Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.98/A/2008

Ședința publică de la 29 septembrie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar

JUDECĂTOR 2: Maria Boer

GREFIER - - --

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR -

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza penală privind apelurile declarate de inculpații, și apelanta SC""SRL împotriva sentinței penale nr. 177 din 25 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, inculpații, și fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup organizat, prev. de art. 7 alin. 1 și 2 din Legea nr.39/2003 și complicitate la fals intelectual, prev. de art. 26 Cod penal rap.la art.289 Cod penal;

La apelul nominal se prezintă numitul în calitate de inculpat și reprezentant al apelantei SC""SRL, lipsă fiind inculpații,.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și concluzile puse cu privire la fondul cauzei au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 8 septembrie 2008.

CURTEA

Deliberând reține că prin Sent. pen. 177/25.03.2008 a Tribunalului Clujs -a dispus condamnarea inculpaților:

1., fiul lui și, născut la data de 06.08.1960 în -Cehia, cetățean slovac, studii medii, divorțat, are doi copii dintre care unul minor, posesor al pașaportului nr.- eliberat de autoritățile slovace, cod numeric personal 60 08 06/0058,. în Slovacia, 4, -;

În baza art.7 alin.l și 2 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.74 litc și art.76 litb pen. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, la pedeapsa de:

- 1 (un) an și 24 (douăzeci și patru) zile închisoare.

În baza art. 26.pen rap. la art. 289.pen cu aplic. art. 26.pen, art. 76 lit. c și art.76 lit. e pen pentru săvârșirea infr. de complicitate la fals intelectual, la pedeapsa de

- 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art.33 pen. constată că faptele săvârșite de inculpat sunt concurente, iar în baza art.34 litb pen. contopește pedepsele stabilite pentru acestea și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de:

-1 (un) an și 24 (douăzeci și patru) zile închisoare,cu executare în regim de detenție.

Constată executată pedeapsa aplicată inculpatului, în perioada 16 martie 2003 - 8 aprilie 2004.

2., fiul lui și, născut la data de 14.05.1969 în -Slovacia, cetățean slovac, studii superioare, căsătorit, are doi copii minori, posesor al pașaportului cu nr.- eliberat de autoritățile slovace, cod numeric personal 69 05 14/7667,. în Slovacia, SNP nr25/974,;

În baza art.7 alin.1 și 2 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.74 litc și art.76 litb pen. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, la pedeapsa de:

- 1 (un) an și 24 (douăzeci și patru) zile închisoare.

În baza art.26 pen. rap. la art.289 pen. cu aplicarea art. 41 alin.2.pen. art.74 1itc și art.76 1ite pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, la pedeapsa de:

- 5 (cinci) luni închisoare.

-1 (un) an și 24 (douăzeci și patru) zile închisoare,cu executare în regim de detenție.

Constată executată pedeapsa aplicată inculpatului, în perioada 16 martie 2003 - 8 aprilie 2004.

3., fiul lui și, născut la data de16.10.1951 în, judo M, cetățean român, studii medii, căsătorit, posesor al seria - nr.- eliberat de Poliția Târgu M, fără antecedente penale,. în de M,-, judo M;

În temeiul art.7 alin. 1 și 2 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.74 și art.76 litb pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere a unui grup infracțional organizat, la pedeapsa de:

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.26 pen. rap. la art.289 pen. cu aplicarea art 41 alin.2 pen. art.74 și art.76 lite pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, la pedeapsa de:

- 5 (cinci) luni închisoare.

-1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

Face aplicarea art.71 și art.64lita, b și c pen.

În temeiul art.81 pen. dispune suspendarea condiționată aexecutării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare prev. de art.82 pen. respectiv acela de 3 ani și 6 luni.

Conform art.359 pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate prev. de art.83 pen.

Face aplicarea art.71 alin.5 pen. cu privire la pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.

În temeiul art.14 alin.3 și art.348 pr.pen. dispune desființarea totală a înscrisurilor (tichetelor) falsificate în urma activității infracționale desfășurate de inculpați, înscrisuri enumerate la 136 din vol.II al dosarului de urmărire penală și aflate în prezent la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr.219/P/2003.

Potrivit art.191 pr.pen. cei trei inculpați au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 1000 lei fiecare.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, înregistrat la Tribunalul Cluj la data de 7 iulie 2003, sub nr. 6620/2003, au fost trimiși în judecată inculpații, și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 alin.! și 2 din Legea 39/2003 și prev. de art.26 pen. rap. la art.289 pen. cu aplicarea art41 alin.2 pen. și art.33 lit.a pen. reținându-se în principal că cei patru inculpați (dintre care inculpatul era asociat la "", inculpații și erau acționari la Slovakia sro, firmă care încheiase cu "" un contract de colaborare, iar inculpata asigura servicii de traducere la "" ) au acționat în mod coordonat pe o perioadă lungă de timp, și anume iulie 2002 - martie 2003, constituindu-se într-un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni, scop subordonat obținerii în mod direct a unui beneficiu financiar. Acest beneficiu financiar urma să fie obținut prin falsificarea unor tichete de pariu provenite de la "", în sensul înserării pe acestea a unor elemente nereale, și anume ora de întocmire și rezultatele corecte ale meciuri lor în procent de 100 % fiind trecute după închiderea jocului, astfel obținându-se un număr mare de tichete identice câștigătoare care asigurau venituri frauduloase.

