Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 775/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 775/2009

Ședința publică de la 21 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alina Lodoabă

JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu

JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș

Grefier - -

DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Iuliaa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, A, și împotriva încheierii penale din 14 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat:

- inculpatul -, aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul, aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpatul, aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales;

- inculpații și aflați în stare de arest preventiv și asistați de avocat ales -

- inculpatul, aflat în stare de arest preventiv și asistat de avocat ales,

- avocat în substituirea avocat desemnată din oficiu pentru inculpații recurenți.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care avocat a depus la dosar motive de recurs și adeverință emisă de Colegiul Tehnic " " din.

Avocata desemnată din oficiu pentru inculpații recurenți a solicitat a se constata încetarea mandatului la prezentarea avocaților aleși și a se face aplicarea Protocolului încheiat între UNBR și Ministerul Justiției.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocat, în susținerea recursului declarat de inculpatul - a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și lăsarea inculpatului în libertate precizând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere și nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea inculpatului de libertate în continuare. A solicitat a se avea în vedere că inculpatul are o situație familială dificilă, are un copil minor și nu a primit o educație adecvată. convorbirilor telefonice ale inculpatului sunt pe un ton amical și cu niște amici. În rechizitoriu - fila 17 - se menționează că sunt 4 vânzări către investigatorii sub acoperire, iar inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise.

Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie apreciat dacă se bazează pe alte probe, iar urmărirea penală s-a încheiat și s-au administrat toate probele.

A mai precizat că la instanța de fond s-a depus o adresă emisă de o societate comercială care este dispusă să-l angajeze pe inculpatul în situația în care continuarea cercetărilor s-ar face cu el în stare de libertate.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Avocat, în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a nu se mai da curs menținerii măsurii arestării preventive, a se proceda la revocarea acesteia și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

A precizat că la percheziția făcută la domiciliul inculpatului nu s-au găsit droguri, din convorbirile telefonice ale acestuia nu reiese că este traficant de droguri, în declarațiilor învinuiților și, respectiv, inculpaților, din prezenta cauză nu s-a făcut referire la inculpatul, singura probă împotriva inculpatului ar fi procesul verbal încheiat de investigatorul sub acoperire, căruia inculpatul i-ar fi vândut 1 gr de drog, dar fără alte probe, acest proces verbal nu poate constitui un mijloc de probă. Din actele dosarului nu reiese că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, și, solicită a nu se face confuzie între pericolul social al faptei și pericolul concret pentru ordinea publică a individului.

Față de împrejurarea că urmărirea penală a fost încheiată, pericolul social impus de art. 148.pr.penală trebuie raportat la persoana inculpatului care nu este cunoscut ca fiind traficant de droguri, nu are antecedente penale, continuarea cercetărilor se poate face și cu inculpatul în stare de libertate sau se poate face aplicarea dispozițiilor art. 145.pr.penală.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu una din măsurile prev. de art. 145 sau 145/1 pr.penală.

A precizat că urmărirea penală a fost încheiată, propunerea de arestare preventivă a inculpatului s-a făcut și pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri, dar la dosarul cauzei nu există nici o vânzare de drog. La percheziția făcută al inculpat s-au găsit 15 gr de canabis și alte persoane, dar aceste persoane fiecare avea cantitatea lui de drog. Mai mult de atât la dosarul cauzei nu există o sesizare a organelor de urmărire penală cu privire la infracțiunea de trafic de droguri.

Perioada de 2 luni de arest preventiv este suficientă deoarece inculpatul este bolnav, nu are antecedente penale, iar lăsarea lui în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și buna desfășurare a procesului penal s-ar putea face și cu inculpatul în stare de libertate.

Avocat, în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și revocarea măsurii arestării preventive.

În subsidiar, dacă totuși se apreciază că temeiurile evocării măsurii arestării preventive nu sunt îndeplinite, a se proceda la înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Am precizat că probațiunea administrată este insuficientă în a dovedi necesitatea și impunerea măsurii arestării preventive în momentul de față.

