Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 95/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr.95
Ședința publică din 06 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 2: Silviu Anti
JUDECĂTOR 3: Dumitru Pocovnicu
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 03.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuție incompatibilitatea completului de judecată de la Tribunalul Bacău, în sensul că judecătorul care a dispus menținerea stării de arest la data de 06.01.2009 și 03.02.2009, așa cum rezultă din formularea din considerente, s-a pronunțat cu privire la vinovăția inculpatului, la data de 06.01.2009, menținându-și opinia și la 03.02.2009.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri și cu privire la excepția ridicată.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat -a, arată că trebuie verificate acele indicii privind menținerea stării de arest. Susține că subiectiv magistratul își formează opinia privind vinovăția, dar aceasta nu trebuie exprimată, existând prezumția de nevinovăție. Cât timp nu au fost administrate probele, rezultă incompatibilitatea completului de judecată. Cu privire la fondul cauzei, dacă nu se va aprecia că există acea incompatibilitate, consideră că din probatoriu se conturează probe contradictorii, existând indicii de nevinovăție. Precizează că declarația inculpatului din fața instanței de judecată este confirmată de declarațiile a doi martori, respectiv și. Afirmă că există prezumția de nevinovăție ce atârnă în favoarea inculpatului. Învederează faptul că atât timp cât există indicii de nevinovăție, soluția este aceea de a nu se menține starea de arest preventiv a inculpatului. Solicită plata onorariului pentru apărător din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public arată că în această cauză tribunalul a apreciat corect temeiurile avute în vedere la menținerea stării de arest, sub aspectul limitelor de pedeapsă și a pericolului concret pentru ordinea publică. Pericolul social rezultă din fapta săvârșită - omor deosebit de grav și tâlhărie calificată. Susține că la instanța de fond s-au administrat probe din care rezultă indicii că inculpatul a săvârșit fapta. Dacă instanța a făcut referiri cu privire la aceste probe și indicii, acest lucru nu echivalează cu o antepronunțare, fiind făcute cu ocazia menținerii stării de arest. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat solicită admiterea recursului și punerea în libertate, dat fiind că nu este vinovat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând-
Prin încheierea de ședință din data de 03.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.174 - 176 lit.d, art.211 al.2 lit.b, al.21lit.a,c Cp, cu aplic. Art.33 lit.a, art.75 lit.c Cod penal, constând în aceea că în seara zilei de 25.03.2008, împreună cu inculpatul minor C-tin au mers la locuința numitului din com. județul B, iar după ce l-a lovit cu o secure în zona capului, acesta decedând, inculpatul minor l-a lovit cu o bucată de lemn tot în zona capului pe, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, au sustras de pe masa de la televizor suma de 50 RON.
În motivarea încheierii se arată că inculpatul a fost arestat de Tribunalul Bacău, prin încheierea de ședință din 28.03.2008, considerând că în cauză sunt întrunite prevederile art.148 lit."f" pr.penală și prelungită la 23.04.2008, 20.05.2008 și 18.06.2008. Recursurile declarate de acesta împotriva încheierilor arătate, au fost respinse ca nefondate de instanța ierarhic superioară, Curtea de APEL BACĂU.
La termenul din 03.02.2009, s-a pus în discuție starea de arest preventivă, potrivit art.300/2 pr.pen. raportat la art.160/b pr.penală.
Potrivit art.139 alin.2 pr.pen. așa cum a fost modificat prin Legea 356/2006, instanța are dreptul și obligația de a verifica legalitatea luării măsurii preventive, la termenul de judecată sau atunci când soluționează cereri privitoare la aceste măsuri, chiar dacă încheierea prin care s-a dispus luarea unei măsuri a rămas definitivă, fie prin nerecurare, fie prin soluționarea recursului și chiar dacă ulterior a rămas definitivă, a fost prelungită sau menținută măsura preventivă. Aceasta înseamnă că hotărârea prin care s-a dispus anterior luarea unei măsuri preventive, nu are autoritate de lucru judecat pentru că legalitatea dispunerii măsurii urmează a forma obiectul unei permanente cenzuri a unui permanent control, instanța fiind obligată să dispună oricând revocarea măsurii pe motiv de nelegalitate. Constatarea unei astfel de nelegalități, dintr-o încheiere anterioară, ori a inexistenței unui temei de motivare duce la revocarea măsurii și punerea în libertate a inculpatului.
