Cerere de contopire a executării pedepselor (alte modificări de pedepse) (art.449 c.p.p.). Sentința 7/2010. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 7
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Vadana
GREFIER- - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare cererea de contopire a pedepselor, formulată de petentul condamnat.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul condamnat, asistat de apărător ales.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității cererii formulate de petent, având în vedere că petentul a mai formulat o astfel de cerere privind contopirea pedepselor și o cerere de conversiune a condamnării soluționată prin sentința penală nr.74/08.05.2009,definitivă prin decizia penală nr. 2560/03.07.2009 a, raportat și la dispozițiile sentinței nr. 112/ 17 aprilie 2008 Curții de Apel București.
Avocat oficiu, având cuvântul pe excepție,pentru condamnat, solicită respingerea excepției, cu precizarea că cererea inițială formulată la Judecătoria Bacău și declinată la Curtea de Apel Bacău, viza contopirea pedepselor nu conversiunea conform dispozițiilor legale. Statul spaniol face referire la o hotărâre de condamnare, sunt 4 sentințe de sine stătătoare, s-a solicitat contopirea pedepselor și nu o conversiune în baza legii de cooperare internațională în materie penală.
De asemenea, precizează că la Curtea de Apel Bucureștis -a înregistrat cererea de recunoaștere a sentinței penale în procedura soluționării cererii de transfer într-un Penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei, formulată de autoritățile spaniole.
Procurorul apreciază cererea formulată ca fiind inadmisibilă, petentul are doar o hotărâre de condamnare, din afara țării, iar Curtea de Apel Bucureștis -a pronunțat asupra transferării condamnatului în România în vedere continuării executării pedepsei.
Precizează că există o conversiune, care are putere de lucru judecat, astfel că nu poate fi admisă o astfel de cerere.
Petentul în cuvântul său solicită contopirea pedepsei.
CURTEA
-DELIBERÂND-
Prin sentința penală nr. 339/24.09.2009 a Tribunalului Bacău pronunțată în dosarul nr- s-a respins ca nefondată cererea de contopire a pedepselor formulată de petentul condamnat deținut în Penitenciarul Bacău.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.3124/110/29 mai 2009, petentul condamnat, aflat în Penitenciarul Bacău, a solicitat contopirea pedepselor aplicate prin patru hotărâri judecătorești străine:
- sentința penală nr.164/14 aprilie a Judecătoriei Penale nr.10 din;
- sentința penală nr.186/6 mai 2003 Judecătoriei nr.1 din;
- sentința penală nr.202/17 iunie 2003 Judecătoriei Penale nr.22 din;
- sentința penală /6 oct.2004 a Tribunalului Provincial pronunțată în dosar nr.22/2003, definitivă prin sentința penală nr.370/2006 a din Spania.
În motivarea cererii, petentul a arătat că faptele pentru care a fost condamnat prin cele 4 (patru) hotărâri indicate mai sus sunt concurente, impunându-se contopirea pedepselor, în pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 15 zile închisoare, din care urmează a fi scăzută reținerea din 22 oct.2002 și arestarea preventivă din intervalul 22 dec.2002 - 14 apr. 2003, 16, 17 apr. 2003 și de la 30 mai 2003, la zi.
Cererea este nefondată pentru că pedepsele la care a fost condamnat petentul în străinătate au fost deja contopite în pedeapsa de 11 ani, 6 luni și 75 zile închisoare, prin sentința penală nr.112/17 aprilie 2008 B - Secția I penală, pronunțată în dosar nr-, definitivă prin nerecurare (fila 5-7), în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei 147/1 oct.2008. Condamnatul a fost încarcerat la data de 29 oct.2008 și depus în Penitenciarul Rahova la 30 dec.2008 (fila 13).
Petentul a solicitat contopirea pedepselor și printr-o altă cerere adresată Judecătoriei Bacău, care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Bacău.
Curtea de Apel Bacău, prin sentința penală nr.74/8 mai 2008 pronunțată în dosar nr-, a respins cererea petentului-condamnat ca inadmisibilă.
Sentința penală nr.112/17 apr.2008 a Br ămânând definitivă, o altă cerere de contopire a pedepselor nu poate fi admisă pentru că altfel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
Având în vedere cele de mai sus, cererea petentului-condamnat a fost respinsă, ca nefondată, cu plata către stat a cheltuielilor judiciare prilejuite. La stabilirea cuantumului acestora, s-a avut în vedere că petentul a fost asistat de avocat ales.
Împotriva sentinței a declarat recurs petentul solicitând casarea sentinței și contopirea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 689/12.11.2009 Curtea de Apel Bacău, în opinie majoritară a casat sentința și a dispus rejudecarea cauzei în primă instanță de Curtea de Apel Bacău, ca fiind instanță competentă din punct de vedere material pentru soluționarea cererii de contopire.
În motivarea deciziei, Curtea a constatat următoarele:
Prin sentința penală nr.339/D/24.09.2009 pronunțată de Tribunalul Bacăus -a respins cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnatul .
