Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 900/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 900
Ședința publică de la 11 2009
PREȘEDINTE: Elena Zainescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de domnul procuror che din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Prahova
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 11 martie 1975, fiul lui și, născut la data de 16 mai 1957 și, fiul lui și, născută la data de 19 aprilie 1980, toți aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 8 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr-, prin care, în temeiul disp. art.3002rap. la art.160 cod proc. penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive luată față de inculpați și s-a menținut această măsură.
De asemenea, prin aceeași încheiere s-au respins, ca nefondate, cererile de revocare / înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de aceiași inculpați.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-inculpați, și, în stare de arest, personal și asistați de apărător desemnat din oficiu, din cadrul Baroului P, cu delegație avocațială nr.7512/11.12.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În temeiul dispozițiilor art.172 alin.7 cod proc. penală, se permite apărătorului desemnați din oficiu pentru recurenți, aflați în stare de arest, să ia legătura cu aceștia, precizându-se că nu sunt cereri de formulat. Se depune din partea inculpatului un memoriu privind situația sa familială.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, de asemenea, susține că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecătă.
Curtea, luând act de aceste declarații, în sensul că nu sunt cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpați, arată că s-a declarat recurs împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 8 2009 prin care a fost menținută starea de arest preventiv față de aceștia, apreciind-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În susținere, se arată că dacă la momentul arestării inculpaților au existat anumite temeiuri ce au determinat luarea acestei măsuri, în prezent, după opt luni, aceste temeiuri s-au schimbat și nu mai justifică menținerea privării de libertate, în condițiile în care prin actul de acuzare, alături de acești trei inculpați, au fost trimise în judecată și alte 19 persoane în sarcina cărora au fost reținute aceleași infracțiuni, din care 18 sunt cercetate în stare de libertate, astfel că se încalcă principiul egalității de tratament.
În plus, trebuie observat că inculpații de față au început să achite parte din creditele obținute ca urmare a activității infracționale și că au o situație familială grea, în special recurentul, care are în întreținere opt copii, dintre care patru sunt minori iar unul este grav bolnav.
Pentru aceste motive și având în vedere că din actele dosarului nu rezultă date certe că inculpații, în situația punerii în libertate, s-ar sustrage de la judecată, se solicită, în principal, admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a acestora.
În subsidiar, dacă se va aprecia că pentru buna desfășurare a procesului penal în continuare se impune totuși luarea unei măsuri față de inculpați, se formulează, de asemenea, concluzii de admitere a recursului și casare a încheierii instanței de fond, urmând a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, conform disp. art.139 alin.1 rap. la art.136 lit.b) cod proc. penală.
Reprezentantul Ministerului Public -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Prahova, având cuvântul, arată că cei trei inculpați, alături și de alte persoane, au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup organizat în vederea comiterii de infracțiunii, respectiv obținerea de credite bancare de la mai multe instituții de gen, prin folosirea de documente false.
Având în vedere natura infracțiunilor comise, modalitatea concretă de săvârșite, prejudiciul creat, îndeplinirea cumulativă a condițiilor prev. de art.148 alin.1 lit.f) cod proc. penală, solicită a se constata că în cauză subzistă în continuare temeiurile ce au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpați și pe cale de consecință, respingerea recursurilor, ca nefondate și menținerea încheierii criticate ca fiind legală și temeinică sub toate aspectele.
Recurentul-inculpat, având cuvântul personal, arată că se află în stare de arest de șapte luni și nu s-a mai administrat nici o altă probă, nefiindu-i luată nici o altă declarație, astfel că nu cunoaște de ce se insistă în continuare în menținerea măsurii arestării.
Precizează că are un copil minor în întreținere, tatăl său este bolnav și că în opinia sa, așa cum reiese din actele depuse la dosar în circumstanțiere, nu prezintă pericol pentru societate.
Mai arată că nu a mai avut nici un conflict, de nici un fel, cu legea și că dorește să beneficieze, ca și ceilalți inculpați, de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărârii de condamnare definitivă.
Recurentul-inculpat, având cuvântul personal, solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a putea să-și ajute familia, care trece printr-o perioadă grea, soția sa neavând nici un venit iar singura sursă din care supraviețuiau-alocațiile copiilor - nu mai pot fi primite deoarece erau pe numele său.