Astfel, de fiecare dată, la fiecare termen de judecată, instanța verifică dacă sunt sau nu întrunite condițiile cerute de dispozițiile art.143, 148 Cod pr.penală.
Pentru menținerea arestării preventive este necesar să subziste cumulativ următoarele condiții: a) să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul, a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și b) să existe probe din care să rezulte unul din condițiile prev.de art.148 Cod pr.penală.
Cu privire la prima condiție, tribunalul, a reținut că probatoriul ce s-a administrat până la această dată, demonstrează că există probe și indicii temeinice că inculpatul, a săvârșit fapta prevăzută de legea penală.
Cu privire la cea de-a două condiție, respectiv existența vreunuia din cazurile prev. de art.148 Cod pr.penală, tribunalul a considerat că inculpatul - se află în situațiile prevăzută de art.148 alin.1 lit." f" Cod procedură penală avute în vedere la luarea măsurii arestului-preventiv.
Considerând că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea, prelungirea și menținerea măsurii până la acest moment, nu s-au schimbat, în baza art.300/2 pr.pen. raportat la art.160/b pr.pen. a menținut starea de arest a inculpatului și pe cale de consecință, a respins cererea de revocare a măsurii arestului preventiv formulată de apărătorul inculpatului.
Împotriva încheierii menționate, în termen legal a declarat recurs inculpatul, la pronunțarea acesteia, în condițiile art.3854alin.1 raportat la art.366 alin.4 Cod procedură penală, fără a-l motiva în scris.
Instanța de control judiciar, examinând încheierea atacată în baza art.38514CPP, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 CPP, constată următoarele:
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 28.03.2008 de către Tribunalul Bacău, fiind cercetat pentru săvârșirea de infracțiuni grave, respectiv omor deosebit de grav și tâlhărie calificată, ulterior dispunându-se trimiterea lui în judecată.
De la data arestării și până în prezent, timp de aproape un an, succesiv s-a dispus prelungirea sau menținerea arestării preventive, considerându-se de fiecare dată, cu autoritate de lucru judecat, că se menține temeiul juridic prevăzut de art. 148, lit.f Cod procedură penală care justifică privarea sa de libertate.
Prin încheierea recurată, de asemenea, s-a menținut arestul preventiv fără ca, însă, să se motiveze soluția adoptată pentru perioada scursă de la ultima menținere, din 06.01.2009, până la data pronunțării.
Încheierea recurată se caracterizează prin prezența cu maximă exactitate a acelorași considerente generale arătate la ultima verificare, din acestea nerezultând că prima instanță a procedat efectiv la analiza periodică impusă de lege.
Ca atare, Curtea de Apel constată că nu poate exercita controlul judiciar asupra subzistenței temeiului arestării sau existenței de noi temeiuri, în cauză fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 9 Cod procedură penală, motiv pentru care se va admite recursul inculpatului, se va casa încheierea recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la prima instanță, în baza art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 189 și 192 al. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515, pct.2, lit.c pr.pen. admite recursul formulat de recurentul-inculpat împotriva încheierii pronunțate la data de 03.02.2009, în dosarul nr- al Tribunalului Bacău.
Casează încheierea penală recurată și dispune rejudecarea acesteia de către prima instanță, Tribunalul Bacău, în ceea ce privește menținerea stării de arest preventiv.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
În baza art.189 pr.pen. dispune plata din fondurile MJ a sumei de 100 lei, onorariu avocat oficiu, -
În baza art. 192, alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.02.2009, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
- - -
Red.înch.
Red.
Tehnored.
Ex.3
06.02.2009
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Silviu Anti, Dumitru Pocovnicu
