Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 73/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere arestare preventivă -
R M N
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică din 8 februarie 2010
DECIZIA Nr. 73
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Cheptene Micu Diana
JUDECĂTOR 3: Ilieș
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14 octombrie 1984, în prezent arestat în Penitenciarul Botoșani, împotriva încheierii nr. 15 din 5 februarie 2010 a Tribunalului Botoșani.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent, asistat din oficiu de avocat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care
S-a luat declarație inculpatului recurent, susținerile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Instanța constatând recursul în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii criticate și continuarea procesului cu inculpatul în stare de libertate, pe considerentul că a recunoscut și regretat fapta comisă și se angajează să se prezinte la termenele de judecată fixate de instanță. Totodată, precizează că are o situație familială grea, un copil minor în întreținere, căruia trebuie să-i asigure cele necesare traiului.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii ca legală și temeinică, apreciind că instanța de fond a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, pe care în mod corect menținut-o, în cauză subzistând temeiurile avute în vedere la luarea acesteia.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită.
Declarând închise dezbaterile,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată
Prin încheierea din 5.02.2010 a Tribunalului Botoșani (dosar -), în temeiul art. 3001pct. 3 Cod pr.penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1,3 Cod penal.
În motivarea încheierii s-a arătat că prin încheierea de ședință nr. 7 din 14 ianuarie 2010 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Botoșanis -a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani și, în temeiul art. 1491raportat la art. 148 alin. 1 lit. a, e și f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.1 și 3, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal, pe o durată de 30 zile, începând cu data executării efective a mandatului.
Prin încheierea de ședință din data de 23 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-, în temeiul art. 150 alin. 2 Cod procedură penală, s-a confirmat mandatul de arestare preventivă nr. 1 din 14 ianuarie 2010, emis în baza încheierii nr. 7 din 14.01.2010 a Tribunalul Botoșani - Secția penală, pe numele inculpatului și s-a dispus executarea mandatului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere că, din actele dosarului de urmărire penală, respectiv, declarația dată la procuror de partea vătămată, declarațiile martorilor, și -, rezultă date și indicii că inculpatul este autorul infracțiunii de viol săvârșită asupra minorei, confirmare dată și de raportul de constatare medico-legală din care rezultă că victima prezintă leziuni de deflorare ce au putut data din dimineața de 05.07.2009, iar prezența spermatozoizilor în secreția vaginală atestă consumarea unui raport sexual. De asemenea, cu ocazia audierii martorilor, aceștia au indicat inculpatul din planșa foto, ca fiind autorul faptei, așa cum rezultă din procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografii (fila 45și 52 dosar urmărire penală), că pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani închisoare și, față de natura infracțiunii, de consecințele acesteia și de ecoul pe care săvârșirea unei asemenea fapte îl are în societate, s-a apreciat că fapta prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind date cazurile prevăzut art.148 lit. a, e, Cod procedură penală.
Instanța a fost investită cu judecarea cauzei, iar conform art. 3001Cod procedură penală, la primirea dosarului, instanța procedat din oficiu la verificarea legalității stării de arest inculpatului.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, instanța a reținut că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol unei minore sub 15 ani, existând în acest sens indicii temeinice că el este autorul infracțiunii pentru care este trimis în judecată, așa cum s- statuat odată cu arestarea preventivă și confirmarea mandatului. Având în vedere că din probele dosarului rezultă faptul că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, impun în continuare privarea de libertate inculpatului, instanța menținut starea de arest pe aceleași temeiuri avute în vedere cu ocazia arestării preventive.
În ceea ce privește situația prevăzută de art.148 alin. 1 lit. a și e Cod procedură penală, s-a reținut că inculpatul a fugit după comiterea faptei în scopul de a se sustrage de la urmărire penală, așa cum reiese din procesele verbale de căutare la domiciliu, și că acesta, prin intermediul familiei sale exercită presiuni asupra părții vătămate.
De asemenea, s-a constatat că este dat în cauză un pericol social sporit inculpatului cercetat, în considerarea faptului că este vorba despre violarea unei persoane minore, sub vârsta de 15 ani, ceea ce înseamnă că și art. 148 lit. f Cod proc. penală subzistă.
Împotriva acestei încheieri declarat recurs inculpatul, solicitând judecarea sa în libertate pe considerentul că are un copil minor în întreținere și ar dori să-i asigure cele necesare traiului zilnic.
Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856al. 3 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul este nefondat.