S-a constatat că petentul a fost asistat de avocat ales.
În baza art.192 alin.2 a C.P.P. fost obligat petentul la 80 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că petentul condamnat aflat în Penitenciarul Bacău, a solicitat contopirea pedepselor aplicate prin patru hotărâri judecătorești străine:
- sentința penală nr.164/14 aprilie a Judecătoriei Penale nr.10 din;
- sentința penală nr.186/6 mai 2003 Judecătoriei nr.1 din;
- sentința penală nr.202/17 iunie 2003 Judecătoriei Penale nr.22 din;
- sentința penală /6 oct.2004 a Tribunalului Provincial pronunțată în dosar nr.22/2003, definitivă prin sentința penală nr.370/2006 a din Spania.
În motivarea cererii, petentul a arătat că faptele pentru care a fost condamnat prin cele 4 (patru) hotărâri indicate mai sus sunt concurente, impunându-se contopirea pedepselor, în pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 15 zile închisoare, din care urmează a fi scăzută reținerea din 22 oct.2002 și arestarea preventivă din intervalul 22 dec.2002 - 14 apr. 2003, 16, 17 apr. 2003 și de la 30 mai 2003, la zi.
Cererea este nefondată pentru că pedepsele la care a fost condamnat petentul în străinătate au fost deja contopite în pedeapsa de 11 ani, 6 luni și 75 zile închisoare, prin sentința penală nr.112/17 aprilie 2008 B - Secția I penală, pronunțată în dosar nr-, definitivă prin nerecurare (fila 5-7), în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei 147/1 oct.2008. Condamnatul a fost încarcerat la data de 29 oct.2008 și depus în Penitenciarul Rahova la 30 dec.2008 (fila 13).
Petentul a solicitat contopirea pedepselor și printr-o altă cerere adresată Judecătoriei Bacău, care și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Bacău. Aceasta prin sentința penală nr.74/8 mai 2008 pronunțată în dosar nr-, a respins cererea petentului-condamnat ca inadmisibilă.
Prima instanță a reținut faptul că sentința penală nr.112/17 apr.2008 a Br ămânând definitivă, o altă cerere de contopire a pedepselor nu poate fi admisă pentru că altfel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
Împotriva hotărârii de mai sus a declara recurs condamnatul care a solicita a se reține că în cauză este competentă fie Curtea de Apel Bacău și Curtea de Apel București deoarece în cauză este vorba de conversiunea condamnărilor.
Curtea analizând recursul l-a admis pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală din data de 06.10.2004 a Tribunalului Provincial din - dosar nr.22/2003, definitivă prin sentința penală nr.370/2006 a Curții Supreme de Justiție, numitul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani și 15 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art.16 din Codul Penal al Regatului Spaniei; delict împotriva traficului, faptă prevăzută și pedepsită de art.379 din același Cod penal; delict de leziuni și atentat, fapte prevăzute și pedepsite de art.147, art.550, art.551 și art.552 din Codul penal al Regatului Spaniei și infracțiunea de furt, faptă prevăzută și pedepsită de art.237, art.238 și art.240 și art.241 din același Cod penal.
Prin sentința penală nr.186/2003 din data de 06.05.2003 a Judecătoriei Penale nr.1 din, numitul a fost condamnat la pedeapsa de 60 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delict împotriva siguranței traficului, faptă prev. și ped. de art.379 din același Cod penal.
Prin sentința penală nr.164/2003 din 14.04.2003 a Judecătoriei Penale nr.10 din a fost condamnat numitul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de furt cu forța conform art.237, art.238 și art.240, 241, 2 și 3 din același Cod penal.
Prin sentința penală nr.202/2003 din data de 17.06.2003 a Judecătoriei Penale nr.22 din a fost condamnat numitul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delict de leziuni și atentat, fapte prevăzute și pedepsite de art.148.1-147, art.550, art.551 și art.552 din Codul penal al Regatului Spaniei.
Ca urmare a acestor condamnări numitul a fost încarcerat în Centrul Penitenciar din, pentru executarea pedepsei cumulate de 11 ani, 6 luni și 75 zile închisoare și și-a manifestat consimțământul de a fi transferat într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei.
În consecință, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia solicitat Curții de Apel București ca în baza cererii formulate de Ministerul Justiției al Regatului Spaniei Ministerului Justiției din România, să se dispună de către instanța de judecată transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, pentru a continua executarea pedepsei de 11 ani, 6 luni și 60 zile închisoare, într-un penitenciar din România.
Curtea de Apel București prin sentința penală nr.112/17.04.2008 în baza art.149, raportat la art.145 din Legea nr.302/2004 a recunoscut sentințele penale pronunțate în Spania și a dispus transferul condamnatului într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei cumulate de 11 ani, 6 luni și 75 de zile de închisoare.
Conform prevederilor art.449 pr.pen. pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: a) concursul de infracțiuni; b) recidiva; c) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
Instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau, încazul când cel condamnat se află în stare de deținere ori în executarea pedepsei la locul de muncă, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa.