În ce-l privește pe inculpatul, există un act de vânzare de drog de risc către investigatorul sub acoperire, care nu se coroborează cu nici un element care să dovedească activitatea inculpaților. Inculpatul a suferit un grav accident și de la acel moment este în "vizorul" DIICOT - ului, el nu a comis această faptă

A solicitat a se aprecia starea de sănătate a inculpatului, care, în condițiile de arest preventive se agravează.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

A precizat că inculpatul, din eroare, se află în fața instanței de judecată deoarece în luna februarie 2009 când a fost audiat nu s-a dispus față de el nicio măsură, a colaborat cu organele de urmărire penală, a ajutat la identificarea unei alte persoane care se ocupă cu trafic de droguri, persoană care nu are nicio legătură cu acest dosar, și, din februarie până în luna octombrie nu a prezentat pericol concret pentru ordinea publică, nu a avut nici un act de vânzare.

Cercetarea inculpatului poate continua și cu el în stare de libertate sau în subsidiar a se înlocui măsura arestării preventive.

Avocat în susținerea recursului declarat de inculpatul a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și cercetarea inculpatului în stare de libertate.

În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

A precizat că situația școlară primează în condițiile în care inculpatul va avea o strictă supraveghere din partea organelor judiciare, neputând părăsi localitatea de domiciliu.

Împotriva inculpatului există o singură probă constând în procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire, act care nu conține ora la care s-a comis fapta, descrierea infracțiunii, ora la care a fost încheiat procesul verbal. Nu există interceptări sau alte dovezi care să ateste veridicitatea procesului verbal încheiat de investigator.

A se avea în vedere și conduita socială ireproșabilă.

Reprezentantul DIICOT a solicitat respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate. A precizat că la momentul luării măsurii arestării preventive au existat probe certe, indicii temeinice în sensul art. 148 lit.h pr.penală, care în urma cercetărilor efectuate nu s-au modificat, iar inculpații au fost trimiși în judecată, și, la momentul verificării măsurii arestării preventive în condițiile art. 300/ 1.pr.penală instanța a constat că temeiurile nu s-au schimbat.

Inculpatul - având ultimul cuvânt regretă faptele comise precizând că a făcut la nenumăratele insistențe ale investigatorului, are patru acte de vânzare, are o soră bolnavă de cancer și o în Spania.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate.

Inculpatul A având ultimul cuvânt a precizat că nu a făcut trafic cu droguri, recunoaște că este consumator de droguri, nu există împotriva lui nicio convorbire în sensul că ar fi făcut trafic cu droguri și este suspect de TBC.

Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța precizând că este arestat pentru o presupusă vânzare de 2 gr de drog.

Inculpatul a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța și a precizat că după cercetările demarate împotriva lui anterior acestei fapte, nu a mai intrat în câmpul infracțional.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea lui în stare de libertate și nu va părăsi localitatea sau țara.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor de față;

În deliberare, constată că prin încheierea penală din 14 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-, în baza art. 300/1 pr.penală raportat al art. 160/b alin.3 pr.penală s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților -, și, aflați în IPJ H - Centru de Reținere și Arestare preventivă.

Pentru a dispuen astfel, Tribunalul Hunedoaraa reținut următoarele argumente de fapt și de drept:

Prin încheierea penală nr. 46 din 20 octombrie 2009, s-a dispus arestarea preventivă a în baza art. 143, art.148 al.1 lit. f și art.1491 Cod proc.penală a inculpaților:

1. - - zis "", fiul lui - și, născut la 26.05.1986 în D, jud.H, domiciliat în,-, jud.H, posesor al CI seria - nr.-, CNP--, aflat în Arestul Poliției mun.D;

2. - - fiul lui - și, născut la 19.05.1988 în D, jud.H, domiciliat în D, str.-.-,.48,.3,.2,.50, jud.H, CNP--, aflat în Arestul Poliției mun.D;

3. - A - fiul lui și, născut la 20.02.1986 în D, jud.H, domiciliat în D, str.-,.29,.2,.1,.27, jud.H, fără forme legale în D, -.-,.52,.1,.27, jud.H, CNP--, aflat în Arestul Poliției mun.D, pe o durată de 29 de zile, cu începere de la data de 20 octombrie 2009 și până la data de 17 noiembrie 2009.

