Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 840/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 840

Ședința publică din data de 23 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel

JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru

JUDECĂTOR 3: Mița Mârza

Grefier - - -

-.-.-.-.-

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

DIICOT - Biroul Teritorial Vrancea

PROCUROR -

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 07.12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea.

La apelul nominal a răspuns: recurentul inculpat asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 5866 emisă de Baroul Galați la data de 22.12.2009.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen, după care:

Curtea, procedează la identificarea recurentului inculpat și îi aduce la cunoștință că pentru asigurarea exercitării dreptului la apărare, conform prevederilor art. 294 alin. 1 Cod procedură penală s-a procedat la desemnarea unui apărător din oficiu, acesta fiind de acord cu apărarea din oficiu.

Totodată, se constată că în cauză a fost citat și inculpatul în calitate de recurent, deși acesta nu a declarat recurs în cauză, nefiind prezent la pronunțare și ținând seama că din adeverința depusă la dosar de la locul de deținere rezultă că a semnat personal, făcându-se mențiunea că nu declară recurs.

După ce i s-a prezentat dosarul inculpatuuil, acesta își recunoaște semnătura de pe adeverința înaintată la dosar de către administrația locului de deținere din care rezultă că nu a declarat recurs.

Curtea, constată că inculpatul nu a fost prezent la pronunțarea încheierii de fond și având în vedere că din adeverința emisă la dosar de administrația locului de deținere rezultă că acesta nu a declarat recurs în prezenta cauză, mențiune făcută sub semnătură pe care astăzi a recunoscut-o în instanță și că există dovada comunicării încheierii prin care s-a dispus asupra măsurii arestării preventive la fila 61 în dosarul de fond, urmând a lua în discuție numai recursul promovat de inculpatul.

Reprezentantul Ministerului Public are același punct de vedere și întrucât nu are cereri de formulat în cauză, solicită a se trece la dezbateri.

Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta în cauză, sens în care solicită a fi avută în vedere încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, care a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de urmărire penală, furnizând date și informații despre alți autori, astfel încât consideră că poate fi judecat în stare de libertate, fiind la primul impact cu legea penală.

Solicită admiterea recursului și în rejudecare după desființarea încheierii de fond să fie judecat în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, întrucât încheierea de ședință recurată este temeinică și legală, având în vedere probele existente la dosar ce au fost analizate de instanță ce probează culpa inculpatului.

Consideră că în cauză nu au dispărut temeiurile ce au stat la baza arestării preventive și măsura arestării preventive este justificată și susținută de materialul probator și solicită a se ține seama de fapta comisă, gravitatea deosebită a acesteia.

Totodată, consideră că față de astfel de inculpați instanțele trebuie să aibă o poziție fermă, cu un dublu scop, de recuperare a persoanelor care au comis aceste fapte și împiedicarea pe viitor al altor persoane care pot fi susceptibile de a comite astfel de fapte.

Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care solicită admiterea recursului pentru a fi judecat în stare de libertate.

Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 7.12.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea nr-, în baza art. 3002Cod procedură penală coroborat cu art. 160 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 2 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 3 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 4 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. de art. 2 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 4 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, invocând motivele arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate.

Analizând încheierea atacată în conformitate cu disp.art.3856Cod procedură penală raportat la art.141 Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele considerente:

Inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal; art. 3 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 4 al.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal reținându-se că în perioada august - 12 octombrie 2009 în baza aceleiași rezoluții infracționale, în repetate rânduri inculpatul a introdus în țară diverse cantități de droguri de risc pe care le-a deținut în scopul comercializării și pentru consum propriu,

Existența indiciilor din care rezultă bănuiala plauzibilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, a fost analizată în concret la luarea efectivă a măsurii preventive, precum și cu ocazia verificărilor succesive a legalității și temeiniciei măsurii, temeiurile avute in vedere subzistând și în prezent, neimpunându-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că durata arestării ar depăși durata rezonabilă, astfel cum a fost definitivă prin jurisprudența O, ori că, raportat la probatoriile administrate nemijlocit până la acest moment în fața instanței de fond, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.

Sancțiunea aspră prevăzută de legiuitor pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului (de la 10 la 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi), relevă gravitatea deosebită a acestora, iar datele care le circumstanțiază, astfel cum sunt evidențiate prin întregul probatoriu administrat până în prezent, pun în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpatului creează o stare de pericol, o reacție colectivă față de infracțiunea presupus săvârșită, care, prin rezonanța ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de dezaprobare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.

În acest context, nu se poate susține că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, circumstanțele personale ale acestuia putând constitui, în cazul pronunțării unei soluții de condamnare, criterii de apreciere la stabilirea unui cuantum redus al pedepsei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu valoare de principiu că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (Cauza Tomasi versus Franța), nefinalizarea cercetării judecătorești nefiind imputabilă instanței care a depus toate diligențele în soluționarea cauzei cu celeritate.

Se constată așadar că pentru buna desfășurare a procesului penal, în mod corect prima instanță a menținut starea de arest inculpatului conform dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, instanța raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, cât și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea sa în libertate, pericol care se regăsește în însăși natura și gravitatea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, infracțiuni cu un puternic ecou în rândul societății civile, atât prin gravitatea lor deosebită cât și prin recrudescența fără precedent mai ales în segmentul populației tinere.

Faptul că inculpatul este bănuit că a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, nu îl privează de dreptul său inițial de a fi prezumat nevinovat până la momentul dovedirii vinovăției, în condițiile legii.

Pentru toate aceste considerente recursul de față vor fi respins ca nefondat conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, raportat la art.141 Cod procedură penală.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( fiul lui G și, născut la data de 18.07.1985 în B, CNP: -, domiciliat în comuna Sihlea, sat, Județul V, deținut în Penitenciarul Focșani ) împotriva încheierii de ședință din data de 07.12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, către Baroul Galați va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

- -

Red. /29.12.2009

Tehn. 30 2009

Președinte:Mariana Ghena
Judecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru, Mița Mârza

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 840/2009. Curtea de Apel Galati