Se observă că toate hotărârile de condamnare sunt pronunțate în Spania, însă acestea au fost recunoscute prin sentința penală nr.112/12.04.2008 a Curții de Apel București - Secția I-a Penală, instanță care a devenit astfel de executare, așa cum stabilește art.149 alin.4 din Legea nr.302/2004, modificată. De altfel, această instanță, după rămânerea definitivă prin nerecurare, a pus în executare sentința penală amintită, emițând mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.147 din 01.10.2008.
Prin urmare, văzând și locul de deținere al condamnatului la data formulării cererii - Penitenciarul Bacău, instanța de recurs consideră că solicitarea condamnatului, de a se dispune conversia condamnărilor și aplicarea cumulului juridic al concursului de infracțiuni, ar fi trebuit soluționată de către Curtea de Apel Bacău, care este instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.
Investită fiind prin decizia de casare sus amintită, Curtea constată că cererea de față este inadmisibilă, din considerentele a se va înfățișa în continuare.
Ca sancțiune procedurală, inadmisibilitatea intervine când se efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală.
Curtea de Apel București, prin sentința penală nr. 112/17.04.2008 în baza art.149 raportat la art. 145 din Legea nr. 302/2004 a recunoscut sentințele penale pronunțate în Spania și a dispus transferarea condamnatului într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei cumulate de 11 ani, 6 luni și 75 de zile de închisoare.
Deși nu a fost investită în mod expres cu o cerere de conversiune a executării pedepsei, Curtea de Apel București, a stabilit că pedeapsa pe care o are de executat petentul este pedeapsa cumulată de 11 ani, 6 luni și 75 zile închisoare, făcând aplicarea art.145 din Legea 302/2004 și a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.147/01.10.2008.
Pe de altă parte, petentul a mai formulat o cerere de contopire și de conversiune a executării pedepsei la Curtea de Apel Bacău.
Prin sentința penală nr. 74/08.05.2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr-, s-a respins atât cererea de contopire cât și cea de conversiune a condamnării, ca inadmisibile.
Această hotărâre a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2560/03.07.2009 a prin respingerea recursului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
La 28.05.2009 petentul condamnat a formulat din nou cerere de contopire adresată Tribunalului Bacău conform celor descrise la începutul expunerii de față.
Cererea de față este inadmisibilă,în cauză pedeapsa a fost stabilită cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 112/12.04.2008 a Curții de Apel București, rămasă definitivă prin nerecurare și care a stabilit pedeapsa de executat ca urmare a opțiunii pentru procedura prevăzută de art.145 din Legea nr. 302/2004 modificată și care nu mai poate fi modificat pe nici o altă cale procesuală.
Potrivit art.144 din Legea nr. 302/2004 privind efectele transferării pentru statul de executare, autoritățile competente ale statului român sunt obligate:
a) fie să continue executarea condamnării potrivit art.145 când statul român trebuie să respectefelul și duratapedepsei prevăzute în hotărârea de condamnare.
b) să procedeze la conversiunea condamnării potrivit art.146 din aceeași lege, dacă felul pedepsei aplicate sau durata acesteia esteincompatibilăcu legislația română.
Față de dispozițiile legale sus amintite s-a optat pentru continuarea pedepsei potrivit art.145 din Legea nr. 302/2004.
Așa fiind, chiar dacă cererea petentului ar fi admisibilă, aceasta nu ar fi fondată, neputându-i-se aplica sistemul cumulului juridic prevăzut de legislația românească în caz de concurs de infracțiuni, atâta vreme cât potrivit art.75 din Codul penal spaniol acest lucru nu este posibil.
Susținerile petentului prin apărător cum că excepția inadmisibilității cererii de contopire este nefondată, atâta vreme cât petentul nu a mai solicitat contopirea până acum și că în hotărârea dată, Curtea de Apel București și-a depășit limitele investirii, nu pot fi primite dispozițiile art.144 din Legea nr. 302/2004, operând automat.
Posibilitatea aplicării cumulului juridic nu există nici pe calea conversiunii condamnării, așa cum petentul a încercat în fața instanței de recurs să-și schimbe obiectul cererii, față de dispozițiile deciziei nr. 23/12.10.2009 prin care soluționând recursul în interesul legii a stabilit că instanța nu poate înlocui modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante pe calea cumulului aritmetic, dispusă prin hotărârea statului de condamnare, cu aceea a cumulului juridic prevăzut de Codul penal român.
Față de cele expuse, instanța va respinge cererea de față ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
-HOTĂRĂȘTE -
În baza art.449 alin.1 lit.a pr.penală respinge ca inadmisibilă cererea de contopire a pedepselor formulată de petentul condamnat, deținut în Penitenciarul Bacău.
Constată că petentul a fost asistat de apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.penală obligă petentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2010, în prezența petentului în stare de arest.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
PROCES-VERBAL
Încheiat azi 14.01.2010
La pronunțare petentul a declarat recurs.
Președinte, Grefier,
Red.
Tehnored./18.01.2010
2 ex.
Președinte:Monica VadanaJudecători:Monica Vadana