În baza art.143, art.148 al.1 lit.d și f și art.1491 Cod proc.penală dispune arestarea preventivă a inculpaților:

4. -, fiul lui și, născut la data de 13.05.1981 în D, jud. H, domiciliat în D, -..81,.1,.3,.15, jud.H, posesor al CI, seria - nr.-, CNP - -, fără antecedente penale, aflat în Arestul Poliției mun.D;

5.. -, fiul lui - și, născut la 13.02.1989 în H, jud.H,CI,seria - nr.-,eliberat de mun.H, CNP - -, domiciliat în H, -. nr.8,.8,.C,.65, jud.H, aflat în Arestul Poliției mun.D, pe o durată de 29 de zile, cu începere de la data de 20 octombrie 2009 și până la data de 17 noiembrie 2009.

În baza art.143, art.148 al.1 lit.a, d și f și art.1491 Cod proc.penală dispune arestarea preventivă a inculpatului:

6., fiul lui și, născut la data de 11.11.1989 în O, jud. H, domiciliat în O,-, jud.H, posesor al CI, seria - nr.-, CNP - -, cu antecedente penale, pe o durată de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Arestarea preventivă a celor șase inculpați a fost prelungită prin încheierea penală nr. 50 din 10.11. 2009, prelungire care expiră în 17.11.2009 pentru inculpații -, A, și în 18.11.2009 pentru inculpatul.

Conform prevederilor art. 148 lit.a, d, f Cpp măsura arestării preventive poate fi luata daca sunt întrunite condițiile prevăzute in art. 143 și exista vreunul dintre următoarele cazuri:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecata, ori exista date ca va încerca sa fuga sau sa se sustragă in orice mod de la urmărirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;

d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;

f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Temeiurile avute în vedere la data arestării preventive a inculpaților subzistă și în prezent, iar pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.

În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, instanța a reținut că acesta nu trebuie probat prin administrarea unor anumite dovezi, ci poate fi dedus din împrejurările comiterii faptelor, consecințele negative ale acestora, precum și din gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, gravitate care rezidă din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor - 3 -15 ani, din starea de minoritate a unei persoane implicate în dosar.

În ceea ce îi privește pe inculpații, și s-a constatat că aceștia au mai fost cercetați și condamnați în primă instanță nedefinitiv, tot pentru același gen de infracțiuni. Astfel inculpatul a mai fost trimis în judecată tot pentru infracțiuni legate de droguri, fiind condamnat nedefinitiv de Tribunalul Hunedoara la 2 închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru infracțiunile prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, prin sentința penală nr. 303/17.11.2009.

Inculpatul a mai fost trimis în judecată tot pentru infracțiuni legate de droguri, iar Tribunalul Hunedoaral -a condamnat la 1,6 ani închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei, pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000. Pedeapsa nefiind definitivă.

Inculpatul a mai fost trimis în judecată tot pentru infracțiuni legate de droguri, iar Tribunalul Hunedoaral -a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru infracțiunile prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000. Pedeapsa nu este definitivă.

În cazul inculpatului - se reține că are o condamnare de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de 180 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a pen. art. 221 alin. 1.pen. cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În cazul inculpatului A instanța reține că este învinuit de mai multe fapte decât ceilalți inculpați.

Susținerile inculpaților că au recunoscut faptele, că au colaborat cu organele de anchetă și că se vor prezenta la toate termenele de judecată nu justifică revocarea arestării preventive și cercetarea inculpaților în stare de libertate.

În speță există în continuare temeiurile prevăzute de art. 148 al. 1 lit. a, și f Cod proc. penală, subzistând în continuare ipotezele privind posibilitatea ca inculpatul să se sustragă de la judecată precum și condiția pedepsei închisorii mai mare de 4 ani și a probelor că lăsarea în libertate a celor șase inculpați prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, este incident cazul prev. de art. 148 lit. a Cpp în cazul inculpaților, și, condamnați nedefinitiv în dosarul nr- pentru același gen de infracțiuni.

