Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 740/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
COMPLET SPECIALIZAT PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR- DECIZIE NR. 740/R/MF
Ședința publică din 30 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu dr.- -
JUDECĂTOR 3: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 16 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a fost prezent recurentul inculpat, asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, apărătorul a luat legătura cu inculpatul.
Avocat și procurorul, pe rând, arată că nu mai au cererei prealabile.
Nemaifiind cererei prealabile, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, solicită a se constata că, încheierea recureată nu este motivată.
La instanță, fiind audiate, părțile vătămate și-au schimbat declarațiile date la urmărirea penală, declarații care sunt confirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză.
Părțile vătămate au declarat că practicau prostituția înainte de a-l cunoaște pe inculpat, că nu le-a forțat nimeni, lucrau la barul la care inculpatul era patron ca dansatoare, nu s-a făcut dovada că au fost sechestrate sau obligate să practice prostituția.
Acestea aveau cheia de la apartament, aveau trelefoane mobile și deci,în situația în care ar fi fost obligate sau sechestrate, așa cum se reține, aveau posibilitatea să plece.
Nu se poate reține nici motivarea că prin punerea în libertate inculpatul ar pleca din țară, acesta având o situație bună, respectiv deține două apartamente, o societate și are un copil student.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării sau înlocuirea cu una din măsurile prev. de art. 145 Cod procedură penală.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate, pentru a-și reface firma care a fost distrusă ca urmare a arestării sale și pentru a-și ajuta fiul care este student.
CURTEA
Constată că, Tribunalul Argeș prin încheierea pronunțată la data de 16 2008 în dosarul nr- a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și a respins cererea formulată de același inculpat de înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În considerentele încheierii prima instanță se referă la infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.15/D/2008 din data de 15.08.2008 a DIICOT - Biroul Teritorial Argeș, precum și la aspecte privind punerea în mișcare a acțiunii penale, extinderea cercetărilor penale față de inculpați, arestarea preventivă a inculpaților implicați în această cauză și în finalul hotărârii, se fac referiri la dispozițiile legale în baza cărora s-a dispus luarea măsurii arestării preventive și care justifică în opinia instanței menținerea în continuare a stării de arest preventiv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând încheierea supusă recursului în conformitate cu disp.art.385/6 Cod procedură penală, curtea constată următoarele:
Dispozițiile art.356 Cod procedură penală se referă la aspectele obligatorii care trebuie să fie regăsite în conținutul expunerii unei hotărâri judecătorești.
Totodată, așa cum în mod constant a reținut jurisprudența instanțelor interne și internaționale, motivarea hotărârii judecătorești de către magistratul judecător nu trebuie să se realizeze în mod formal, ci este necesar să fie analizate probele administrate, în funcție de natura procedurii, apărările formulate de către părțile implicate și să se realizeze interpretarea și aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor normative incidente în cauză.
Curtea constată că încheierea din 16 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- nu îndeplinește aceste cerințe.
Astfel, prin încheierea din 18 noiembrie 2008, aceeași instanță a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului-recurent și a inculpatei.
Examinând expunerea acestei încheieri, rezultă că este identică, în ceea ce privește motivarea menținerii arestului preventiv cu aceea a încheierii din 16 2008, care formează obiectul prezentului recurs.
Această situație demonstrează că prima instanță a manifestat un formalism exagerat, a încălcat dispozițiile normative în vigoare privind obligația judecătorului de a examina probele, de a stabili situația de fapt și de a interpreta și aplica în mod corespunzător dispozițiile normative în materie, în acest fel, creând un grav prejudiciu drepturilor subiective și intereselor legitime ale inculpaților.
și lipsa de preocupare a primei instanțe de a motiva în mod corespunzător încheierea supusă recursului, este de natură să încalce nu numai dispozițiile specifice din Codul d e procedură penală, privind obligațiile judecătorului în acest sens, dar și reguli și principii de natură constituțională și regăsite în instrumente juridice internaționale.
Caracterul formal al așa zisei motivări a hotărârii supuse recursului încalcă dispozițiile art.21 alin.3 din Constituția României care consacră dreptul părților la un proces echitabil. manifestat de către prima instanță în redactarea hotărârii judecătorești supusă recursului este de natură să prejudicieze interesele legitime ale inculpatului recurent privind dreptul la un proces echitabil, drept care implică printre altele și posibilitatea de a lua cunoștință de analiza probelor realizate de către instanță, analiza apărărilor formulate, situația de fapt reținută și interpretarea dispozițiilor legale în materie.
Aspectele de formalism excesiv menționate mai sus, regăsite în hotărârea supusă recursului sunt de natură să împiedice ca instanța de control judiciar să examineze legalitatea și temeinicia hotărârii în cauză, dat fiind faptul că este lipsită practic de o motivare adecvată.
În raport cu aceste considerente, curtea constată că o astfel de hotărâre formală și nemotivată este practic inexistentă din punct de vedere juridic, deoarece nu poate produce efecte juridice sub aspectul dispoziției de menținere a stării de arest preventiv.
Prin urmare, o astfel de hotărâre judecătorească este lovită de nulitate absolută cu toate consecințele care decurg din aplicarea acestei sancțiuni procesuale.
În baza disp. art. 385/15 pct.2 Cod procedură penală se va admite recursul declarat de inculpat, se va casa în parte încheierea recurată, sub aspectul dispoziției de menținere a arestului preventiv și se va trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Se vor menține în rest dispozițiile încheierii supusă recursului.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul inculpatului, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 16 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea recurată sub aspectul dispoziției de menținere a arestului preventiv și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Argeș.
Menține în rest dispozițiile încheierii recurate.
Cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.: dr.
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
02.01.2009.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Marius Andreescu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
