Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 655/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 655/R/2008

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Chitidean Valentin judecător

JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan

- -

GREFIER: - -

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata împotriva încheierii penale nr. 629/31.10.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, cauza având ca obiect cererea de liberare provizorie pe cauțiune.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata, aflată în stare de arest preventiv, asistată de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatei solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, solicită admiterea în principiu a cererii și constatarea că sunt îndeplinite condițiile legale, cu fixarea cauțiunii conform art. 160/8 pr.pen. Apreciază încheierea atacată ca fiind nelegală și netemeinică pentru că în motivarea acesteia se reține că cererea ar îndeplini condițiile prev. de art. 160/2 alin. 2.pr.pen. în motivarea soluției instanța reținând că inculpata a fost arestată și în baza art. 148 lit. c pr.pen. deoarece la percheziția domiciliară s-au găsit un număr de 81 de cereri de chemare în judecată a unor persoane deținute, din care ar rezulta date care să impună necesitatea de a împiedica să săvârșească alte infracțiuni. Constată că instanța analizează condițiile prevăzute de lege nu prin prisma probelor dosarului, ci prin prisma strict a temeiurilor legale. Apreciază, de asemenea că, hotărârea prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de inculpată chiar dacă este definitivă nu poate avea autoritate de lucru judecat nici în ceea ce privește probele existente la acea dată la dosar, ci instanța trebuie să analizeze toate probele de dosar, chiar dacă este vorba de același magistrat atât în cazul soluționării propunerii de arestare cât și în cazul soluționării cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Solicită a se avea în vedere că dispozițiile procedurale sunt de strictă interpretare, iar art. 160/2 alin. 2.pr.pen. nu face trimitere la cazurile art. 148.pr.pen. care trebuie analizate distinct și separat. Mai mult, oricare ar fi temeiurile legale avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, instanța este obligată să verifice prin prisma probelor dacă este incident temeiul prev. de art. 160/2 alin. 2.pr.pen, iar dacă ar fi așa cum arată instanța de fond, legiuitorul a prevăzut expres cazurile în care nu se admite cererea, însă există un motiv de nelegalitate pentru că instanța nu analizează ea însăși temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, constatând că ar exista indicii din care rezultă necesitatea împiedicării inculpatei de a comite alte fapte. Totodată, apreciază că între art. 160/2 alin. 2.pr.pen. și art. 148 lit. c pr.pen. nu există identitate de conținut, fiind evident că sunt situații total diferite.

Arată că la dosar este atașat un plic sigilat, ce nu a fost deschis, deoarece poartă aceeași ștampilă încă de la data luării măsurii arestului preventiv. În propunerea de arestare preventivă se afirmă că ar fi vorba de cereri ale unor terțe persoane care au acționat în judecată penitenciarul și despre care inculpata a declarat că nu-i aparțin, nu sunt semnate de ea și s-au găsit la domiciliul acesteia pentru că la acea adresă a locuit și învinuitul, fără că Parchetul să dovedească contrariul. Fără a lua la cunoștință în mod nemijlocit de o probă pe care se sprijină arestarea și cererea formulată în cauză, consideră că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică.

În opinia sa, raportat la dispozițiile legale, în cazul cererilor de liberare provizorie pe cauțiune, instanța este obligată să se pronunțe printr-o încheiere de admisibilitate în principiu dacă sunt întrunite condițiile legale, făcându-se trimitere la art. 160/1 alin. 1.pr.pen. pentru că prevăd examinarea de urgență, iar instanța trebuie să analizeze doar niște condiții de formă și în acest sens face trimitere la limitele de pedeapsă. A doua condiție, care în esență nu este o condiție, este aceea de a se pronunța o soluție pe fondul cauzei. Se face, astfel, trimitere la art. 160/8a alin. 2.pr.pen. iar dacă sunt îndeplinite condițiile legale și cererea este întemeiată, instanța o va admite. În baza art. 160/8 alin. 3.pr.pen. dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale și dovada cauțiunii nu este depusă, cererea de liberare provizorie pe cauțiune se respinge, legiuitorul prevăzând în mod expres că la verificarea de urgență instanța nu analizează decât limitele de pedeapsă și fixează cauțiunea. Nerespectarea acestor dispoziții atrage nelegalitatea hotărârii, cu mențiunea că nu a găsit temei legal pentru a cere altceva. Art. 385/155 pr.pen. nu dă posibilitatea legală instanței de recurs de a trimite cauza spre rejudecare, iar în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. c pr.pen. dacă se apreciază necesar a se soluționa se va proceda ca atare. În cauză, cererea nu a mai fost analizată pe fond și instanța nu a analizat temeiul cererii și a respins-o ca atare pentru lipsa condițiilor legale și chiar dacă măsura arestului preventiv luată în cauză este definitivă pentru 29 de zile, aceasta nu a fost analizată de instanța de fond, dându-se astfel o interpretare nelegală și eronată că nu sunt îndeplinite condițiile legale.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat în cauză, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, apreciind că s-a dat o corectă interpretare a dispozițiilor ce reglementează instituția liberării provizorii pe cauțiune. Apreciază că instanța de fond a statuat corect condițiile de admisibilitate în principiu a cererii, pe cale de consecință nu a considerat necesară fixarea unei cauțiuni câtă vreme era necesară menținerea inculpatei în stare de arest preventiv. În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 160/2 alin. 2.pr.pen. ce impun întrunirea unor condiții cu privire la admisibilitatea cererii. Constată că la dosarul de urmărire penală există un proces verbal încheiat cu ocazia efectuării percheziției domiciliare a inculpatei, din care rezultă mersul procedurilor și bunurile găsite cu acea ocazie, respectiv cele 81 de cereri la care s-a făcut referire și ce au stat la baza arestării inculpatei. De asemenea, apreciază că fondul nu era obligat să fixeze cauțiunea și să stabilească dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii. Faptul că instanța de fond a făcut referire la art. 148 lit. c pr.pen. este o analiză a situației juridice din prezenta cauză și nu constituie o lipsă de analiză a cerințelor ce trebuie întrunite pentru ca o astfel de cerere să fie admisă. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului, cu obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

CURTEA

Prin încheierea penală nr.629 din 31 octombrie 2008 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 1608Cod de procedură penală raportat la art. 1602alin. 2 Cod procedură penală s-a respins cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpata (CNP -, fiica lui și, născută la data de 28.04.1962 în B M, județul M, domiciliată în B M,-/5, județul M cu reședința în B M,-/D, județul M, aflată în Arestul M).

Conform art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală inculpata a fost obligată să plătească statului suma de 20 lei - cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță reținut că prin cererea formulată în acest dosar inculpata a solicitat liberarea provizorie pe cauțiune cu motivarea că a fost arestată preventiv prin încheierea penală nr. 608/22.10.2008 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 148 lit. c,d,f pr.pen. fiind anterior (la 21.10.2008) reținută pe o durată de 24 de ore. S-a argumentat că această încheiere este susceptibilă de unele critici. Astfel deși toate probele de la dosar indică existența unei legături directe doar între deținuții și, inculpata neefectuând nici un act material ce intră în conținutul infracțiunii de trafic de influență, totuși aceasta este învinuită de comiterea acestei fapte penale menționate. Inculpata a intermediat doar pentru ridicarea unor sume de bani de la poștă trimise, tot printr-un intermediar, de către deținutul. Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, toate probele administrate până în prezent dovedesc faptul că inculpata nu avea cunoștință de acest aspect. Aceasta nu prezintă pericol pentru ordinea publică pentru că presupusele fapte de corupție s-au comis în penitenciar (între persoane încarcerate în acest loc de detenție).

S-a mai invocat că sunt îndeplinite în cauză toate cerințele prevăzute de lege (cele prevăzute de art. 1604.pr.pen. rap. la art. 1602.pr.pen.) în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa este închisoare ce nu depășește 18 ani și nu există nici una din situațiile prevăzute la alin.2. Cauțiunea ce urmează a fi fixată este de natură a garanta respectarea obligațiilor ce îi vor reveni pe perioada liberării provizorii, să ofere garanția bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii de la cercetare penală și judecată.

Examinând cererea inculpatei, tribunalul a reținut următoarele:

Prin încheierea penală nr. 608 din 22 oct. 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile (22 oct. 2008 - 19.11.2008 inclusiv), în temeiul art. 148 lit. c,d și f pr.pen. după ce, în prealabil, i s-a respins cererea de luare față de aceasta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.

S-a reținut, în esență, faptul că în perioada august - octombrie 2008 se presupune că aceasta a pretins împreună cu numitul (deținut în Penitenciarul Baia Mare ) suma de 11.000 euro de la deținutul și i-a promis că prin influența pe care o are asupra funcționarilor de la penitenciar, a comisiei de liberare condiționată din cadrul acestei unități de detenție și a procurorilor îi va determina pe cei dintâi să îl scoată la muncă, iar pe celelalte persoane indicate le va determina să obțină liberarea sa condiționată.

De asemenea, s-a mai reținut și faptul că există date în sensul că inculpata pregătește comiterea de noi infracțiuni de același gen, se presupune că a comis cu intenție o nouă infracțiune, pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care a fost arestată preventiv este închisoare mai M de 4 ani și lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Această încheiere de arestare a fost menținută de Curtea de APEL CLUJ.

S-a consemnat că,potrivit art. 1608alin. 2.pr.pen. în prealabil fixării cauțiunii și admiterii în principiu a cererii de liberare, instanța este datoare să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege (a celor prev. de art. 1604alin. 1.pr.pen. care fac trimitere la cele cuprinse în art. 1602alin. 1 și 2.pr.pen.).

Dacă, în cauză, cerințele prev. de art. 1602alin. 1.pr.pen. sunt îndeplinite (pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care a fost arestată preventiv este închisoare mai mică de 18 ani), cele inserate în cuprinsul alin. 2 al aceluiași articol nu sunt îndeplinite în mod cumulativ. Inculpata a fost arestată preventiv și în temeiul art. 148 lit. c pr.pen. cu motivarea că la percheziția domiciliată efectuată la locuința sa s-au găsit 81 de cereri de chemare în judecată a Penitenciarului Baia Mare de către terțe persoane, existând, în consecință, date în sensul că aceasta pregătește comiterea de noi infracțiuni de același gen. Se constată, așadar, că cerința prev. la teza Iaa lin. 2 al art. 1602.pr.pen. nu este îndeplinită. Inculpata nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului - condiție prevăzută de teza a II-a a aceluiași alineat, dar pentru că cele trei cerințe se impun a fi îndeplinite în mod cumulativ, cererea de liberare provizorie pe cauțiune nu îndeplinește condițiile legale, urmând a fi, în consecință, respinsă.

Apărarea formulată de inculpată în sensul că verificarea îndeplinirii cerințelor prev. la art. 1602alin. 2.pr.pen. se poate realiza doar după depunerea cauțiunii, în prealabil fiind necesar a se verifica doar condițiile de formă, respectiv cele de la art. 1602alin. 1.pr.pen. s-a respins. Conform art. 1608alin. 2.pr.pen. în cazul cererii de liberare provizorie pe cauțiune instanța are obligația de a verifica, în prealabil fixării cuantumului cauțiunii și al admiterii în principiu a cererii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Or, aceste condiții premisă sunt cele prev. la art. 1602alin. 1,2.pr.pen. urmând ca aspectele care vizează temeinicia cererii să fie luate în examinare în etapa următoare, cea ulterioară admiterii în principiu a acesteia. Legiuitorul a reglementat această procedură în două etape pentru a se evita depunerea cauțiunii în situațiile în care cererea ab initio nu poate fi admisă întrucât cerințele formale (cele prevăzute de lege și care pot fi verificate la o primă analiză) nu sunt îndeplinite.

Împotriva încheierii, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpată.

S-a invocat, prin apărător că, în opinia sa, raportat la dispozițiile legale, în cazul cererilor de liberare provizorie pe cauțiune, instanța este obligată să se pronunțe printr-o încheiere de admisibilitate în principiu dacă sunt întrunite condițiile legale, făcându-se trimitere la art. 160/1 alin. 1.pr.pen. pentru că prevăd examinarea de urgență, iar instanța trebuie să analizeze doar niște condiții de formă și în acest sens face trimitere la limitele de pedeapsă. A doua condiție, care în esență nu este o condiție, este aceea de a se pronunța o soluție pe fondul cauzei. Se face, astfel, trimitere la art. 160/8a alin. 2.pr.pen. iar dacă sunt îndeplinite condițiile legale și cererea este întemeiată, instanța o va admite. În baza art. 160/8 alin. 3.pr.pen. dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale și dovada cauțiunii nu este depusă, cererea de liberare provizorie pe cauțiune se respinge, legiuitorul prevăzând în mod expres că la verificarea de urgență instanța nu analizează decât limitele de pedeapsă și fixează cauțiunea. Nerespectarea acestor dispoziții atrage nelegalitatea hotărârii.

Așadar, în esență s-a invocat aspectul că dispozițiile procedurale sunt de strictă interpretare, instanța este obligată să analizeze o astfel de cauză prin prisma temeiurilor procedural penale concrete. Mai mult, analizarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune nu se poate realiza cu trimitere la cazurile de arestare preventivă concrete de la art.148 pr.pen. care trebuie să fie analizate distinct și separat.

Instanța de recurs, analizând derularea procesuală realizată la nivelul tribunalului în cazul unei cereri de liberare provizorie pe cauțiune, motivele concrete invocate în recursul formulat, ce se suprapun în M peste apărările susținute de apărătorul inculpatei chiar la momentul judecării cererii de liberare provizorie, incidența disp.art.385/6 al.3 pr.pen. reține următoarele:

Prin încheierea penală nr. 608 din 22 oct. 2008 Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile (22 oct. 2008 - 19.11.2008 inclusiv), în temeiul art. 148 lit. c,d și f pr.pen. după ce, în prealabil, i s-a respins cererea de luare față de aceasta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.

S-a reținut, în esență, faptul că în perioada august - octombrie 2008 se presupune că aceasta a pretins împreună cu numitul (deținut în Penitenciarul Baia Mare ) suma de 11.000 euro de la deținutul și i-a promis că prin influența pe care o are asupra funcționarilor de la penitenciar, a comisiei de liberare condiționată din cadrul acestei unități de detenție și a procurorilor îi va determina pe cei dintâi să îl scoată la muncă, iar pe celelalte persoane indicate le va determina să obțină liberarea sa condiționată.

De asemenea, s-a mai reținut și faptul că există date în sensul că inculpata pregătește comiterea de noi infracțiuni de același gen, se presupune că a comis cu intenție o nouă infracțiune, pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care a fost arestată preventiv este închisoare mai M de 4 ani și lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Această încheiere de arestare a fost și menținută de Curtea de APEL CLUJ.

Fără putință de tăgadă interpretarea dată de judecător textelor legale vizând instrumentarea cererii de liberare provizorie pe cauțiune a fost una greșită.

Până la urmă, esențiale sunt dispozițiile procedural penale ce fixează un cadru procesual concret de analiză - art. 160/4 rap. la art. 160/8 și 160/8a proc.pen.,ce nu comportă astfel discuții, interpretări și evident nerespectarea sa se impune a fi sancționată juridic.

Astfel, există o primă fază de examinare în principiu a cererii, de constatare a îndeplinirii sau nu a condițiilor formale vizând promovarea unei astfel de cereri, stabilirea cuantumului cauțiunii, termenul de depunere și consemnarea depunerii la CEC din partea inculpatului,iar ulterior doar, într-o a doua fază, se va analiza pe fond cererea, cu constatarea temeiniciei sau netemeiniciei acesteia.

Fără niciun fel de justificare și eludând dispozițiile procedural penale amintite, instanța de fond a condensat procedura iar după audierea inculpatei s-a trecut la o instrumentare pe fond a cererii cu respingerea sa ca neîntemeiată.

Interpretarea dată de către instanță de fond a decurs din cuprinsul art.160/8 al.2 pr.pen. în sensul că în prealabil fixării cauțiunii și admiterii în principiu a cererii de liberare instanța este datoare să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în astfel de situații, prin aceste condiții înțelegându-se de fapt întregul fond al cererii, cu analiza sa inclusiv prin prisma instituției juridice a arestului preventiv și a cazurilor conexe înscrise la art.148 pr.pen.

Respingerea solicitării apărării ce viza legala instrumentare a cererii s-a făcut cu argumentul că legiuitorul a reglementat această procedură în două etape pentru a se evita depunerea cauțiunii în situația în care cerereaab initionu poate fi admisă întrucât cerințele formale nu sunt îndeplinite, variantă inadmisibilă și chiar ilogică.

Așadar, demersurile procesuale derulate nu au fost corecte, apărările formulate de către inculpată cu ocazia instrumentării pricinii și reiterate ca motive de recurs sunt esențiale și corecte, urmând ca analiza unei astfel de cauze să se facă prin prisma celor mai sus invocate, în sincronizare cu dispozițiile procedural penale incidente.

Procesual, soluția este de admitere a recursului formulat pe considerentele art. 385/15 pct. 2 lit. c proc.pen. de casare în întregime a încheierii și o rejudecare la nivelul primei instanțe în așa fel încât inculpata să nu fie privată de vreun grad de jurisdicție, pentru reluarea unui ciclu procesual ce s-a derulat în ilegalitate.

Pășind la rejudecarea cauzei, instanța de fond se va preocupa de îndepărtarea acestor neregularități, urmând a desfășura judecată în două etape efective, cu fixarea cauțiunii de cuviință în cadrul procedurii admiterii în principiu, depunere și doar ulterior se va trece la o analiză pe fond a cererii de liberare provizorie pe cauțiune, ultimele acte procedurale rămase valabile fiind cele imediat anterioare pronunțării hotărârii casate.

Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.2 lit.c Cpp admite recursul declarat de către inculpata fiica lui și, născută la data de 28.04.1962, în prezent deținută în Arestul IPJ M impotriva încheierii penale nr.629 din 312.10.2008 a Tribunalului Maramureș pe care o casează în întregime și, în consecință:

Dispune rejudecarea de către instanța a cărei încheiere a fost casată, respectiv Tribunalul Maramureș.

Conform art.192 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 06 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.SM/MR

11.11.08/3 EX.

Președinte:Chitidean Valentin
Judecători:Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 655/2008. Curtea de Apel Cluj