Condiția existenței probelor că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică este dedusă din modalitatea în care a fost concepută activitatea infracțională pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, și din faptul că inculpații au implicat și o altă persoană minoră în astfel de activități.

Susținerile apărătorilor inculpaților referitoare la sinceritatea acestora, la împrejurarea că este vorba de o cantitate nesemnificativă de droguri și la o eventuală provocare din partea investigatorilor sub acoperire au relevanță cu ocazia judecării cauzei în fond, și nu înlătură presupunerea că nu mai subzistă condiția pericolului concret pentru ordinea publică.

Aceleași considerente expuse mai sus exclud posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive a inculpaților -, A și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Instanța a apreciat, în considerarea celor expuse mai sus, că menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților -, A, și este necesară în continuare în vederea bunei desfășurări a procesului penal, conform prevederilor art. 136 Cod proc. penală și că arestarea preventivă a acestora nu a depășit o durată rezonabilă.

Având în vedere considerentele expuse mai sus și prevederile art. 160 și art. 300/1 Cod proc. penală, dar și pentru considerente de eficiență și utilitate procedurală, tribunalul a constatat că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților -, A, și.

Împotriva încheierii au declarat recurs în termen legal impus de art. 141.pr.penală inculpații aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

inculpatul -:

- în cauză nu mai subzistă temeiurile care au fost luate în considerare la luarea măsurii și nici nu au intervenit elemente noi care să justifice plasarea sa în detenție;

- acțiunile sale de vânzare au fost determinate în totalitate de investigatorii sub acoperire;

- situația familială deosebită reclamă prezența sa la domiciliu;

- se impune a fi luată în considerare conduita sa procesuală sinceră până în acest moment;

- în cauză, punerea de libertate poate fi supusă unor garanții prin luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea;

II. inculpatul:

- singura probă care îl incriminează și care relevă vânzarea unui gram de drog investigatorului sub acoperire nu reprezintă un temei suficient și rațional pentru formularea unei acuzații atâta timp cât nu se coroborează cu alte probe;

- având în vedere că în cauză urmărirea penală a fost încheiată, nu mai există motive care să justifice menținerea măsurii arestării preventive, astfel încât luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate este oportună.

III. inculpatul A;

- urmărirea penală a fost încheiată iar împotriva inculpatului nu există indicii raționale care să confirme suspiciunile unor acte de vânzare de droguri;

- perioada de detenție provizorie de 2 luni este suficientă pentru reeducarea inculpatului.

-. inculpatul:

- în cauză nu există probe concrete care să-l incrimineze, procesul verbal încheiat de investigatorul sub acoperire necoroborându-se cu nici un alt act de la dosar;

- starea precară de sănătate a inculpatului impune încetarea detenției provizorii și eventual luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate.

inculpatul:

- singurul act ce îl incriminează întocmit de investitorul sub acoperire este lovit de nulitate întrucât nu conține ora m la care s-a comis presupusa faptă, descrierea acesteia, ora la care a fost încheiat actul.

- în cauză nu există alte probe care coroborate să fundamenteze o acuzație;

- situația școlară, necesitatea continuării studiilor justifică punerea în libertate precum și luarea unei alte măsuri preventive, cum ar fi instituirea obligației de a nu părăsi localitatea.

VI. inculpatul:

- menținerea măsurii preventive nu este justificată atâta timp cât în februarie 2009, la momentul ascultării sale ca învinuit autoritățile nu au considerat oportună luarea unei măsuri preventive împotriva sa, un argument esențial reprezentându-l conduita sa procesuală, adecvată.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/6 alin.3 pr.penală, Curtea constată următoarele:

1. Instanța fondului a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților în considerarea dispozițiilor art. 160/ alin.3 pr.penală, apreciind în mod corect, raportat la actele și lucrările dosarului că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și în prezent.

2. Curtea precizează că ne aflăm în cadrul unei proceduri speciale, reglementată de dispozițiile art. 300/1 pr.penală și care, impun instanței ca la primirea dosarului să verifice dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii s-au schimbat și dacă aceasta este legală și temeinică.

