Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 903/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 903
Ședința publică din data de 11 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Dan Andrei
Grefier: -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - che, din cadrul T- Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 27 decembrie 1974, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva încheierii din data de 08.12.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care în temeiul art. 300/2 rap C.P.P. la art. 160/b al.3 C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatei, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea acesteia impun în continuarea privarea sa de libertate.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpată, în stare de arest preventiv și asistat de avocat, din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu recurenta inculpată aflată în stare de arest preventiv.
Avocat pentru recurenta inculpată și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea, față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat pentru recurenta inculpată critică încheierea dată de Tribunalul Dâmbovița pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
Apreciază că este inadmisibil ca la al șaselea termen de judecată în dosar să nu se administreze nicio probă, iar procurorul de ședință, însăși procurorul care a instrumentat dosarul în faza de urmărire penală să solicite termen pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului. Singurul act în plus, față de cele pe care le-a administrat procurorul în faza de urmărire penală era o dovadă că unui dintre inculpați a achitat o parte din prejudiciu.
Învederează de asemenea instanței de recurs faptul că, la termenul de judecată din data de 08.12.2009 a solicitat cu insistență judecătorului de la tribunal audierea clientei sale, solicitare ce nu a avut nici o finalitate.
A formulat această solicitate, cunoscută fiind cutuma instanțelor, în sensul că un inculpat nu poate fi pus în libertate decât după audierea sa, deși în ceea ce o privește pe aceasta și-a recunoscut fapta încă din faza de urmărire penală.
O altă critică adusă încheierii instanței de fond este aceea că nu este motivată. În cauza de față sunt trimise în judecată 22 de persoane care au aceeași încadrare ca și inculpata și care, deși a solicitat de foarte multe ori judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu are antecedente penale și și-a recunoscut fapta, solicitarea sa nu a fost primită de nicio instanță, cu atât mai mult cu cât, în cauză foarte mulți inculpați din cei 22 sunt judecați în stare de libertate. Mai mult, se susține de procuror faptul că numitul a făcut un denunț în 2009, însă inculpata și-a recunoscut fapta încă din anul 2008 și dă citire unei părți din rechizitoriu în ceea ce-l privește pe.
Invocă în cauză decizie a Curții Constituționale în care s-a statuat posibilitatea că care parchetul poate să se constituie parte civilă, iar în speța de față, solicită a se avea în vedere că CEC-ul nu s-a constituit parte civilă. La dosar există decât două constituiri de părți civile din partea CEC-ului Târgoviște și de la filele 258 și 214, însă acestea nu sunt mai mari de 130.000 euro, iar această sumă nu poate duce la reținerea pct.5 al. art. 215, motiv pentru care apreciază că temeiurile inițiale pentru care s-a luat împotriva inculpatei măsura arestării preventive s-au schimbat.
Precizează de asemenea că, nu înțelege motivul pentru care inculpata nu poate fi judecată în stare de libertate, atâta vreme ce aceasta a recunoscut faptele, nu are antecedente penale, prezentul dosar nu a fost unul mediatizat, iar judecarea inculpatei în libertate nu poate avea un impact negativ asupra opiniei publice.
În final, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 08.12.2009, iar pe fond judecarea inculpatei în libertate. Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect apreciat că și în prezent subzistă temeiurile inițiale pentru care s-a luat împotriva inculpatei măsura arestării preventive raportându-ne la infracțiunile săvârșite, la grupul infracțional în care au fost angrenate 22 de persoane.
Cu privire la susținerea apărătoarei inculpatei, în sensul că la dosar nu există din partea CEC-ului constituire de parte civilă, arată că, în general, băncile nu trimit aceste solicitări pentru că țin la imaginea lor și nu doresc să se cunoască faptul că nu și-au luat măsuri de prevenire a unor astfel de infracțiuni ca în speța de față.