Prin încheierea ședinței publice din data de 21 august 2003, pronunțată în dosarul 6620/2003 a Tribunalului Cluj, în care au fost cercetați inițial cei patru inculpați, s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul și înregistrarea unui nou dosar, cu nr.8493/2003.

Prin sentinta penală nr.454/28.08.2003 a Tribunalului Cluj au fost condamnati inculpații și la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prin schimbarea încadrării juridice din art.7 alin.l, 2 din Legea nr.39/2003, în art.7 alin1 și 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.74 litc și 76 litb pen

În baza art.26 rap. la art.289 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 și art.74 litc și 76 lite pen. aceiași inculpați au fost condamnați la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual.

În baza art.33 pen. s-a constatat că faptele sunt concurente iar în baza art.34 litb pen. s-a aplicat inculpatilor pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 3 ani inchisoare.

În baza art.88 pen. s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate timpul arestării preventive incepând cu 16 martie 2003 și până la zi.

În baza art.350 alin.1 pr.pen. s-a dispus prelungirea duratei arestării inculpaților cu 30 de zile, începând cu data de 29 august 2003 ora 0,00 și până la data de 27 septembrie 2003, ora 24,00.

În baza art.71 pen. s-a interzis inculpaților, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei exercitarea tuturor drepturilor prev. de art.64 pen.

Prin aceeași hotărâre a fost condamnată și inculpata la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinirea unui grup infracțional organizat prin schimbarea încadrării, în temeiul art.7 alin.1, 3 din Legea 39/2003, cu aplicarea art.74 litc și art.76 litb pen.

În baza art.26 rap. la art.289 pen. cu aplicarea art.74 lit.c și 76 lit.e pen. a fost condamnată și la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual.

În temeiul art.33 lit.a pen. s-a constatat că faptele sunt concurente iar în baza art.34 litb pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.86/1 pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare stabilit de instanță la 5 ani, conform art.86/2 pen.

Inculpata a fost obligată, de asemenea, să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art.86/3 alin. 1.pen.

În baza art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art.88 pen. s-a scăzut din cuantumul pedepsei pronunțate durata arestării preventive începând cu 16 martie 2003 si până la zi, și în baza art.350 alin.3 pr.pen. s-a dispus punerea de îndată in libertate a inculpatei, dacă nu este arestată in altă cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și, ambele apeluri fiind respinse ca nefondate prin decizia penală nr.244/23.10.2003 a Curtii de APEL CLUJ.

Prin decizia penală nr.709/05.02.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost admise recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.244/2003 a Curții de APEL CLUJ, care a fost casată împreună cu sentința penală nr.454/2003 a Tribunalului Cluj, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de fond - Tribunalul Cluj.

În motivarea acestei decizii, s-a arătat în esență că prima instanță a pronunțat o hotărâre judecătorească de condamnare fără ca procesul penal să fi parcurs faza cercetării judecătorești (întrucât s-a procedat doar la audierea inculpaților, fără a mai fi administrate nemijlocit și verificate celelalte probe strânse în cursul urmăririi penale), cu încălcarea dispozițiilor art.287, 288, 289, 290 și urm. pr.pen. și a dispus în mod nejustificat disjungerea cauzei față de inculpatul.

Totodată, prin sentința penală nr. 776/23.12.2003 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul disjuns cu nr.8493/2003, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.74 și art.76lit.b pen. prin schimbarea încadrării juridice din art.7 alin.1,2 din Legea nr.39/2003.

În baza art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, rap. la art.53 pct2, art.64,b,c pen. art.65 a1.2,3 și art.66 pen. s-au interzis inculpatului drepturile de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau În funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția de administrator la o societate comercială pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.26 rap. la art.289 pen. cu aplicarea art.41 al.2 și art.74 lit.a și 76 lite pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual.

În temeiul art.33 pen. s-a constatat că faptele sunt concurente și în temeiul art.34 litb pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea, la care se adăugat, conform art.35 alin.1 pen. și pedeapsa complementară, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor de a fi ales și de a alege în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, de a ocupa funcția de administrator la o societate comercială, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.71 pen. s-a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea tuturor drepturilor prev. de art.64 pen.

Prin decizia penală nr.136/28.04.2004 a Curții de APEL CLUJ, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpatul împotriva sentinței penale nr.776/2003 a Tribunalului Cluj, care a fost desființată în întregime iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de fond- Tribunalul Cluj, în vederea reunirii acesteia cu dosarul ce îi vizează pe inculpații și. Recursul declarat de inculpatul împotriva acestei decizii penale a fost respins ca inadmisibil prin decizia penală nr.2578/18.04.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În rejudecare, la termenul de judecată din data de 30 august 2005, s-a dispus reunirea dosarului cu nr.4636/2005 (privindu-l pe inculpatul ) la dosarul nr.3431/2004 (privindu-i pe inculpații și ).

De asemenea, la termenul de judecată din data de 2 2004 s-a dispus scoaterea din cauză a inculpatei, constatându-se că decizia penală nr.709/05.02.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a dispus casarea și trimiterea spre rejudecare, nu o privește pe această inculpată, împrejurare care rezultă din încheierea de îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul acestei decizii (57 din dosarul nr.4997/2003 al Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Inculpații și, audiați în fața organelor de urmărire penală și în faza de judecată, au recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în rechizitoriu.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor retinute în sarcina lui.

