Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 1665/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2450/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1665/
Ședința publică de la 12 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, in stare de arrest, asistat de avocat din oficiu, în baza imputernicirii avocațiale nr.-/12.11.2009 emisă de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat, arată că este de acord cu apărarea din oficiu. La intrebarea Curții, învederează că nu dorește să facă alte declarații.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. In temeiul art. 160 ind.8 a alin.2 Cpp solicită admiterea cererii de liberare pe cauțiune, considerând că sunt indeplinite condițiile prevpzute de art. 160 ind.2 alin.1 Cpp și art. 160 ind.2 alin.2 Cpp.
Solicită să se aibă in vedere că din dosarul cauzei nu rezultă că inculpatul, odată lăsat in libertate, va zădărnici aflarea adevărului.
In ceea ce priveste recunoașterea parțială a faptelor pentru care este cercetat, consideră că unele dintre faptele pentru care a fost trimis in judecată nu sunt dovedite. Până la pronunțarea unei hotărâri care să devină definitivă, in temeiul art. 5 ind.2 Cpp și art. 6 alin.2 CEDO oprează prezimția de nevinovăție.
Mai arată că, chiar dacă inculpatul are antecedente penale, in speța dedusă judecății consideră că inculpatul are șansa redresării sociale, acesta are tot sprijinul familiei.
In ceea ce priveste incheiarea de sedință din data de 15.10.2009, consideră că tribunalul a greșit când a apreciat că nu sunt indeplinite condițiile art.160 ind.2 alin.2 Cpp neexistând dovezi in acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea incheierii pronunțate de Tribunalul București, care in mod corect a evaluat conditiile liberării provizorii sub cauțiune, considerând că există date din care rezultă necesitatea de a-l impiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni. Mai arată că instanța de fond in mod corect a apreciat că există dubii cu privire la locul de muncă pe care inculpatul susține că l-a avut anterior săvârșirii acestor fapte, având in vedere inscrisurile depuse la dosar, contrazicându-se cu cele arătate de inculpat la temenul anterior, iar acesta nici măcar nu a recunoscut paternitatea copilului pe care spune că il are dintr-o relație de concibinaj. S-a mai avut in vedere de catre instanța de fond că acesta are antecedente penale.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului. Arată că antecedetele penale sunt in regimul circulației.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 15.10.2008 Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art. 1608aalin. 6 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de petentul inculpat iar în baza art. 1605alin. 4 lit. f Cod procedură penală va dispune restituirea către aceasta a sumei de 15.000 lei consemnată de inculpat la dispoziția Tribunalului București cu titlu de cauțiune.
Prima instanță și-a argumentat soluția apreciind că gravitatea faptei pe care, potrivit indicarea temeinice, a săvârșit-o inculpata, respectiv art. 24 alin. 2 și art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002 republicată ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal, în sensul că în zilele de 21.03.2009 și 22.03.2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale a efectuat retrageri de numerar la -ul Bank prin folosirea unor cartele pvc pe care fuseseră inscripționate informațiile copiate de la -urile aceleiași bănci, din și Lacul, atitudinea procesuală a inculpatului și antecedența sa penală au justificat liberarea sa provizorie pe cauțiune.
Încheierea a fost recurată de inculpat pentru motivele consemnate în practicaua hotărârii.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi dispuse în continuare:
Din interpretarea textului prevăzut de art. 1604Cod procedură penală care face trimitere la condiția prevăzută de art. 1602alin. 1 Cod procedură penală, respectiv pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul legea penală să prevadă pedeapsa închisorii de maxim 18 ani, rezultă că inexistența unei asemenea pedepse nu obligă instanța să dispună automat liberarea provizorie, existând doar o vocația a inculpatului la a fi liberat provizoriu condiționat după analizarea temeiurilor arestării.
Or temeiul arestării inculpatului au fost dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală care în opinia Curții subzistă, nefiind posibilă și necesară existența unui probatoriu separat sub acest aspect întrucât nimeni nu poate dovedi un comportament viitor și imprevizibil al inculpatului.
Prin urmare, Curtea constată că instanța fondului a evaluat în mod corect actele depuse de inculpat în sensul nedovedirii certe a locului de muncă pe care inculpatul susține că l-a avut anterior săvârșirii faptelor pendinte și a faptului că inculpatul nu a recunoscut paternitatea copilului pe care susține că îl are dintr-o relație de concubinaj.
De asemenea nu trebuie omisă nici antecedența penală a inculpatului.
În raport de cele ce preced, Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatului, în baza art. 38515lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul-inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariu avocat din oficiu în sumă de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-24.11.2009
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Adriana Elena Băjan, Elena
