 Cod Penal, în fapt, acesta racolând, găzduind și transportând în afara țării, în anul 2005, în vederea exploatării prin practicarea prostituției, mai multe tinere.

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut că cererea procurorului, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive este întemeiată și a admis-o pentru o perioadă 11 zile, începând cu data de 28.06.2008, până la data de 08.07.2008.

Cu privire la cererea având ca obiect încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în temeiul prevederilor art.140 alin.1 lit.a C.P.P. aceasta a fost respinsă ca nefondată, întrucât prin decizia penală pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 22.05.2008, când dosarul se afla încă în faza cercetării judecătorești, măsura arestării preventive a fost menținută, valabilitatea acesteia datând până la 29.05.2008, când cauza a rămas definitiv restituită la procuror.

Cu privire la cererea având ca obiect recuzarea completului de judecată, în baza dispozițiilor art.52 raportat C.P.P. la art.51 alin.4 C.P.P. aceasta a fost înaintată spre soluționare, de către un alt complet de judecată.

Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, întrucât în mod greșit s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.155 alin.1 C.P.P. "arestarea inculpatului dispusă de instanță, poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care determinat arestarea inițială, impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate".

Inculpatul a fost arestat în temeiul prevederilor art.148 lit.f C.P.P. dispoziții potrivit cărora, "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 și C.P.P. dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică".

Infracțiunile reținute în seama inculpatului la urmărirea penală, pentru care s-a dispus arestarea și a fost prelungită măsura arestării preventive, redate mai sus, sunt pedepsite cu închisoarea, în cuantum mai mare de patru ani, astfel că prima condiție prevăzută de art.148 este C.P.P. îndeplinită.

Modalitatea săvârșirii infracțiunii, reținută la urmărirea penală, comportarea inculpatului în cursul urmăriri penale, vârsta persoanelor traficate, dovedesc pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea în libertate a inculpatului.

Obligarea victimelor să practice prostituția se realizează, ca modalitate, prin privarea acestora de libertatea fizică și libertatea psihică, prima prin reținerea actelor de identitate, a pașapoartelor, fără de care victimele nu se pot deplasa dintr-o țară în alta, deci sunt în imposibilitate de a reveni în România, iar cea de a doua, prin intimidarea, violentarea victimelor, determinându-le astfel să le fie teamă să reclame faptele inculpaților sau chiar prin mijloacele pe care le au la îndemână, să încerce să scape de sub supravegherea inculpaților.

Așadar, libertatea inculpatului, nu poate pusă mai presus de libertatea victimelor, lăsarea acestuia în libertate, putând crea în rândul indivizilor un sentiment de teamă, de insecuritate că la rândul lor vor fi spuși unor tratamente identice, astfel și cea de-a doua condiție prevăzută de art.148 lit.f C.P.P. avută în vedere la luarea măsurii arestării, se menține.

Criticile apărării, privind faptul că procurorul a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive cu data de 29.06.2008, iar instanța s-a pronunțat cu data de 28.06.2008, fără a exista un proces-verbal de îndreptare a erorii materiale cu privire la data de 29.06.2008, nu sunt întemeiate, deoarece acest element al cererii, nu obligă instanța să țină seama de el, materia prelungirii măsurii arestării preventive fiind reglementată prin art.156 și următoarele.

C.P.P.

De asemenea, sunt neîntemeiate criticile privind încetarea măsurii arestării preventive la data de 22.06.2008, deoarece prin decizia penală pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA la această dată, măsura arestării preventive a inculpatului a fost menținută, aceste critici fiind analizate și de prima instanță.

Așa fiind, în temeiul prevederilor art.38515alin.1, pct.1, lit.b C.P.P. recursul va fi respins ca nefondat, iar în baza art.192 alin.2 inculpatul C.P.P. recurs va obligat la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul prevederilor art.38515alin.1, pct.1, lit.b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință nr.81/CC/27.06.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-.

În temeiul prevederilor art.192 alin.2 C.P.P. obligă inculpatul recurent la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 02.07.2008.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - -

GREFIER

- -

RED:ID/03.07.08

: 2 exempl/ 03 Iulie 2008

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Jud:

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea, Laura Bogdan, Ion Dincă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 684/2008. Curtea de Apel Timisoara