Recurenta inculpată, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 08.12.2009 Tribunalul Dâmbovițaîn baza disp. art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160 alin 3 Cod procedură penală,a menținut arestarea preventivă a inculpaților, fiica lui și, născută la data de 27.12.1974 în B, domiciliată în B,-, CNP -,,fiul lui -u și -, născut la data de 19 aprilie 1980 în P, județul P, cu domiciliul în G, strada -, bloc 16, scara A,. 1, județul D, CNP nr. -, fiul lui și, născut la data de 16 mai 1957 în B, cu domiciliul în B,-, - 2, etaj 4,. 109, sector 4 și fără forme legale în comuna, sat, nr. 266, județul D, CNP nr. - și, zis "", fiul lui și, născut la data de 11 martie 1975 în G, județul D, cu domiciliul în G, strada - -, bloc 41, scara A,. 15, județul D, CNP nr. -, aflați în stare de arest în Penitenciarul Mărgineni, și respectiv, Penitenciarul, constatând că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuare privarea lor de libertate.
Prin aceeași încheiere s-au respins, ca nefondate, cererile de revocare/înlocuire a măsurii arestării preventive a acelorași inculpați.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive în conformitate cu dispozițiile art. 3002Cod procedură penală rap. la art. 160balin.3 Cod procedură penală, privind pe inculpații,,și, zis "", a constatat că temeiurile care au determinat arestarea acestora impun în continuare privarea lor de libertate și nici nu există temeiuri noi care să justifice înlocuirea acestor măsuri (așa cum s-a solicitat de inculpați prin apărători).
Astfel, prin încheierea nr. 8 din 12.05.2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis propunerea formulată de D și în baza art. 1491rap. la art. 136, 143, 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pe o perioadă de 29 de zile, de la 12.05.2009 la 9.06.2009, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 - 42 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 - 42 Cod penal, art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 - 42 Cod penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 - 42 Cod penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal, emițându-se mandate de arestare preventivă nr. 8, 9 și 10/U/12.05.2009, măsură rămasă definitivă prin respingerea recursurilor declarate de inculpați, conform încheierii din 15.05.2009 pronunțată în dosar nr- de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Aceste măsuri au fost prelungite până la 09.07.2009 prin încheierea nr. 13 din 4.06.2009 pronunțată în dosar nr- de Tribunalul Dâmbovița, confirmată prin încheierea din 8.06.2009 pronunțată în dosar nr- de Curtea de APEL PLOIEȘTI, care a respins ca nefondate recursurile declarate de acești inculpați.
Cu privire la inculpata, prin încheierea nr.12 din 4.06.2009, s-a admis propunerea formulată de către D, și în baza art. 136 rap. la 143 și 148 lit.f Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a acesteia, cercetată pentru aceleași infracțiuni, în forme diferite de participație penală, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului emis, nr. 15/U/4.06.2009, pus în executare prin încheierea din 6.06.2009 pentru o perioadă 30 de zile, începând cu 6.06.2009 și până la 5.07.2009, măsură rămasă definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpată, conform încheierii din 10.06.2009 pronunțată în dosar nr- de către Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Prin rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița nr. 82/D/P/2008 din 1.07.2008, inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, astfel:
- pentru art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fapta constând în aceea că la începutul anului 2007 împreună cu alte persoane s-a constituit într-un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare; pentru art. 26 Cod penal rap la art. 215 alin.1, 2,3 și 5 Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal, fapta constând în acea că în anul 2007, în mod repetat în realizarea aceleiași rezoluții infracționale împreună cu alte persoane obținut folosind manopere dolosive credite bancare cauzând un prejudiciu total de peste 200.000 lei; pentru art. 26 Cod penal rap. la ar. 290 Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal și art. 33 lit.a, fapta constând în aceea că în anul 2007, în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a preluat de la mai multe persoane actelor, lor de identitate în vederea folosirii la falsificarea ulterioară a unor contracte individuale de muncă și adeverințe de venit, în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare.