Din probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarele.

În cursul anului 1996 s-a autentificat sub nr. 1209/20.06.1996 contractul de societate prin care s-a inființat "". M (cu sediul în Tg. M, P-ța O nr.17, judo M) avându-i ca acționari pe inculpatul, respectiv numiții Vidra -, -, societatea având un multiplu obiect de activitate constând în organizarea și desfășurarea de jocuri de agrement, divertisment și noroc, în sensul definit prin nr.HG181/1992, nrA HG86/1992 și nr.HG227/1993, respectiv Ordinul Ministrului de Stat, Ministrului Finanțelor pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea și desfăsurarea jocurilor de noroc cu nr.613/1993.

Prin actul adițional nr A/1999 s-a modificat contractul de societate și statutul "sPORTNIKE" Tg. M, existând un nou asociat, SLOVAKIA, ca urmare a cesiunii parțiale a părților sociale de către asociați, iar la data de 25 septembrie 2001 "" a obtinut licentă de la Ministerul Finantelor-Comisia de Autorizare a Jocurilor de, pentru exploatarea jocurilor de noroc, licență seria B nr.-, obiectul activității pentru care s-a acordat licență fiind pariurile sportive.

Din partea a fost numit administrator, asociați fiind și, activitatea societătii desfășurându-se în baza unui împrumut primit din Slovacia în valoare de 70.000 dolari, iar în urma unor discuții partea slovacă l-a înlocuit pe cu, acesta fiind asistat de către inculpatul, care răspundea de sistemul informatic și inculpatul, care se ocupa de partea administrativă.

Ulterior s-a încheiat un contract între societatea din Slovacia, ce-i avea asociați pe inculpații și, și "", contract în baza căruia cei doi inculpați asigurau contra sumei de 11.000 dolari /lună asistență informatică și managerială.

Potrivit nr.OUG69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, organizatorii activităților de tip pronosticuri sportive trebuie să elaboreze regulamente de joc și de ordine interioară în care să precizeze toate datele principale privind organizarea activității in cauză: procentul de câștiguri din totalul încasărilor, sistemul de triere și omologare a câștigurilor, sistemul de plată a câștigurilor, sistemul de control și de securitate și alte elemente definitorii ale activității respective, potrivit art.67 din actul normativ amintit.

Drept urmare, "" Tg. Mae mis un regulament de funcționare a pariurilor potrivit căruia:

- la pariere poate să participe orice persoană fizică care a împlinit vârsta de 18 ani;

- pariul este valabil numai prin acceptul participantului și al agenții lor de pariuri este consfintit prin tichetul cumpărat.

- pariul - reprezintă jocul de pariere la care câștigul participantului este condiționat de ghicirea rezultatelor, ordinii întrecerilor sportive sau concursului; cuantumul câștigului este direct proporțional cu suma pariată și condițiile, datele în care a fost efectuată parierea. Pariul este jocul la care participă voluntar o persoană fizică și depune o sumă a cărei restituire nu se asigură decât în conditiile prev. de art.2 cap.VIII din regulament. sau pierderea este stabilită de rezultatul evenimentelor sportive care sunt aleatorii și care nu se cunosc înainte, dar cu reguli de joc determinate în prealabil prin regulamentul de funcționare;

- participant la pariu - o persoană fizică care participă voluntar la pariuri, in conditiile de bază ale pariurilor stabilite în regulamentul de funcționare;

- evenimentul - constă în imprejurarea concretă, situație de fapt întâmplătoare (ex. meci de fotbal) cu un rezultat necunoscut dinainte;

- tip - rezultatul necunoscut, presupus înainte de un anumit eveniment concret;

- cota - reprezintă coeficientul determinat de agențiile de pariuri atașat unui TIP pentru evenimentul pariat;

- lista cotelor pariurilor (oferta) - este lista concepută și oferită spre pariere care cuprinde evenimente și cote atasate fiecărui tip;

- pariul - participantul alege unul sau mai multe eveniemnte, alege un TIP cu cota aferentă pentru fiecare eveniment și stabileste o sumă concretă de depunere; pentru fiecare pariu se calculează cota finală și câstigul eventual;

- depunere - este suma depusă voluntar de participant fără să mai fie restituită, decât in condițiile prev. de art.2 cap.VIII din regulament;

- cota finală - este produsul tuturor cotelor atașate la fiecare TIP ales pentru evenimentele pariate;

- căștigul eventual - suma care-i revine participantului care îndeplinește toate conditiile necesare pentru a obtine câstig;

- câștigul curat - reprezintă diferența dintre câștigul eventual și suma depusă;

- tichet - document eliberat de agențiile de pariuri, în forma aprobată de Ministerul Finanțelor din -, care cuprinde datele necesare derulării pariurilor și consfințeste acordul încheiat între participant și agențiile de pariuri.

Regulamentul mai cuprinde precizări cu privire la tipurile de joc, evenimentele pariate, pariurile duble, tichetul de pariu, primirea pariurilor cu cote, cote - cote câstigătoare, depunere, restituirea depunerii, regie firmă, câștigul-achitarea câștigului.

de joc. Evenimente pariate.

poate paria pe un tichet pentru combinații de cel puțin 3 și cel mult 20 evenimente. agenția va specifica evenimentele (notate cu X) pentru care se acceptă să apară singure pe tichet ().