Arată că unul dintre copii este suspect de leucemie iar tratamentul medicamentos costă aroximativ 200 lei lunar, sumă ce nu poate fi procurată de soție sau de ceilalți membrii ai familiei.
Recurentul-inculpat, având cuvântul personal, solicită, de asemenea, judecarea sa în stare de libertate, deoarece are un frate minor ce nu beneficiază de nici un fel de îngrijire deoarece părinții săi sunt decedați.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 8 2009 dată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, în temeiul disp. art.3002rap. la art.160balin.3 cod proc. penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților, fiica lui și, născută la data de 27 1974 în B, fiul lui și, născut la 19 aprilie 1980 în P, fiul lui și, născut la 16 mai 1957 în B și zis "", fiul lui și, născut la data de 11 mrtie 1975 în G, D, aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul respectiv, constatând că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuare privarea lor de libertate.
Prin aceeași încheiere, s-au respins, ca nefondate, cererile formulate de inculpați vizând revocarea/înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive conform art.3002rap. la art.160balin.3 cod proc. penală privind pe inculpații, și, tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuarea lor de libertate și nu există temeiuri noi care să justifice înlocuirea acestor măsuri.
S-a motivat, astfel, că prin Încheierea nr.8 din 12 mai 2009 Tribunalului Dâmbovițas -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pe o perioadă de 29 zile, de la 12 mai 2009 la 9 iunie 2009, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1,2,3 și 5 cod penal cu aplic. art.41-42 cod penal, art.290 cod penal cu aplic. art.41-42 cod penal, art.291 cod penal cu aplic. art.41-42 cod penal, art.26 rap. la art.290 cod penal cu aplic. art.41-42 cod penal, toate cu aplic. art.33 lit.a) cod penal, sens în care au fost emise mandatele de arestare preventivă nr.8, 9 și 10/U/12 mai 2009, măsură rămasă definitivă prin respingerea recursurilor declarate de inculpați, conform încheierii din 15 mai 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Aceste măsuri au fost prelungite prin Încheierea nr.13 din 4 iunie 2009 și 8 iunie 2009, soluții, de asemenea, definitive prin respingerea recursurilor declarate de inculpați.
Se motivează că prin Rechizitoriul nr.82/D/P/2008 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție--Biroul Teritorial Dâmbovița au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, printre alții, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.26 cod penal rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 cod penal, art.290 cod penal, respectiv art.26 rap. la art.290 cod penal pentru, întrucât la începutul anului 2007, împreună cu alte persoane, s-au constituit, sau aderat, în grup infracțional organizat, în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, sens în care, în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, au falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit, în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr- din 3 iulie 2009, cu prim termen de judecată la 10 august 2009, astfel că la 4 iulie 2009, în temeiul disp. art.3001cod proc. penală, s-a verificat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților și s-a menținut această măsură, soluție confirmată prin decizia penală nr.485 din 5 iulie 2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
De asemenea, prin încheierea din 10 august 2009 s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților, soluție confirmată de instanța de control judiciar prin decizia penală nr.566/12 august 2009.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, în raport de actele și lucrările cauzei, tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept ce au determinat luarea măsurii arestării preventive nu au încetat și nici nu au intervenit alte motive de natură să concluzioneze că normala desfășurare a procesului ar putea continua prin înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, așa cum inculpații au solicitat.
S-a motivat că probatoriul administrat până în prezent, respectiv denunțul învinuitului, procesul verbal de sesizare, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesele verbale de percheziție domiciliară, înscrisurile doveditoare, declarațiile inculpaților și alte martorilor, dosarele de creditare ridicate de la bănci și relațiile comunicate de acestea, procesele verbale de depistare, de consemnare a convorbirilor telefonice și mesajelor scrise, raportul de costatare tehnico-științifică relevă existența unor indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații, și au săvârșit infracțiunile pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată, faptele fiind sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Au fost apreciate ca edificatoare în acest sens datele rezultate din denunțul inculpatului, care oferă informații clare despre modul de inițiere, organizare și desfășurare a activității infracționale, rolul și poziția fiecărui inculpat din grupul infracțional, confirmate de depozițiile martorilor, a inculpaților, de consemnările convorbirilor telefonice și a mesajelor scrise ale inculpaților, raportul de constatare tehnico-științifică grafică, adresele părților vătămate CEC Bank-Sucursala și respectiv Târgoviște, potrivit cărora prejudiciul total provizoriu rezultat din activitatea infracțională a celor 22 de inculpați este de 292.850 lei.