- - pentru art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fapta constând în aceea că la începutul anului 2007 împreună cu alte persoane s-a constituit într-un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare; pentru art. 26 Cod penal rap la art. 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal, fapta constând în acea că în anul 2007, în mod repetat în realizarea aceleiași rezoluții infracționale împreună cu alte persoane obținut folosind manopere dolosive credite bancare cauzând un prejudiciu total de peste 200.000 lei;
- pentru art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41-42 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal, fapta constând în aceea că în anul 2007 în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare;
-,zis "", pentru art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fapta constând în aceea că la începutul anului 2007 aderat la un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare; pentru art. 26 Cod penal rap la art. 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal, fapta constând în acea că în anul 2007, în mod repetat în realizarea aceleiași rezoluții infracționale împreună cu alte persoane obținut folosind manopere dolosive credite bancare; pentru art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41-42 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal, fapta constând în aceea că în anul 2007 în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare;
-, pentru art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, fapta constând în aceea că la începutul anului 2007 aderat la un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare; pentru art. 26 Cod penal rap la art. 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal, fapta constând în acea că în anul 2007, în mod repetat în realizarea aceleiași rezoluții infracționale împreună cu alte persoane obținut folosind manopere dolosive credite bancare cauzând un prejudiciu total de peste 200.000 lei; pentru art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41-42 Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal, fapta constând în aceea că în anul 2007 în mod repetat, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare;
Poziția procesual penală a inculpaților față de faptele pentru care au fost trimiși în judecată a fost menționată în rechizitoriu care fiind nesinceră (, și ) și parțial sinceră ( -),
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr- din 3.07.2009, cu prim termen de judecată la 10.08.2009, iar la 4.07.2009, în baza art. 3001Cod procedură penală s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, s-a constatat că se impune menținerea ei, soluție confirmată prin decizia penală nr. 485 din 5.07.2009 al Curții de APEL PLOIEȘTI.
Prin încheierea din 10.08.2009, în baza art. 3002rap. la art. 160 alin.3 Cod procedură penală și art. 23 alin.6 din Constituție, s-a menținut arestarea preventivă a celor 4 inculpați, constatându-se că temeiurile care au determinat arestarea impune în continuare privarea lor de libertate, de asemenea au fost respinse cererile de revocare, respectiv de înlocuire a acestei măsuri cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 139 Cod procedură penală.
Această soluție a fost confirmată ca fiind legală și temeinică, prin respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de cei 4 inculpați, așa cum rezultă din decizia penală nr. 566/12.08.2009, pronunțată în dosar nr- de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Verificarea actelor și lucrărilor dosarului efectuate până în prezent, a justificat constatarea că temeiurile de fapt și de drept ce au determinat luarea măsurilor preventive nu au încetat și nici nu au intervenit alte motive de natură să concluzioneze că normala desfășurare a procesului, s-ar putea continua prin înlocuirea cu obligarea de a nu părăsi localitatea/țara (așa cum s-a solicitat de inculpați prin apărători).
Probatoriul administrat până în prezent: denunțul învinuitului, proces verbal de sesizare, proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesele verbale de percheziție domiciliară și înscrisurile doveditoare, declarațiile inculpaților, martorilor, dosarele de creditare ridicate de la bănci și relațiile comunicate de acestea, procesele verbale de consemnare a unor situații de fapt, de depistare, de consemnare a convorbirilor telefonice și mesajelor scrise, de depistare a numerelor telefonice, de recunoaștere după planșe foto, listinguri convorbiri, ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, raportul de constatare tehnico-științifică grafică - a relevat existența în cauză a indiciilor temeinice din care rezultă, presupunerea rezonabilă că inculpații, și -, au săvârșit infracțiunile pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată, fapte prevăzute cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În acest sens, s-a apreciat ca edificatoare datele rezultate din denunțul inculpatului, care oferă informații clare despre modul de inițiere, organizare și desfășurare a activității infracționale, rolul și poziția fiecărui inculpat în grupul infracțional, confirmate de depozițiile martorilor, a inculpaților, de consemnările convorbirilor telefonice și a mesajelor scrise ale inculpaților, listingul convorbirilor lor, raportul de constatare tehnico-științifică grafică, adresele părților vătămate CEC Bank, Sucursala și respectiv Târgoviște, conform cărora prejudiciul total provizoriu rezultat din activitatea infracțională a celor 22 de inculpați este de - lei.