Pariul se stabileste pentru:

a) rezultatul final al competiției:

- cu două rezultate posibile (l-câștigă primul; 2-câștigă al doilea); - cu trei rezultate posibile (l-câștigă primul; x-remiză, egalitate: 2-câștigă al doilea);

b) rezultatul parțial (repriză, treime, sfert, rundă);

c) desfășurarea competiției și evenimente de pe parcursul ei (timpul

primului gol, marcatori);

d) rezultatul precis la goluri și la puncte;

e) rezultat, eveniment, la un timp stabilit, clasament sau ordine;

f) clasamentele competițiilor de scurtă sau lungă durată pentru competiții individuale sau de echipă;

g) învingătorul competiției, întrecerii;

h) combinații între variantele enumerate mai sus.

duble.

a) Prin tip dublu se înțelege:

"1,x" - câștigă primul sau egal

"x,2" - câștigă al doilea sau egal

,1,2" - nu va fi egal;

b) Pariul cu tip dublu - participantul anunță că joacă tip dublu: 1x, x 2 sau 12;

c) pariate cu TIP se pot combina cu alte competiții, mai puțin pentru aceeași competiție (tip simplu, scor, exact, etc.) "" își rezervă dreptul pentru determinarea posibilităților de combinare a competițiilor.

d) Pariatorul câștigă în cazul:

- la Ix - când a câștigat primul sau este remiză;

- la 2x - când a câștigat al doilea sau este remiză;

- la 1,2 - când este remiză.

unei competiții este cel care a obținut, cu acordul comisiei de arbitrii la locul desfășurării. Hotărârile ulterioare (de exemplu dopaj, nerespectarea parametrilor tehnici, contestații, etc.) care schimbă rezultatul obținut pe teren, nu se iau în considerare la pariuri, este valabil rezultatul initial.

Dacă o competiție s-ar repeta, din orice cauză, rezultatul primei întreceri rămâne valabil din punct de vedere al pariului.

La competițiile cu timpul regulamentar de joc stabilit, se consideră rezultatul obținut la expirarea acestui timp. Nu se iau în considerare rezultatele obținute după prelungiri sau alte continuări ale competiției.

Agențiile "" SRL pot cuprinde în ofertă pariuri pentru rezultatul final al unei competiții, dar acest fapt trebuie precizat pe tichet. Dacă nu există această precizare, se aplică cele arătate la cap.IV art.6 din regulament.

Dacă în timpul desfășurării unei competiții, comisia de arbitrii schimbă sau anulează reguli, rezultatul obținut rămâne valabil: de exemplu, scurtarea competiției (schi, motociclism, curse de cai, atletism,-etc. ).

Conținutul pariului trebuie să fie precis, ferm și de înțeles. Agențiile "" își rezervă dreptul de a stabili completa și schimba cotele,competițiile și posibilitățile de pariere. Posibilitățile de pariere și combinare a pariurilor, eventualele restricții și particularități, sunt stabilite în observațiile din lista cotelor pariurilor- (ofertă).

Tichetul de pariu.

"" are tichet propriu, înseriat, produs de regia Autonomă "Imprimeria Națională".

Pe tichet, datele sunt completate de calculator. Tichetul completat reprezintă acordul între pariator și agențiile "" cu toate drepturile și obligațiile ce rezultă din acest acord. Acordul încheiat între participant și agențiile "" este valabil după achitarea depunerii și preluarea tichetului.

Datele de pe tichet sunt completate prin intermediul calculatorului și tipărite de imprimanta acestuia. Pariatorul este obligat să controleze atent conținutul tichetului, în propriul interes. Reclamațiile au valabilitate numai dacă sunt rucute la ghișeu, imediat după primirea tichetului.

Orice modificare pe tichet, precum și anularea lui (stomarea) este posibilă numai cu acordul pariatorului și al agenției, trebuie depusă în timp, ca să fie înregistrată în datele agenției de pariuri. Tichetul se poate stoma în cel mult 10 (zece) minute de la tipărire.

Tichetul trebuie să cuprindă cel puțin: a) data, locul și ora parierii; b) seria și numărul tichetului, numărul de evidență și codul d e bare; c) evenimentele pariate (nr. competiție și denumire); d) presupusul rezultat al evenimentului (TIP) și cota atașată; e) depunerea (suma plătită); t) câștigul eventual; g) timbru social 10%.

Dacă tichetul nu conține cel puțin datele arătate la pct. a-g nu este valabil.

Tichetul îl primește pariatorul și este înregistrat în baza de date calculatorului.

Sunt valabile numai pariurile înregistrate la agențiile de pariuri ""

Pe un tichet se pot paria maximum 20 evenimente.

Primirea pariurilor cu cote.

Primirea pariurilor cu cote este posibilă după publicarea cotelor pentru fiecare TIP atașat unui eveniment.

" Orice modificare pe tichet, precum și anularea lui (stomarea) este posibilă numai cu acordul pariatorului și al agenției, trebuie depusă în timp, ca să fie înregistrată în datele agenției de pariuri. Tichetul se poate stoma în cel mult 10 minute de la tipărire. După expirarea acestui timp,reclamatiile nu se iau în considerare.

Agențiile "" își rezervă dreptul să limiteze, să oprească primirea pariului pentru un eveniment sau să schimbe cote în prealabil. Aceste schimbări sunt aduse la cunoștința birourilor de pariere de către dispeceratul societății, prin modem, și se afișează la ghișeul birourilor, în locuri vizibile.