În raport de situația de fapt expusă, tribunalul a reținut că nu se poate aprecia că pericolul social concret avut în vedere la luarea măsurilor preventive a arestării ar fi dispărut ori s-ar fi diminuat, cât timp din același probatoriu rezultă presupunerea rezonabilă a existenței în cauză a probelor verosimile și a indiciilor temeinice, în sensul art.681cod proc. penală, ce susțin acuzația de trimitere în judecată a inculpaților conform faptelor, vinovăției lor și temeiurile de drept mai sus arătate.
Menținerea stării de arest preventiv a inculpaților a fost justificată de tribunal și de necesitatea apărării ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, motivându-se că activitatea infracțională vastă și bine organizată a continuat și după descoperirea ei în anul 2007 și a creat un prejudiciu important.
Atitudinea cooperantă și de recunoaștere a faptelor invocată de inculpatul, situația socio-familială gravă invocată de acesta din urmă nu au fost considerate de prima instanță ca fiind împrejurări de natura celor la care se referă art.139 alin.1 și 2 cod proc. penală, care să justifice înlocuirea măsurii arestării preventive cu o alta, neprivativă de libertate, constatându-se că măsura arestării a fost dispusă în mod legal și întemeiat față de toți inculpații.
Împotriva încheierii din 8 2009 au declarat recurs, în termen, inculpații, și, care au criticat hotărârea pronunțată de nelegalitate și netemeinicie.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpați a criticat încheierea Tribunalului Dâmbovița prin care a fost menținută starea de arest preventiv față de aceștia, pe care a apreciat-o ca nelegală și netemeinică.
S-a susținut că dacă la momentul arestării inculpaților au existat anumite temeiuri care au determinat luarea acestei măsuri, în prezent, după opt luni, aceste temeiuri s-au schimbat și nu mai justifică privarea de libertate, susținându-se că se încalcă principiul egalității de tratament atâta vreme cât alte 18 persoane cercetate pentru aceleași infracțiuni sunt judecate în stare de libertate.
De asemenea, s-a susținut că inculpații au început să achite parte din creditele obținute în urma activității infracționale, că au o situație familială grea, în special recurentul, care are în întreținere opt copii, între care patru minori, unul fiind grav bolnav.
Pentru motivele arătate, s-a solicitat, în principal, admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpaților iar în subsidiar, în situația în care se va aprecia că se impune luarea unei măsuri față de inculpați, înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Curtea, examinând încheierea recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859pct. 18 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer disp. art. 3856alin.3 cod proc. penală, constată că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează:
Prin Rechizitoriul nr.82/D/P/2008 din 01 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Biroul Teritorial Dâmbovița, s-a dispus, printre altele, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal cu aplic. art. 41 Cod penal, art. 26 Cod penal rap. la art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.7 al. 1 din Legea nr.39/2003, art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal cu aplic. art. 41 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003, art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal cu aplic. art. 41 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut în sarcina acestora că la începutul anului 2007, împreună și cu alte persoane, s-au constituit într-un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, sens în care, pe baza actelor de identitate preluate de inculpatul, coinculpații și au falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, cauzând un prejudiciu ce depășește suma de 200.000 lei.
Recurenții inculpați, și au fost arestați preventiv prin încheierea nr.8 din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, reținându-se incidența disp. art.143, art. 146 și art.148 al.1 lit.f cod proc. penală, măsura fiind prelungită și ulterior, menținută, în condițiile legii, ultima oară prin încheierea de ședință din 10 noiembrie 2009 Tribunalului Dâmbovița, instanță investită cu soluționarea în fond a cauzei, definitivă prin decizia penală nr.835 din 19 noiembrie 2009 Curții de APEL PLOIEȘTI.
