Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 714/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 714/
Ședința publică de la 27 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26.10.1982- deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 24 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 74524/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că starea de arest este o măsură de excepție.
Solicită să se constate că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă Inculpatul este beneficiar al prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, chiar dacă inculpatul a recunoscut constant pe parcursul cercetării judecătorești fapta ce face obiectul prezentului dosar, astfel că se poate susține că măsura a depășit un termen rezonabil.
Avocat, aduce în discuție faptul că, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia, inculpatul a fost cercetat pentru ultraj, însă soluția pronunțată de neîncepere a urmăririi penale, denotă că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ultraj.
Cu privire la temeiul juridic care a stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive - art.148 lit."f" Cod procedură penală, apreciază că este îndeplinită doar prima condiție, nefiind îndeplinită cea de-a doua condiție în sensul că nu sunt probe certe că lăsarea în stare de libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea încheierii Tribunalului Constanța ca legală și temeinică motivat de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea măsuri preventive.
Solicită a se avea în vedere că la momentul de față, în faza de cercetare judecătorească, martorii și părțile vătămate susțin pe deplin actul de sesizare dedus judecății - pe baza unor probe și indicii temeinice, la cestea adăugându-se natura infracțiunii, modalitatea in care a fost săvârșită fapta, profilul inculpatului și nu în ultimul rând atitudinea recalcitrantă
Solicită să se constate că, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, solicită judecarea sa în stare de libertate, și este de acord cu concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 24 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, în temeiul art. 3002raporta la art. 160bcod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, tribunalul a reținut următoarele:
Din mijloacele de probă adminJ. în cursul urmăririi penale, rezultă presupunerea rezonabilă că, la data de 22.o7.2oo8, aflându-se cu turma de capre pe o solă de la marginea satului, comuna Comana, județul C, inculpatul a intrat în discuții contradictorii cu partea vătămată G - administratorul solei de teren - pe fondul cărora a asmuțit câinii pe acesta, care l-au imobilizat la sol, situație în care inculpatul i-a aplicat părții vătămate, mai multe lovituri, cauzându-i leziuni la nivel cranio-facia l, cervical și toracal stânga, ce i-au pus viața în primejdie, prin insuficiență respiratorie acută consecutivă hemopneumotoraxului stâng, necesitând din punct de vedere medico-legal, 4o-45 zile de îngrijiri medicale.
Inculpatul, după exercitarea violențelor fizice, a deposedat partea vătămată de bijuterii și alte bunuri, precum și un cu bile marca "".
La data de 17/18.o8.2oo7, pe timp de noapte, inculpatul ar fi sustras din curtea locuinței părții vătămate, un număr de 2o plăci internită și 12 scânduri, în valoare de 6oo lei.
La data de 12.o4.2oo9, în jurul orelor 15-16,3o inculpatul,aflându-se în barul SC SRL din același sat,comuna Comana, ar fi provocat scandal public în sensul că a săvârșit acte și gesturi și s-a dedat la manifestări prin care a adus atingere bunurilor moravuri și a tulburat liniștea publică, ocazie cu care a exercitat violențe asupra numiților și. Totodată, ar fi exercitat amenințări asupra agentului șef adj din cadrul Postului de Poliție Comana, care s-a deplasat la fața locului pentru aplanarea conflictului, însă l-a și lovit pe acesta, precum și autoturismul din dotarea postului de poliție.
Partea vătămată a sesizat lucrătorii de poliție ce s-au deplasat la fața locului, prin persoana agentului șef adj - ajutor șef Post Poliție Comana și a agentului șef principal - tehnician criminalist-. În timp ce aceștia culegeau date privind comiterea faptei și intenționau să efectueze cercetarea la fața locului,au fost atacați de către inculpat. Acesta din urmă,la adresa celor doi lucrători de poliție,dar în special a agentului șef, a proferat cuvinte indecente, injurioase și amenințări cu moartea, pentru că și-au permis să efectueze cercetări, s-a năpustit asupra agentului șef, lovindu-l cu pumnii și picioarele în zona pieptului și a spatelui, interzicându-i să desfășoare activități de cercetare la fața locului.
Datorită atitudinii violente a inculpatului, lucrătorul de poliție a făcut uz de armă trăgând un foc în plan vertical cu respectarea prevederilor legale, ceea ce a făcut ca inculpatul să renunțe la acțiunea sa violentă, fiind de acord să-i însoțească pe cei doi polițiști la sediul postului de poliție.
Dar, imediat, se manifestă din nou violent, intenționând să smulgă o balustradă din apropierea barului, cu care să lovească pe cei doi polițiști.
De asemenea, a sărit cu picioarele pe mașinii cu care sosiseră lucrătorii de poliție și a lovit de mai multe ori cu pumnii în geamul autoturismului.