În cazul înregistrării unui pariu în contradicție cu definiția pariului din cap.III art.1 al prezentului regulament, pariul nu este valabil.

Nu este posibilă anularea (stomarea) unui tichet pariat care conține un eveniment a cărui desfășurare a început.

. câștigătoare.

Calculul câștigului se efectuează cu cotele trecute pe tichet. Cotele tipărite și afișate sunt orientative; pentru calculul câștigului sunt hotărâtoare cotele reale de pe tichet.

Dacă pariul conține un eveniment a cărui desfășurare a început înainte de înregistrarea pariului, se calculează cota 1,0 pentru această competiție, fără a ține seama de rezultatul final.

Dacă pariul conține o competiție care a început și se desfășoară în condiții ce nu respectă regulile întrecerii (de ex. nu se termină) câștigul se calculează cu cota de 1,0 dacă competiția nu se desfășoară în condițiile stabilite în termen de 2 zile.excepție sunt cazurile arătate la cap.IV pct. 8, precum și meciul de tenis când partida nu se termină (un jucător abandonează) unde jucătorul calificat se consideră învingător.

Dacă pariul cuprinde o competiție individuală ( ex. tenis) sau de echipe (baschet) la care una dintre competitoare nu se prezintă (deși au fost înregistrați oficiali și luați în evidență), cota competiției respective se consideră 1,0.

Dacă competiția nu s-a desfășurat în condițiile trecute pe tichet (prima echipă este gazda), cota acestei competiții se consideră 1,0. Dacă competiția s-a desfășurat pe teren neutru, respectiv în cazul turneelor cu loc de desfășurare înainte stabilit (campionate mondiale, europene), cota rămâne valalabiolă.

Depunere. Restituirea cauțiunii.

Depunerea constă în suma depusă de pariator pe un tichet.

Valoarea depunerii trebuie să fie multiplu numărului 1000.

Depunerea va fi restituită către pariator numai atunci când: a) cota câștigătoare are valoarea 1,0;

b) la stomarea unui tichet.

Regie firmă.

Pariatorul este obligat ca în afară de suma pariată să achite un procent din valoarea depunerii, sumă ce reprezintă cheltuielile de regie ale agenției.

pot emite pretenții pentru restituirea sumei ce reprezintă regia firmei numai atunci când: a) dacă se restituie depunerea (cota câștigătoare este 1,0) și cel puțin o cotă a fost înlocuită cu 1,0 din cauza greșelii societății ""; b) la stornarea unui tichet; c) dacă cota câștigătoare 1,0 s-a obținut pe baza cap.VII art.6 din regulament.

Societatea "" își rezervă dreptul de a modifica depunerea minimă, câștigul maxim și procentul cheltuielilor de regie, în funcție de evoluția inflației, cu condiția de a anunța agențiile teritoriale și sediul central cu minim două săptămâni, maxim o lună înainte de intrarea în vigoare a modificării stabilite.

. Achitarea câștigului.

este suma pe care o primește pariatorul dacă a ghicit: a) rezultatul unei competiții, dacă a pariat pe o singură competiție () pe tichet; b) toate rezultatele competițiilor care figurează în combinație pe un tichet.

Valoarea câștigului se calculează ca produsul dintre cota câștigătoare și depunerea efectuată. Ex. rezultatele ghicite a cinci competiții au cotele: 3,0; 2,5; 2,3; 1,5 și 2,5; cota câștigătoare va fi 3,5xl,5x2,5 = 64.69.

La suma depusă de 20.000 lei, câștigul va fi de 64,69 x 20.000 =1.293.800 lei".

Conform nr.HG251/22.04.l999, procentul de câștiguri din totalul încasărilor va fi de minimum 40%.

În cazul așa-numitului rezultat mort (mai mulți învingători sau mai mulți care au ocupat același loc) se procedează în felul următor: a) dacă sunt doi sau mai mulți învingători, cota câștigătoare se recalculează după formula Cr =[C +(V-l)]/V, unde C = cota; V = nr. învingători; Cr = cota recalculată; b) dacă sunt doi sau mai mulți pe același loc, cota câștigătoare se recalculează după formula de mai sus.

Achitarea câștigului este posibilă numai la prezentarea tichetului câștigător. Prezentarea tichetului câștigător, trebuie să se facă în termen de 30 de zile de la data câștigării pariului. După expirarea acestui termen, pretențiile de câștig se sting.

"" se obligă să plătească câștigurile în decurs de 14 zile, de la prezentarea tichetului câștigător.

Tichetul câștigător trebuie să fie prezentat nedeteriorat, fără corecturi, adăugiri sau ștersături ulterioare. Tichetele care prezintă dubii vor fi analizate separat, putând fi refuzate. Pariatorul răspunde de prezentarea unor tichete false, de înserarea unor date necorespunzătoare realității, conform legislației în vigoare.

Reclamațiile la plata în numerar sunt posibile numai la ghișee în momentul preluării câștigului.

Reclamațiile referitoare la câștiguri, se primesc în scris la sediul firmei în cel mult 14 zile de la publicarea oficială a rezultatelor. "" se obligă să-l înștiințeze pe reclamant în termen de 30 de zile în legătură cu hotărârea luată. Termenul de expirare a plății se întrerupe din momentul predării reclamației.

Dreptul la câștig este condiționat de respectarea tuturor regulilor stabilite, prin prezentul regulament.

Sub aspectul stării de fapt, instanța a reținut din declarațiile inculpaților, și că, în vara anului 2002, inculpatul a venit la C-N, unde se afla centrala "" și i-a intrebat pe inculpații și, prin intermediul inculpatei, care făcea traducerea discuției, dacă nu cunosc o posibilitate de a face bani.

Cei doi inculpati au răspuns că o asemenea posibilitate există, însă urmează să fie răsplătiti pentru aceasta. În acest sens, inculpatii - și belvonciuc, pe de o parte și inculpatul pe de altă parte, au perfectat o înțelegere în sensul ca din banii obținuți în modalitatea indicată mai jos, inculpatului să-i revină un procent de 70%,iar inculpații, și să rămână cu restul de 30%. Totodată, inculpatul le-a spus celorlați doi inculpați că are nevoie de aceste "fonduri suplimentare" pentru a face niște plăți la B și pentru reînnoirea licenței.

Din declarațiile inculpatilor și rezultă că operațiunea de obținere a banilor, ca urmare a ințelegerii frauduloase avute cu inculpatul, conținea două faze:

Asfel,în faza 1,la indicațiile inculpatului transmise de inculpata A vram, angajatele agențiilor de pariuri din țară aparținând de "" completau în calculator, aleatoriu, mai multe pariuri care erau apoi tipărite pe coIi AA, tichetele necompletate aferente jocurilor aleatoriu făcute de angajate fiind reținute din teancul provenit de la Regia Autonotă "Imprimeria NationaIă", întrucât acestea au un regim special, fiind inregistrate cu nr. si serie. Ca urmare, angajatele dictau apoi inculpatei A vram codul, generat automat de calculator, și ora, ce s-au imprimat pe colile AA.

În faza a II-a,după închiderea pariurilor, inculpataocontacta din nou pe angajata agenției care completase în calculator aleatoriu pariuri, și îi transmitea instrucțiuni de falsificare a tichetelor de

pariuri, aceasta având rolul de a asigura protecția operațiunilor ilegale și transmiterea câștigului aferent.

Operațiunile se desfășurau de fiecare dată după program, când angajata agenției introducea în imprimantă formularele tipizate (tichetele) pe care le extrăsese din, așa cum s-a arătat în faza 1, iar de la distanță, prin Internet, după încheierea pariurilor, inculpatul transmitea prin mijlocul amintit rezultatele corecte ale meciurilor pariate (ce îi erau puse la dispoziție de inculpatul ), care se imprimau automat pe tichetele de joc valabile ce erau puse în imprimantă de către angajata agenției, tichetele devenind în acest fel câștigătoare. ilegale erau ridicate ulterior, de la agenții, de regulă, de către inculpata A vram, însoțită de către inculpatul.

Inculpatul a recunoscut în fața instanței și, de altfel, și în fața organelor de urmărire penală, că el a conceput această operațiune de obținere de sume de bani.

După cum rezultă din procesele-verbale de percheziție efectuate în cauză la data de 15 martie 2003, s-a constatat că la mai multe agenții din țară, aparținând de "", au fost falsificate tichete de joc.

Astfel, în-Ns-au falsificat tichete la Agențiile din-, B- 21 și-; înA Ila Agentia din-; ÎnTla Agentia nr.1; în la Agenția din str. -; înOla Agenția nr.3 din str. -; înTla Agenția din -; înSla Agenția nr.l; înPiteștila Agenția din str. - -; înCla Agenția din-; înBla Agenția nr.l; înHla Agenția din B- -; și înTg. Mla Agențiile nr.3 și 5 din P-ta -.

În-N,activitatea s-a desfășurat la Agenția din-, prin martora -, la Agentia din B- 21 prinmartora - și la Agenția din- prin martora -.

Așa cum rezultă din transcrierea convorbirilor telefonice purtate între inculpata și angajatele agențiilor mai sus arătate, existente în dosarul de urmărire penală vo1.III, IV, la data de 14.03.2003 inculpata a contactat-o pe martora si a întrebat-o dacă lucrează a doua zi, convorbirea purtându-se la ora 21,52. Întrucât martora a răspuns afirmativ, a doua zi la orele 12,12 inculpata i-a comunicat martorei amintite să pună trei tichete de câte 200.000 lei vechi fiecare pe care să imprime aleatoriu 7-8 meciuri, cerându-i În același timp să facă rost de trei buletine valabile, urmând ca În cursul serii să aibă loc faza a doua. La orele 12,21, martora - i-a comunicat inculpatei că a realizat prima fază,dictându-i seriile celor trei tichete:-;-și -.

La orele 20,35 inculpata a apelat-o telefonic pe martoră de la nr.telefon -, cerându-i acesteia să meargă la sediul din str. - 97 pentru a efectua faza a II -a, respectiv imprimarea tichetelor, ceea ce martora a și făcut, anunțând-o telefonic pe inculpată că a ajuns la sediul agentiei la orele 20,53.

În momentul în care martora se afla în sediul agenției, organele de urmărire penală s-au deplasat pe- unde au pătruns, declinându-și calitatea și motivul prezenței, situație în care martora a prezentat trei tichete de pariuri cu seriile B: -/15 martie 2003, ora 12:22:52, B: -/15.03.2003, ora 12:23: 16, B: -/15.03.2003, ora 12:23: 16, cu un câștig net fiecare în valoare de 94.854.000 lei vechi, precizând că au fost realizate ca urmare a dispozițiilor date de inculpata A vram iar modificările în sistemul informatic au fost realizate de către inculpatul.