3. În acest sens, Curtea apreciază că Tribunalul d e primă instanță a constatat în mod judicios că măsura arestării instituită asupra inculpaților este în acest moment, al sesizării instanței, legală și temeinică.

4. Curtea arată că Tribunalul nu are în acest moment la îndemână date suplimentare care să-i permită o apreciere de ansamblu asupra oportunității încetării detenției provizorii, decât actul de sesizare al instanței, astfel încât după demararea procedurilor, ascultarea inculpaților și administrarea nemijlocită și în contradictoriu a unor probe își poate reevalua poziția.

5. Curtea consideră că menținerea măsurii arestării preventive a celor 6 inculpați este impusă de rațiuni de economie și utilitate procedurală, vizând necesitatea punerii tuturor inculpaților la dispoziția instanței în vederea consemnării poziției lor procesuale. Curtea arată că, prezenta cauză este una complexă, ce impune o cercetare judecătorească amplă astfel încât prezența inculpaților în fața instanței este măcar pentru început, în vederea ascultării lor, imperios necesară.

6. Analizând în ansamblu criticile aduse de inculpați încheierii penale și care, în linii mari coincid, vizând în unanimitate, inconsistența probelor, Curtea arată că acestea sunt suficiente în acest moment al procedurilor pentru a justifica continuarea detenției provizorii.

7. Curtea precizează, raportat la aceste susțineri ale inculpaților, în sensul existenței unei singure probe - procesul verbal al investigatorului sub acoperire - și care ar fi în opinia lor insuficientă pentru a fundamenta o acuzație, că în cauză există un act de sesizare al instanței, fundamentat pe un ansamblu probator solid, care urmează a fi evaluat de către Tribunalul pe parcursul cercetării judecătorești.

8. Apărările inculpaților, prin care aceștia încearcă să acrediteze ideea că vânzarea unui gram de drog nu este suficientă pentru a justifica luarea unei măsuri preventive extreme, sunt în vădită contradicție cu criteriile de evaluare a pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea acestora în libertate.

9. Menținerea măsurii arestării preventive este evaluată și apreciată de către instanță prin prisma unei multitudini de factori ce țin atât de gravitatea acuzațiilor aduse (trafic de droguri), cât și de conduitele anterioare ale inculpaților (inculpatul, și fiind condamnați nedefinitiv pentru același gen de infracțiuni).

10. Fără a nega problemele de sănătate al inculpatului, Curtea arată că acestea nu sunt și suficiente pentru a justifica încetarea detenției provizorii, inculpatul având posibilitatea efectivă a unui alt remediu procesual conferit de lege.

11. În ce privește situația socială expusă de inculpatul, Curtea reține că necesitatea ocrotirii unui interes precumpănitor general al societății primează protejării celui privat la inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta persistă în comiterea aceluiași gen de infracțiuni.

12. Curtea a analizat toate aspectele vizând viața privată a inculpaților și, fără a le ignora.sau nega, apreciază că nu sunt suficiente la acest moment pentru a justifica lăsarea lor în libertate.

13. Curtea a examinat și cererile privind instituirea față de inculpați a unor măsuri neprivative de libertate însă le consideră în acest moment insuficiente pentru protejarea interesului public care impune detenția.

14. Reținând că menținerea măsurii preventive a arestării inculpaților este indispensabilă pe baza circumstanțelor, Curtea, conform art. 385/15 pct. 1 lit.b pr.penală va respinge ca nefondate recursurile acestora cu consecința obligării lor la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații -, și împotriva încheierii penale din 14 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

În baza art. 192 alin.2 pr.penală obligă pe inculpați să plătească statului cheltuieli judiciare astfel: câte 105 lei fiecare, din care, câte 25 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21 2009

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. ME -

Tehnored. VV 2 ex/31.12.2009

Președinte:Alina Lodoabă
Judecători:Alina Lodoabă, Maria Covaciu, Leontin Coraș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 775/2009. Curtea de Apel Alba Iulia