Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 841/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 20.08.2009
DECIZIA PENALĂ NR.841/
Ședința publică din data de 21.08.2009
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror .
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii penale din 12.08.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul din oficiu solicită admiterea recursului, casarea încheierii și urmare rejudecării să se dispună cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii ca legală și temeinică întrucât nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării.
Inculpatul recurent solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin încheierea penală din 12.08.2009 pronunțată în dosar nr-, Tibunalul în baza art. 3001Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, fiul lui și, născut la 29.01.1990, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara în baza mandatului de arestare preventivă nr. 13/24.02.2009 emis de Judecătoria Timișoara și, fiul lui și, născut la 28.07.1977, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara în baza mandatului de arestare preventivă nr.12/24.02.2009 emis de Judecătoria Timișoara.
În baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpaților, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie verificată înainte de expirarea termenului prevăzut de lege, de 60 de zile, respectiv data de 10.10.2009.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților, și ținând seama de probele administrate în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, din care rezultă suficiente indicii rezonabile referitoare la posibilitatea ca inculpații să fi comis o faptă prevăzută de lega penală și sancționată cu închisoarea mai mare de 4 ani, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestora nu s-au modificat, justificând în continuare privarea de libertate a inculpaților.
De asemenea, s-a constatat că inculpații se află în situația prevăzută de art. 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea presupusă a fi săvârșită de către aceștia este mai mare de 4 ani închisoare și există date certe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând din modalitatea în care a fost adusă la îndeplinire hotărârea infracțională și de persoana inculpaților, gravitatea faptelor comise, raportat și la trecutul infracțional al acestora precum și la conduita inculpaților, astfel că nu există nicio certitudine că în situația în care vor fi lăsați în libertate vor renunța la adoptarea unui comportament cu un vădit caracter antisocial.
Pentru aceste considerente, având în vedere că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive, instanța a apreciat că nu se impune lăsarea în libertate a inculpaților, motiv pentru care în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților și a menținut starea de arest a acestora.
Împotriva încheierii penale din 12.08.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr- a declarat recurs inculpatul recurent, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 20.08.2009, sub nr-.Recursul nu a fost motivat în scris.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu, Curtea reține următoarele:
Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpatul a săvârșit fapte grave, periculoase pentru viața, siguranța și patrimoniul cetățenilor.
Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpatul și-a desfășurat activitatea infracțională, la locul și timpul comiterii faptei reținute în sarcina acestuia.
Astfel inculpatul este judecat pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, tâlhărie, acesta recurgând la violență pentru aod eposeda pe partea vătămată de un telefon mobil.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene la momentul arestării nu este încă necesar să se stabilească în mod clar că o infracțiune s-a comis sau care este natura exactă a infracțiunii comise. Obiectul preocupărilor pe parcursul privării de libertate este acela de a continua investigațiile în scopul de a confirma sau de a înlătura temeiurile arestării.
Faptele ce au dat naștere suspiciunii nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație ce trebuie să existe la un moment procesual ulterior în cadrul urmăririi penale (cauza Brogan contra Marii Britanii,din jurisprudența CEDO).
Nu trebuie stabilită, așadar, vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul urmăririi penale în urma căreia trebuie să rezulte realitatea și natura infracțiunilor de care o persoană este acuzată (cauza Italiei). De asemenea, nu este necesar să se constate că a fost săvârșită o infracțiune sau că persoana privată de libertate a săvârșit o infracțiune (cauza Gusinsky contra Rusiei).
În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța reține că aprecierea necesității luării și menținerii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.
În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă, respectiv tâlhărie.
De asemenea, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața și patrimoniul cetățenilor.
Totodată, se constată că menținerea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale în cursul judecății, motiv pentru care nu se poate considera că menținerea măsurii arestării preventive se transformă în pedeapsă penală.
Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpatului în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celor imputate prin actul de inculpare.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 12.08.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei, cheltuielile judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 12.08.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - G - -
GREFIER,
Red. 26.08.2009
Tehnored.
2ex/27.08.2009
Prima inst. - Trib.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 20.08.2009
MINUTĂ DECIZIA PENALĂ NR.841/
Ședința publică din data de 21.08.2009
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 12.08.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - G - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 20.08.200
Către,
TRIBUNALUL TIMIȘ
Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr--20 file, privind pe inculpatul, cu termen de judecată la data de16.09.2009.
Anexe: dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 5 file, dosar Judecătoria Timișoara nr--59 file, dosar TRIBUNALUL TIMIȘ nr-- 14 file, dosar urmărire penală nr. 2193/P/2009-87 file.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Tehnored. 03.09.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 20.08.200
Către,
TRIBUNALUL TIMIȘ
Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr--20 file, privind pe inculpatul, cu termen de judecată la data de16.09.2009.
Anexe: dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 5 file, dosar Judecătoria Timișoara nr--59 file, dosar TRIBUNALUL TIMIȘ nr-- 14 file, dosar urmărire penală nr. 2193/P/2009-87 file.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Tehnored. 03.09.2009
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Gheorghe Bugarsky, Anca