Martora a declarat că este angajată "" din anul 2000, desfășurându-și activitatea ca operator-calculator la Agenția de pe-, cu program de lucru de la orele 8,30-19,30, dar după decesul soțului său din luna septembrie 2002, i s-a permis să-și desfășoare activitatea între orele 9-16.

În acest context, la începutul anului 2003 fost contactată de inculpata care i- spus că trebuie să facă niște tichete pentru pe care să treacă aleatoriu niște meciuri și tot din dispoziția inculpatei a selectat 30 de tichete pe care le-a pus separat, în valoare de 1,6 milioane lei vechi, apoi a introdus în imprimantă tipizate vechi, neînsemnate, pe care a imprimat niște meciuri.

Ulterior a fost sunată de către inculpata care i-a cerut să meargă la sediul agenției și să pună În imprimantă tichetele valabile, extrase din, realizându-se imprimarea acestora, iar tichetele au rămas la ea până a doua zi, când urma să se realizeze o valorificare automată a câștigurilor din ziua precedentă, banii pentru plata câștigurilor urmând să se aducă de la sediul central.

Tichetele au fost realizate în trei serii a câte zece fiecare, după cum urmează: 10 tichete în valoare de 6.548.500 lei vechi; 10 tichete în valoare de 6.664.800 lei vechi; 10 tichete în valoare de 6.340.500 lei vechi. Ulterior s-au adus banii pentru câștiguri din care martora a reținut suma de 1.600.000 lei vechi ce reprezenta contravaloarea tichetelor imprimate și 2.000.00 lei vechi a reținut pentru sine iar restul i-a predat inculpatului.

În aceeași modalitate a realizat tichete și în data de 8 octombrie 2002, În total 15 tichete, în trei serii de câte 5 tichete, respectiv 5 tichete în valoare de 5.570.000 lei vechi, 5 tichete în valoare de 5.586.000 lei vechi și 5 tichete În valoare de 6.770.400 lei vechi.

Potrivit acelorași interceptări telefonice, la 30.01.2003 inculpata a apelat-o din nou pe martora - solicitându-i ca a doua zi să pună 30 de tichete în trei ture de câte 10 în valoare de 70.000 lei vechi, 80.000 lei vechi și 90.000 lei vechi, iar după ce termină operațiunea să o sune pe inculpată pentru a-i comunica codul d e la fiecare tură, dispunându-i totodată ca imprimarea meciurilor aleatorii din faza 1, să se facă pe tichete vechi scoase din uz.

La data de 31.01.2002 martora a sunat-o pe inculpată comunicându-i primul cod de la fiecare tură.

La data de 2.02.2003 inculpata a apelat-o din nou pe martoră cerându-i să meargă la agenție pentru a se derula faza a doua respectiv imprimarea tichetelor cu rezultatul corect al meciurilor, pe tichetele al căror cod calculatorul il generase la 31.01.2002. După imprimarea ticheteleor valabile, inculpata a sunat-o din nou pe martoră care i-a confirmat imprimarea lor.

Martora a mai susținut că, din discuțiile telefonice pe care le purta cu inculpata reieșea că aceasta vorbea În paralel și cu o altă persoană, În limba slovacă, probabil cu unul din cei doi inculpați slovaci.

La data de 20 martie 2003 de la sediul Agenției - nr.97 s-au ridicat 16 fragmente cu ajutorul cărora s-au reconstituit trei tichete despre care martora a declarat că le-a imprimat la 15 martie 2003, în jurul orelor 12,20, reprezentând prima fază a activității infracționale.

Martora a declarat că a fost angajată la "" din data de 1 martie 2002 în calitate de operator calculator la aceeasi agenție din-, iar în lunile septembrieoctombrie 2002 fost transferată la Agenția din-.

Martora a mai precizat că, în cursul lunii iulie 2002, la Agenția din- au venit cei doi inculpați slovaci și inculpata care i -au cerut să astepte afară 10-15 minute timp in care au "lucrat" la unitate a centrală, atrăgându-i totodată atenția să nu spună nimănui nimic din cele petrecute, dacă nu vrea să aibă probleme. A doua zi, cei trei au revenit aproape de închiderea programului cerându-i din nou să iasă din încăpere iar inculpatul a imprimat ceva, întrucât a auzit imprimanta funcționând, iar a doua zi inculpata a venit cu 20 tichete câștigătoare pe care i le-a plătit dându-și seama că fuseseră imprimate cu o zi inainte.

Martora a mai declarat că, după mutarea sa la Agenția din str. - -, inculpații și i-au spus că "trebuie să facă niște tichete" pentru că expiră licența și aveau nevoie de bani, fără a-i mai da alte explicații, atrăgându-i din nou atenția să nu vorbească despre acestea, dacă nu dorea să aibă probleme.

Inculpatul, prin intermediul inculpatei, i-a explicat procedeul: spunându-i să pună deoparte 15 tichete, să redacteze pe calculator pronosticuri pentru acelasi număr de tichete dar imprimarea să o realizeze pe 4, pe care ulterior le va preda, iar în zilele următoare, când va fi anunțată telefonic va pune în imprimantă cele 15 tichete, care vor fi apoi imprimate fără intervenția sa în calculator. Martora chiar a pus în aplicare această operatiune dar în timpul celei de-a doua faze i s-a descărcat telefonul, motiv pentru care inculpații și au venit la agentie și au supravegheat personal imprimarea tichetelor.