În raport de starea de fapt mai sus arătată, tribunalul a apreciat că nu se poate concluziona că pericolul social concret existent la data luării măsurilor preventive și până în prezent, ar fi dispărut sau s-ar fi diminuat, cât timp, din același probatoriu rezultă presupunerea rezonabilă a existenței în cauză a probelor verosimile și a indiciilor temeinice (art. 681Cod procedură penală) ce susțin acuzația de trimitere în judecată a inculpaților, conform faptelor, vinovățiilor și temeiurilor de drept mai sus arătate.
Menținerea stării de arest preventiv a inculpaților fiind justificată și de necesitatea apărării ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, atâta timp cât activitatea infracțională vastă și bine organizată a continuat și după descoperirea ei în anul 2007 și a creat un prejudiciu estimat la - lei.
Apărările inculpaților, prin apărători, privitoare la atitudinea lor cooperantă și de recunoaștere a faptelor (doamna și domnul ), la situația socio-familială (domnul a susținut că are 8 copii, din care 4 minori, unul fiind în stare gravă de sănătate, iar doamna este singurul întreținător al unui minor în vârstă de 14 ani), la prejudiciul incert (nestabilit printr-o expertiză contabilă), sau modic (doamna a susținut că din împrumuturile bancare de care este acuzată nu a încasat decât 600 lei), la lipsa aplicării unui tratament judiciar egal (procurorul a trimis în judecată un număr de 22 de persoane, dar numai ei în stare de arest preventiv) - s-a apreciat de tribunal că nu reprezintă împrejurări din cele prevăzute de art. 139 alin.1 și 2 Cod procedură penală, care să semnifice inexistența temeiurilor justificatoare ale menținerii măsurii arestării preventive, acestea au fost luate legal și nici nu s-au schimbat/modificat temeiurile respective, din momentul luării lor și până în prezent.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata care a criticat-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
În primul rând a criticat încheierea în privința motivului pentru care instanța fondului a înțeles să amâne soluționarea cauzei, în condițiile în care nu se procedase la administrarea niciunei probe.
O altă critică adusă încheierii primei instanțe este aceea că nu este motivată. În cauză sunt mulți inculpați, dintre care o parte sunt cercetați în stare de libertate, însă instanța fondului atunci când motivează cu privire la cererea formulată de către inculpată nu are în vedere atitudinea procesuală a acesteia. Inculpata a recunoscut constant comiterea faptei, relatând care a fost contribuția sa la săvârșirea infracțiunilor pentru care este trimisă în judecată.
Învederează că nu înțelege motivul pentru care nu poate fi judecată în stare de libertate, atâta vreme cât a recunoscut faptele, nu are antecedente penale, prezentul dosar nu a fost unul mediatizat, iar judecarea sa în libertate nu poate avea un impact negativ asupra opiniei publice.
De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, în condițiile în care prejudiciul estimat de către Parchet nu s-a confirmat, părțile vătămate neconstituindu-se părți civile în prezenta cauză decât cu o sumă inferioară limitei ce impune reținerea prevederilor alin. 5 al art. 215 pen.
Pentru motivele arătate, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 08.12.2009, iar pe fond judecarea inculpatei în libertate.