În termenul prev. de art.160balin.1 cod proc. penală, instanța de fond a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și în conformitate cu art.3002cod proc. penală, reținând, în mod just, că arestarea preventivă a celor trei inculpați a fost dispusă cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă, probele administrate la urmărirea penală constituind indicii temeinice, verosimile din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată.
În ceea ce privește analiza temeiurilor care au detemrinat arestarea preventivă în raport de dispozițiile cuprinse în art.160balin.1-3 cod proc. penală, în mod just s-a apreciat că cele avute în vedere inițial nu au încetat și nici nu s-au schimbat, ci dimpotrivă subzistă și în prezent și impun în continuarea privarea de libertate a inculpaților având în vedere natura și gravitatea deosebită a faptelor imputate, amploarea activității infracționale, cu implicarea unui număr important de persoane, consecințele grave produse, prejudiciul fiind estimat la peste 200.000 lei, așa încât soluția primei instanțe prin care s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților și s-au respins, pe cale de consecință, cererile de revocare ori înlocuire a măsurii arestării cu o măsură neprivativă de libertate este conformă legii și probatoriilor administrate până în prezent.
Susținerea inculpaților în sensul că de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent nu au fost efectuate acte procesuale importante și prin umare nu se justifică menținerea stării de arest preventiv nu poate fi avută în vedere ca temei pentru revocarea ori înlocuirea măsurii arestării preventive, întrucât durata arestării nu excede noțiunii de termen rezonabil așa cum rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, având în vedere complexitatea deosebită a acesteia și numărul mare al persoanelor implicate, prin rechizitoriul sus menționat fiind trimise în judecată 22 de persoane, fapt ce a condus ca până în prezent prima instanță să nu poată administra nicio probă.
De asemenea, nu trebuie ignorată nici atitudinea inculpaților, care, în fața instanței de fond, au formulat cereri de revocare ori înlocuire a măsurii arestării preventive și apoi au uzat de calea de atac ordinară a recursului împotriva soluțiilor de respingere a cererilor, contestând totodată hotărârea tribunalului prin care s-a menținut starea de arest preventiv a acestora, așa încât, și din acest punct de vedere, termenul scurs de la luarea măsurii arestării preventive nu poate fi considerat altfel decât ca fiind rezonabil, conform legislațieiinterne și disp. art.6 alin.1 din
Situația socio-familială deosebită invocată de inculpatul, cea personală și familială arătată de inculpații și sunt împrejurări preexistente momentului arestării, avute în vedere de instanță cu ocazia examinării propunerii de arestare preventivă în raport de disp. art.136 alin.8 cod proc. penală, așa încât acestea nu constituie temeiuri pentru revocarea ori înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate.
La menținerea stării de arest preventiv, Curtea are în vedere, pe lângă argumentele anterior expuse și impactul social negativ pe care l-ar avea o astfel de măsură în condițiile în care, pe fondul crizei economice și sociale, faptele de natura celor reținute în sarcina inculpaților au cunoscut o amploare fără precedent, așa încât, și din acest motiv menținerea stării de arest preventiv se impune, scopul procesului penal prev. de art. 136 cod proc. penală putând fi atins numai prin judecarea inculpaților în stare de arest preventiv, recurenții fiind cei care au inițiat grupul infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, prin falsificarea de înscrisuri.
În consecință, fiind îndeplinite întru-totul cerințele impuse de art. 3002rap. la art. 160 al. 3 cod proc. penală, în mod temeinic și legal prima instanță a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, așa încât recursurile declarate fiind nefondate, vor fi respinse conform art. 38515pct.1 lit. b) cod proc. penală, urmând ca în baza disp. art.192 al.2 din același cod, fiecare recurent să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat, inclusiv în privința onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu, stabilit conform art.5 al.1 lit.d din Protocolul comun încheiat între Ministerul Justiției sub nr.1139/2008 și Uniunea Națională a Barourilor din România sub nr.1693/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și, toți aflați în stare de arest preventiv în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din data de 8 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent la plata sumei de câte 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei reprezeintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 2009.
Președinte, Judecători,
Fiind în concediu fără plata,
prezenta se semnează de președintele
completului
Grefier,
Red./Tehnored.
8 ex./15 2009
. fond -Trib.
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZainescuJudecători:Elena Zainescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu
