Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Încheierea 79/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(560/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.79/
Ședința publică de la 17 MARTIE 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Francisca Maria
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 9 martie 2009 pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațială nr.97203/17.03.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 9 martie 2009, prin care s-a respins cererea de liberare provizorie pe cauțiune, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Arată că în încheierea recurată, instanța a apreciat că sunt îndeplinite cerințele legale privind admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și nu art.2 alin.1 și 2 din Lg.143/00.
Menționează că inculpatul a recunoscut încă de la început comiterea faptelor ce i se rețin în sarcină, fără încerca zădărnicii aflarea adevărului.
Arată că inculpatul colaborat cu organele de cercetare penală, în sensul că a denunțat persoana, ce se ocupa cu traficul de droguri și de la care acesta obișnuia a se aproviziona cu droguri.
Precizează că inculpatul a fost inclus într-un dosar ce privește un număr mare de infractori, cu care inculpatul nu are nici un fel de legătură și mai mult arată că el este singurul care este cercetat pentru săv.infr.prev. de art.2 alin.1 și nu art.2 alin.1 și 2 din Lg.143/00, astfel cum se reține în sarcina celorlalți inculpați.
Menționează că inculpatul nu are cum influența pe ceilalți coinculpați, dat fiind că nu are nici o legătură cu aceștia.
Mai arată că nu există martori prin ale căror declarații să se facă dovada că inculpatul ar fi participat la vreo activitate infracțională, astfel că inculpatul aflat în libertate, nu are asupra cui a exercita presiuni și pe cine influența.
Apreciază că sunt îndeplinite cerințele art.160/2 Cod procedură penală și nu există nici un fel de date certe, că prin lăsarea inculpatului în libertate s-ar aduce vreun prejudiciu bunei desfășurări a urmării penale.
Consideră că cererea formulată de inculpat este oportună, întemeiată, admisibilă și mai mult că acesta se va supune obligațiilor judiciare, impuse prin dispozițiile codului d e procedură penală.
Totodată solicită a se avea în vedere că inculpatul face parte dintr-o familie organizată, a crescut într-un mediu sănătos, este necunoscut cu antecedente penale, avea un loc de muncă, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheieri recurată și pe fond a se dispune admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul București Secția a II a penală, în data de 9 martie 2009 ca fiind legală și temeinică.
Apreciază că în cauză nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, art.148 lit.f Cod procedură penală, se mențin în raport de natura infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc în formă continuată, pentru care este cercetat, modalitatea de săvârșire a acesteia, precum și față de urmările pe care acest gen de infracțiuni îl au asupra sănătății populației.
Arată că inculpatul a fost arestat în data de 20.02.2009, pentru comiterea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, în formă continuată, i se rețin în sarcină a fi comis 8 acte materiale, având ca obiect cantități între 8 și 19 gr. de canabis și hașiș, totodată precizează că inculpatul a fost prins în flagrant, deținând12,67 gr.canabis.
Precizează că inculpatul face parte dintr-un grup infracțional de 11 inculpați care se ocupau cu comercializarea de, amfetamine, cocaină, extasy, canabis.
Menționează că inculpatul a fost supravegheat de mai multe luni, reieșind faptul că acesta a traficat droguri în diverse locuri din oraș.
Mai arată că în sarcina inculpatului se rețin vânzări repetate de droguri ce au implicat sume mari de bani, astfel că în cauza urmează a fi audiate persoanele care își procurau droguri de la inculpat în vederea clarificării tuturor circumstanțelor.
Concluzionând apreciază că nu se impune liberarea condiționată pe cauțiune, dat fiind că inculpatul nu prezintă nici un fel de garanție că se va prezenta la instanță și nu va obstrucționa aflarea adevărului
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă nespus cele petrecute și că va colabora cu organele de cercetare penală.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată:
Prin încheierea de ședință de la data de 09.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal constând în aceea că în perioada octombrie-noiembrie 2008, în repetate rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale a deținut în vederea vânzării și a vândut diferite cantități de droguri de risc, respectiv rezină de cannabis, hașiș și cannabis mai multor persoane printre care și colaboratorului cu nume de cod " ".
La termenul din 09.03.2009 tribunalul a apreciat că deși cererea inculpatului este admisibilă în principiu totuși, pe fondul acesteia, cererea este neîntemeiată deoarece acesta face parte dintr-un grup mai mare de inculpați dintre care 11 au primit mandat de arestare pentru trafic de droguri iar prinderea sa a fost supravegheată operativ de către lucrătorii de poliție timp de mai multe luni, reținându-se faptul că a traficat droguri în diferite locuri, de la " Actorilor" până la parcarea Tribunalului București. A apreciat instanța de fond că lăsarea în libertate a inculpatului este de natură să pună în pericol buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a criticat-o ca nelegală și netemeinică. Susține inculpatul că în mod greșit tribunalul i-a respins cererea de liberare pe cauțiune, întrucât sunt îndeplinite cerințele legale privind admiterea cererii, a recunoscut săvârșirea faptei, a denunțat persoana care se ocupa cu traficul de droguri, provine dintr-o familie organizată, nu are antecedente penale, avea loc de muncă.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate de inculpat precum și din oficiu, conform art. 385/6 alin.3 pr. pen. Curtea constată că recursul nu este întemeiat.
Este adevărat că formal sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 160/4 cu ref. la art. 160/2 dar aceasta nu înseamnă că inculpatul este îndreptățit în mod automat să fie pus în libertate provizorie pe cauțiune. Din analiza dispozițiilor art. 160/2 pr. pen. rezultă că liberarea provizorie este o măsură facultativă și nu una obligatorie (legea folosește sintagma " se poate acorda"), inculpatul având doar o vocație la beneficiul liberării provizorii. Dacă instanța constată îndeplinirea condițiilor de admisibilitate impuse de lege va aprecia asupra oportunității lăsării în libertate a inculpatului prin verificarea temeiniciei cererii.
Legea nu prevede care sunt acele criterii care urmează să fie avute în vedere la examinarea temeiniciei unei cereri de liberare provizorie dar, în opinia Curții, instanța trebuie să se raporteze la gravitatea faptei, la circumstanțele concrete ale cauzei, urmările produse, datele ce-l caracterizează pe inculpat.
În speță, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, constând în aceea că în perioada octombrie- noiembrie 2008 vândut în repetate rânduri hașis și cannabis ( 8 acte materiale de comercializare a unor cantități între 8 și 19 gr de cannabis și hașiș), în diverse locuri, de la " Actorilor" până la parcarea Tribunalului București. Totodată, inculpatul a fost prins în flagrant deținând 12,67 grame de cannabis.
Curtea mai reține că inculpatul a fost arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.44/P/20.02.2009 pe o durată de 29 de zile, de la 20.02.2003 până la 20.03.2009.
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că, raportat la natura și pericolul social concret ridicat al faptei pentru care este cercetat inculpatul (dedus din caracterul repetat al actelor materiale care realizează latura obiectivă a infracțiunii de trafic ilicit de droguri, din cantitatea de drog traficată în schimbul unor sume mari de bani, din urmările socialmente periculoase ale comercializării drogurilor), la existența unor indicii temeinice că inculpatul făcea parte dintr-un grup de persoane care se ocupau cu comercializarea de, amfetamină, cocaină, extasy, cannabis, dintre care 11 au fost arestate preventiv, continuându-se cercetările pentru identificarea și a altor persoane implicate dar și pentru identificarea și audierea tuturor persoanelor care își procurau droguri de la inculpat, având în vedere și împrejurarea că inculpatul se află în stare de arest preventiv de numai 26 de zile, nu este oportună la acest moment punerea în libertate provizorie a acestuia.
Circumstanțele personale favorabile invocate de către inculpat nu pot conduce, singure, la admiterea cererii, aceste date fiind apreciate în contextul circumstanțelor cauzei și al necesității asigurării unei bune desfășurări a urmăririi penale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b pr. pen. Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin.2 pr. pen inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 9 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
15 Mai 2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Francisca Maria