Prin rechizitoriul din 3.02.2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de viol în formă calificată prev. de art. 197 al. 1,3 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, constând în aceea că la data de 5.07.2009, în jurul orelor 3-3:30, a constrâns-o, prin amenințare cu un cuțit, pe minora de 14 ani și a întreținut cu aceasta un raport sexual normal.
Inculpatul a fost arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, prin încheierea nr. 7 /14.01.2010 a Tribunalului Botoșani în temeiul disp. art. 148 al. 1 lit. a,e,f Cod pr.penală, pe considerentul că acesta a fugit după comiterea faptei, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, că prin intermediul familiei sale exercită presiuni asupra părții vătămate și lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Conform art. 3001Cod pr.penală, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, s-a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive și conform alin. 3 s-a menținut starea de arest.
Analizând încheierea criticată sub aspectul legalității și temeiniciei, Curtea constată că menținerea arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică. Astfel, din declarațiile inculpatului, ale părții vătămate, martorilor, coroborate cu procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele foto, procesele verbale de examinare criminalistică a obiectelor de îmbrăcăminte, raportul de constatare tehnico-științifică a comportamentului simulat privind pe inculpat, rezultă indicii temeinice, în sensul art. 681Cod pr.penală și art. 5 lit. c din CEDO că inculpatul, prin amenințare cu un cuțit, a întreținut cu minora, în vârstă de 14 ani, un raport sexual normal, împotriva voinței acesteia.
Martorii care se aflau cu partea vătămată au fost amenințați de către inculpat, motiv pentru care s-au îndepărtat de cei doi, dar au sesizat organele de poliție, care au plecat în căutarea lor.
În momentul în care inculpatul a văzut lucrătorii de poliție, a luat-o la fugă și cu toate că a fost somat să se oprească, a sărit peste gardurile unei locuințe și nu a mai putut fi prins.
Din procesele verbale de căutare la domiciliu, întocmite de organele de poliție începând cu data de 7.07.2009, rezultă că acesta a plecat în loc necunoscut, fiind prins și încarcerat abia la data de 23.01.2010.
De la data săvârșirii faptei până în prezent familia inculpatului a luat legătura cu partea vătămată și reprezentanții legali ai acesteia încercând să-i determine să-și retragă plângerea în schimbul unei sume de bani. În acest sens sunt declarațiile martorilor,.
Față de aceste aspecte, Curtea consideră că în mod temeinic și legal au fost reținute la arestarea inculpatului condițiile prev. de art. 148 al. 1 lit.a și Cod pr.penală, întrucât inculpatul s-a ascuns pentru a se sustrage de la urmărire și judecată, iar prin intermediul familiei sale exercită presiuni asupra părții vătămate pentru a-și retrage plângerea, deși este minoră. Aceste temeiuri subzistă și în prezent, întrucât inculpatul nu s-a predat benevol organelor de poliție, ci a fost încarcerat ca urmare a emiterii mandatului european de arestare preventivă.
În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, condiție prev. de art. 148 lit. Cod pr.penală, Curtea constată că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani, iar starea de pericol constă în faptul că inculpatul, fără a ține cont de rugămințile părții vătămate, care i-a spus că este în clasa a VIII-a, are 14 ani și este virgină, i-a pus mână la gură, pentru a nu țipa, a amenințat-o cu un cuțit și a întreținut un raport sexual cu aceasta. Mai mult, a amenințat-o că dacă va spune altor persoane despre fapta lui, verișorii lui îi vor omorî familia. La momentul în care minora, profitând de neatenția inculpatului, încercat să fugă, el a ajuns-o din urmă și a târât-o la parterul blocului unde s-a consumat fapta.
Această atitudine a inculpatului denotă că este o persoană periculoasă, făcând necesară izolarea lui de comunitate datorită gradului ridicat de insecuritate cauzat relațiilor normale din societate.
Situația familială a inculpatului, invocată în recurs, nu constituie un motiv de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, aceste împrejurări nefiind de natură să atenueze pericolul concret pe care îl prezintă inculpatul pentru ordinea publică.
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 141 și art. 38515pct. 1 lit. Cod pr.penală va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod pr.penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 5.02.2010 a Tribunalului Botoșani.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu (av. ) se va avansa din fondurile în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 08.02.2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex./8.02.2010
Președinte:Androhovici DanielaJudecători:Androhovici Daniela, Cheptene Micu Diana, Ilieș
