Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 983/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 6098/2/2009
1592/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 983
Ședința publică din 06 iulie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Damian
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol solu ț ionarea recursului declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii din data de 02.06.2009, pronun țată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ș edin ță publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegatie pentru asistenta judiciara obligatorie nr. -/06.07.09 depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ș edin ță, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu recurentului, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii instan ței de fond, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Consideră că la dosarul cauzei nu există probe pentru a fi îndeplinite disp. prev. de art. 148 lit. f pr.pen, având în vedere că pericolul social al faptei nu se confundă cu pericolul pentru ordinea publică.
De asemenea, sus ț ine că inculpatul nu se face vinovat de infrac ț iunea de trafic de droguri de mare risc re ținută în sarcina sa întrucât era numai consumator de stupefiante, și nu traficant.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat ș i men ț inerea încheierii instan ței de fond ca fiind temeinică și legală.
Solicită a se avea în vedere faptele ce fac obiectul cercetării judecătore ș ti, săvâr ș ite în concurs real, infrac ț iuni deosebit de grave, care prezintă un grad ridicat de pericol social, dăunând sănătă ții publice.
De altfel, din probatoriul administrat în cauză, respectiv procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, declara țiile testimoniale, rezultă împrejurarea că sunt îndeplinite disp. art. 143 ș i 148 lit. f pr.pen. astfel că se impune men ținerea inculpatului în stare de arest.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.pr.pen. sus ține că din convorbirile telefonice nu rezultă faptul că a traficat stupefiante, iar înregistrări video nu există la dosarul cauzei. ș te că a fost consumator de droguri, însă în prezent a renun ț at chiar fără tratament de specialitate, astfel că solicită punerea sa în libertate, mai ales că are probleme familiale, sora sa, în vârstă de 12 ani, fiind internată într-un centru de plasamnet, iar părin ț ii sunt bolnavi. De asemenea, recunoa ște că a comercializat anumite pastile, care nu erau ecstazy ș i nu con ț ineau substan țe interzise a fi comercializate în România.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în temeiul dispozițiilor art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și.
Prin aceeași încheiere, au fost respinse - ca nefondate - cererile de: revocare a măsurii arestării preventive, liberare sub control judiciar și respectiv înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpata, precum și cererea de revocare a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul, prin apărători.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu persoana sa în stare de libertate.
În motivarea recursului arată că nu se face vinovat de infrac iunea de trafic de droguri de mare risc re inută în sarcina sa întrucât era numai consumator de stupefiante, i nu traficant, iar pe de altă parte nu există probe pentru a fi îndeplinite disp. prev. de art.148 lit.f proc. pen, având în vedere că pericolul social al faptei nu se confundă cu pericolul pentru ordinea publică.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată (trafic de ecstazy, în modalitatea vânzării și consum de hașiș) - declarațiile martorilor, rapoartele de constatare tehnico-științifică ce atestă natura drogurilor, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, proces-verbal de percheziție domiciliară și depozițiile inculpatului, din care rezultă împrejurarea că în perioada mai-iunie 2008 procurat și deținut fără drept diferite cantități de hașiș, împreună cu alte persoane, în cursul lunii iunie 2008 furnizat martorului 10 comprimate ecstazy și la data de 22.01.2009 a deținut în locuință1,32 grame de canabis pentru consum propriu.
De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de gravitatea deosebită a faptelor, de modalitatea concretă și împrejurările în care au fost comise, de starea de recidivă mare postcondamnatorie în care se află inculpatul (condamnat anterior pentru același gen de infracțiuni), aspecte care trezesc în mod evident un sentiment de insecuritate în rândul societății prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.
Drept urmare, apreciind că se impune menținerea în continuare a stării de arest a recurentului-inculpat, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge - ca nefondat, recursul inculpatului, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.1902 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 02.06.2009, pronun țată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul penal nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
-
Red.
Dact.
Ex.2
Red.-II.
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Carmen Veronica Găină, Damian