Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- menținere arestare preventivă
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR.90
Ședința publică din 13 februarie 2008
PREȘEDINTE: Ghertner Artur
JUDECĂTOR 2: Rusu Maria
JUDECĂTOR 3: Motan Traian
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 26 decembrie 1973 și, fiul lui și, născut la 19 martie 1973, ambii deținuți în Penitenciarul Botoșani, împotriva încheierii din 6.02.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția penală (dosar nr-).
La apelul nominal au răspuns inculpatul - recurent, în stare de deținere, asistat de avocat ales și inculpatul - recurent, în stare de deținere, asistat de avocat, care substituie avocat oficiu.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursurile în stare de judecată, a dat cuvântul părților la dezbateri.
Avocat, pentru inculpații - recurenți, a solicitat admiterea recursurilor, casare încheierii atacate și revocarea mandatelor de arestare emise pentru cei doi inculpați. De asemenea a precizat că nu se impune privarea lor de libertate, întrucât nu sunt suficiente elemente pentru a proba infracțiunilor reținute în sarcina lor, iar temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă. Totodată a invocat nulitatea absolută a încheierii atacate întrucât aceasta nu precizează exact perioada pentru care s-a prelungit durata arestării preventive. În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea de a nu părăsi localitatea, deoarece lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol social ridicat.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât în mod corect instanța a apreciat că se impune privarea de libertate a inculpaților. În ceea ce privește nulitatea absolută a încheierii atacate, a precizat că nu poate fi reținută, întrucât în timpul judecății instanța verifică la 60 de zile legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
Inculpații - recurenți, având ultimul cuvânt, au arătat că sunt nevinovați solicitând judecarea lor în stare de libertate.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate pe sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin încheierea din 06.02.2008 a Tribunalului Suceava - secția penală s-a dispus, potrivit art. 3002și art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, menținerea arestării preventive a inculpaților aflați în curs de judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2007 și art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.
Împotriva încheierii au declarat recurs ambii inculpați, susținând prin intermediul avocatului că nu sunt suficiente elemente pentru a proba infracțiunile reținute în sarcina lor, iar temeiurile anterioare care au stat la baza măsurii preventive nu mai subzistă. A invocat și nulitatea absolută a încheierii atacate pe considerentul că aceasta nu precizează exact perioada pentru care s-a menținut arestarea preventivă.
În subsidiar a solicitat înlocuirea arestării preventive cu măsura interdicției de a părăsi localitatea.
Examinând recursurile se constată că sunt nefondate.
Prin încheierea nr. 22 din 22 iunie 2007 Tribunalului Suceava, s-a dispus, în temeiul art. 148 alin. 1 lit. b, e și f Cod procedură penală arestarea preventivă în lipsă a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1 din Legea nr. 378/2001 și art. 25 din Legea nr. 365/2002, aceeași măsură fiind luată, în temeiul art. 148 alin. 1 lit. a și f Cod procedură penală prin încheierea nr. 23 din 02 iunie 2007, cu privire la inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001.
În cursul judecății, tribunalul, conformându-se dispozițiilor art. 3002Cod procedură penală, a verificat printre altele legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați și întrucât a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii, impun în continuare privarea lor de libertate, a dispus în mod corect, potrivit art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, menținerea stării de arest.
Se reține de către tribunal că din rechizitoriu și probatoriul administrat până la această dată, rezultă indicii temeinice, așa cum sunt definite de art. 681Cod procedură penală, în concordanță cu art. 5 alin. 1 lit. c din, că în luna octombrie 2006, inculpații, împreună cu au constituit un grup infracțional organizat ce se ocupa cu racolarea mai multor persoane cu antecedente penale, cărora li se asigura transportul și cazarea în țări din vestul Europei, unde apoi erau obligate să comită furturi din magazine și să le remită lor bunurile sustrase.
Există, de asemeni, presupunerea rezonabilă că inculpatul a deținut două dispozitive electronice apte pentru a fi folosite pentru citirea benzilor magnetice ale card-urilor bancare, după instalarea lor frauduloasă în -uri.
Prin urmare, cum motivele pentru care s-a dispus arestarea subzistă și în prezent mai ales cel prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, deoarece infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar prin rezonanța socială negativă a faptelor și persoanele inculpaților cu antecedente penale, lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în mod legal și temeinic instanța a menținut arestarea preventivă a inculpaților, până la următorul termen de judecată.
În ce privește excepția de nulitate absolută a încheierii atacate pe considerentul că aceasta nu precizează cu exactitate durata pentru care s-a menținut măsura, este de observat că potrivit art.3002pr.pen. rap. la art.160 alin.1 și 3.pr.pen. în cursul judecății instanța este datoare să verifice periodic, dar nu mai târziu de 60 zile legalitatea și temeinicia arestării, iar atunci când temeiurile anterioare impun în continuare privarea de libertate, dispune menținerea arestării, fără a se impune instanței obligația de a preciza durata.
Așa fiind, cum motive de casare din oficiu nu s-au constatat, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. recursurile vor fi respinse ca nefondate.
Pentru aceleași considerente nici cererea de înlocuire a măsurii nu este întemeiată.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2008 a Tribunalului Suceava în dosar nr-.
Obligă pe inculpatul să plătească statului suma de 80 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din recurs.
Obligă pe inculpatul să plătească statului suma de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din recurs, din care suma de 40 lei onorar avocat oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.02.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
4 ex.
14.02.2008
Jud. -
Președinte:Ghertner ArturJudecători:Ghertner Artur, Rusu Maria, Motan Traian