Curtea, examinând încheierea recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859pct. 18 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer disp. art. 3856alin.3 cod proc. penală, constată că recursul declarat de inculpata este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Prin Rechizitoriul nr. 82/D/P/2008 din 01 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Dâmbovița, s-a dispus, printre altele, trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei -, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal cu aplic. art. 41 Cod penal, art. 26 Cod penal rap. la art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut în sarcina acesteia că la începutul anului 2007, împreună și cu alte persoane, s-au constituit într-un grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, sens în care a falsificat contracte individuale de muncă și adeverințe de venit în scopul obținerii în mod fraudulos de credite bancare, cauzând un prejudiciu ce depășește suma de 200.000 lei.
Recurenta a fost arestata preventiv prin încheierea nr. 12 din 04 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-, reținându-se incidența disp. art.143, art. 146 și art.148 al.1 lit.f cod proc. penală, măsura fiind prelungită și ulterior, menținută, în condițiile legii, ultima oară prin încheierea de ședință din 10 noiembrie 2009 Tribunalului Dâmbovița, instanță investită cu soluționarea în fond a cauzei, definitivă prin decizia penală nr.835 din 19 noiembrie 2009 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
În termenul prev. de art.160balin.1 cod proc. penală, instanța de fond a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpata, în conformitate cu art.3002cod proc. penală, reținând, în mod just, că arestarea preventivă a acesteia a fost dispusă cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă, probele administrate la urmărirea penală constituind indicii temeinice, verosimile din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a comis infracțiunile pentru care a fost cercetată și trimisă în judecată.
În ceea ce privește analiza temeiurilor care au determinat arestarea preventivă în raport de dispozițiile cuprinse în art.160balin.1-3 cod proc. penală, în mod just s-a apreciat că cele avute în vedere inițial nu au încetat și nici nu s-au schimbat, ci dimpotrivă subzistă și în prezent și impun în continuarea privarea de libertate a inculpatei având în vedere natura și gravitatea deosebită a faptelor imputate, amploarea activității infracționale cu implicarea unui număr important de persoane, consecințele grave produse, prejudiciul fiind estimat la peste 200.000 lei, așa încât soluția primei instanțe prin care s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatei și s-a respins, pe cale de consecință, cererea de revocare ori înlocuire a măsurii arestării cu o măsură neprivativă de libertate este conformă legii și probatoriilor administrate până în prezent.
Critica recurentei vizând motivul pentru care prima instanță a dispus amânarea soluționării prezentei cauze excede cu certitudine cadrului procesual de față, pe de o parte, iar pe de altă parte nu are nici o influentă cu privire la starea de libertate a recurentei. Împrejurarea că aceasta nu a fost audiată de către prima instanță nu are nici un impact asupra modului în care instanța a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
Nici cea de-a doua critică vizând nemotivarea încheierii recurate nu poate fi primită, în condițiile în care judecătorul fondului a analizat complet susținerile părților, apreciind just că aspectele vizând conduita recurentei, atitudinea sinceră a acesteia, faptul că aceasta este unicul întreținător al unui minor în vârstă de 14 ani, precum și prejudiciul redus pe care aceasta l-a cauzat, nu reprezintă împrejurări care conducă la concluzia inexistenței temeiurilor care au justificat luarea măsurii arestării preventive.
Nici critica având drept obiect cuantumul prejudiciului rezultat prin comiterea întregului ansamblu de infracțiuni nu poate fi reținută în prezentul cadru procesual, elementele vizând încadrarea juridică a faptei urmând a fi lămurite cu ocazia cercetării acesteia de către instanța fondului.
În consecință, fiind îndeplinite cerințele impuse de art. 3002rap. la art. 160 al. 3 cod proc. penală, în mod temeinic și legal prima instanță a menținut starea de arest preventiv a inculpatei, așa încât recursul declarat fiind nefondat, va fi respins conform art. 38515pct.1 lit. b) Cod proc. penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 27 decembrie 1974, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva încheierii din data de 08.12.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurenta inculpată la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
Grefier,
Red. /
4ex/15.12.2009
f-- Tb.
jud. fond G
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Gabriela Diaconu, Dan Andrei