Astfel în raport de cele precizate anterior tribunalul apreciază la acest moment procesual, și după audierea inculpatului dar și a părților vătămate că sunt întrunite în continuare disp. art. 143 C.P.P.:
Pentru fapta presupus comisă, din data de 22.07.2008, indiciile temeinice rezultă din declarațiile părții vătămate G -care l-a indicat pe inculpat drept autor - procesul verbal de recunoaștere a inculpatului de către partea vătămată, raportul de expertiză medico-legală nr. 53/LR/04.03.2008 emis de SML C din care rezultă că leziunile de la nivel cranio-facial, cervical și toracal stânga, i-au pus viața victimei în primejdie prin insuficiență respiratorie acută consecutivă hemopneumotoraxului stâng, necesitând din punct de vedere medico-legal 40-45 zile de îngrijiri medicale, depozițiile martorilor, care analizate coroborat,confirmă presupunerea rezonabilă,credibilă, că inculpatul a săvîrșit acte materiale ce pot întruni conținutul constitutiv al infracțiunii de tentativă de omor, partea vătămată fiind
Pentru faptele din data de 12.04.2009 indiciile temeinice rezultă din declarațiile părților vătămate, certificatul medico-legal nr. 562/T/15.04.2009 emis de SML C, conform căruia a suferit leziuni traumatice care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale, rapoartele întocmite de agentul șef adjunct și agentul șef principal, procesul verbal de cercetare la fața locului, depozițiile martorilor Camer, a, Erdin.
Pentru fapta de furt din data de 17/18.08.2007, sunt relevante declarațiile părții vătămate și ale martorului Erdin, procesul verbal de percheziție domiciliară, din care rezultă că la locuința inculpatului au fost identificate plăci din internită asemănătoare celor sustrase de la partea vătămată.
Tribunalul apreciază că în acest context rămâne incident cazul prev. de art. 148 alin. 1 lit. f pr. Pen. întrucât infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar prin lăsarea în libertate se creează un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică este determinat de modul și circumstanțele comiterii faptelor, valorile sociale lezate, rezonanța socială a acestui gen de fapte, care sunt de natură să creeze în rândul comunității, un sentiment de temere și insecuritate, care impune organelor judiciare să reacționeze prompt, inclusiv prin mijloacele procesual penale, pentru a asigura respectarea imperativului ordinii publice.
Fapta de tentativă de omor a adus o atingere gravă valorilor sociale care ocrotesc dreptul oricărei persoane la integritate fizică, iar prin faptele din data de 12.04.2009, au fost lezate valorile sociale privind respectul față de autoritățile statului și cele care urmăresc păstrarea unui climat de liniște în societate.
Chiar dacă unele din faptele presupus comise se situează la un moment îndepărtat, în timp, pericolul concret pentru ordinea publică este evident și actual, deoarece inculpatul, potrivit probatoriului, a continuat să manifeste o atitudine violentă în relațiile cu alte persoane, în locuri publice, să persiste în a exercita acte de violență, inclusiv asupra unor reprezentanții ai autorității statului, acte ce pot știrbi din autoritatea acestora, să repete activitatea infracțională.
Luarea măsurii arestării preventive corespunde și scopului acestei măsuri, astfel cum este reglementat de art. 136 Cod pr. penală, urmărindu-se asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal, printr-o bună administrare a probelor în acuzare și în apărare și a altor probe pe care instanța le va considera necesare-evitarea denaturării probelor, cunoscând poziția procesuală a inculpatului și faptul că acesta contestă depozițiile martorilor dar și prin atitudinea sa în fața instanței încearcă să acrediteze o altă situație de fapt astfel că este necesară împiedicarea sustragerii de la judecată ori executarea pedepsei, dacă că va fi găsit vinovat.
Tribunalul reține în raport de cele precizate anterior că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea prevederilor legale și că temeiurile care au justificat arestarea subzistă, și la acest moment procesual când cercetarea judecătorească a început efectiv, de asemenea nu au intervenit elemente noi în favoarea inculpatului astfel că se impune în continuare, privarea de libertate a inculpatului, măsura arestării preventive fiind cea mai adecvată în acest moment procesual.
În termen legal împotriva acestei încheieri,inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. apreciind că nu există un pericol concret generat, de lăsarea în libertate a inculpatului.
Verificând încheierea recurată, potrivit art. 3856alin.3 cod.pr.penală, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat.
Astfel, in mod legal prima instanță, prin încheierea recurată a menținut starea de arest a inculpatului, întrucât în cauză temeiurile reținute cu ocazia arestării preventive. neschimbate și impun privarea în continuaree de libertate a inculpatului, în scopul bunei desfășurări a judecății în primă instanță.
Întrucât încheierea recurată este legală și temeinică, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat, făcând aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor. art. 192 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul inculpatfiul lui și, născut la data de 26.10.1982- deținut în Penitenciarul Poarta Albă împotriva încheierii de ședință din data de 24.11.2009 a Tribunalului Constanța pronunțată în dosar nr-.
Conform art.192 alin. 2 cod procedură penală, obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Jud. fond L
Red Jud. C -
07.12.2009/2 ex.
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Zoița Frangu, Dan