, În luna 2002, inculpata A vram i -a cerut martorei să realizeze în acelasi mod alte trei tichete, spunându-i să atașeze după acestea copii de pe actele de identitate ale unor persoane, deoarece câștigurile erau impozabile, ceea ce a și făcut.

Prin acelasi procedeu a realizat alte 20-30 tichete în luna ianuariefebruarie 2003, colile 4 pe care a testat pronosticurile fiind luate de către inculpatul.

Din interceptările telefonice (aflate la dosarul nr.6620/2003 al Tribunalului Cluj ) rezultă că la data de 19 noiembrie 2002 inculpata i-a solicitat martorei să facă 30 de tichete în două serii de câte 15 tchete fiecare, martora efectuând această operațiune și apoi realizând imprimarea pe tichete valabile.

Martora - colega de serviciu a martorei a declarat că, în cursul lunii februarie 2003, i-a dat niște tichete neimprimate spunându-i că va pleca în campanie publicitară și să execute ce i se va spune telefonic. În cursul aceleiași zile a fost sunată de către inculpata care i-a cerut să pună tichetele primite de la În imprimantă, iar a doua zi, din dispoziția aceleiași inculpate a predat contravaloarea acestor tichete, ce s-au dovedit a fi câștigătoare, inculpatului.

Și martora - a fost contactată la începutul lunii noiembrie 2002 de inculpații A vram și care i-au cerut să facă 30 de tichete, motivând că este nevoie de bani pentru obținerea unei noi licențe. Contravaloarea ticheteleor a fost plătită de către inculpata A vram și a doua zi aceasta impreună cu au revenit la agenție verificând dacă este închis calculatorul și au asteptat imprimarea tichetelor pe care inculpatul le-a sifonat pentru a crea aparența că au fost folosite,cerându-i să le închidă în seif pentru că a doua zi urma să le plătească, ceea ce s-a și întâmplat, contravaloarea câștigurilor de aproximativ 200.000.000 lei vechi fiind luată de către cei doi inculpați slovaci.

În aceeași modalitate a mai procedat o dată În luna noiembrie 2002, când din dispoziția inculpatei a imprimat 6 tichete cu o valoare mai mare, impozabile, iar din acest motiv inculpata ia cerut să atașeze la tichete copii de pe buletinele de identitate ale unor foști câștigători reali.

Și înA Ila Agenția din- s-au realizat astfel de tichete, angajată fiind martora -. Aceasta a susținut că în luna noiembrie 2002, la sediul agenției s-a deplasat inculpatul care i-a spus că trebuie să-i facă un serviciu, dar întrucât acesta nu vorbea bine limba română, martora nu a reușit să înțeleagă ce dorește așa că a sunat-o pe inculpata care i-a spus că trebuie "să facă 30 de tichete, explicându-i operațiunea, așa cum a fost descrisă mai sus. Martora a declarat că a făcut ce i-a spus inculpata, în aceeași zi realizând cele două faze, iar în ziua următoare i-a dat inculpatei A vram contravaloarea tichetelor, aproximativ 170.000.000 lei vechi. În același mod a realizat alte 15 tichete a căror contrava1oare s-a ridicat la 60.000.000 lei vechi, în luna ianuarie 2003. Cele reținute mai sus sunt confirmate și prin transcrierea convorbirilor telefonice interceptate și purtate între inculpata și martoră la data de 12.12.2002, ora 12,28.

La Agenția nr.l dinT,martora - a declarat că, în luna 2002, ducându-se la agenție în jurul orelor15,00, a găsit-o pe colega sa stând de vorbă cu inculpata, aceasta spunându-le că trebuie să facă un serviciu firmei și explicându-le că vor trebui să tasteze pe calculator bilete cu orice pronostic, dar să le imprime pe4,circa 30 tichete, ceea ce au și făcut, iar a doua zi au pus În imprimantă 30 de tichete valabile a căror valoare de circa 80.000.000 lei vechi au plătit-o inculpatei.

În același mod au procedat martorele și în luna ianuarie 2003, când au tipărit două serii a câte 15 tichete, contravaloarea lor de 180.000.000 lei vechi predându-i-o inculpatei, care era însoțită de către inculpatul.

Asemenea operațiuni frauduloase s-au realizat și la Agenția din str. - dinL,jud.T, prin intermediul martorelor și. Martora a fost contactată telefonic, în cursul lunii ianuarie 2003, de către inculpata, care i-a spus că trebuie să-i facă un serviciu, explicându-i procedeul. La acest punct ce lucru au fost realizate 20 tichete În valoare de 240.000.000 lei vechi, sumă predată inculpatei.

La Agenția nr.3 din- din municipiulOerau angajate martorele - și -. Prin același procedeu, martora a realizat în cursul lunii septembrie 2002, 15 tichete, iar în luna noiembrie 2002 mai tipărit 10 tichete. Din interceptările convorbirilor telefonice rezultă că asemenea tichete au fost realizate de martora și la începutul lunii februarie 2003 (30 de tichete). Martora a tipărit din ordinul inculpatei astfel de tichete în cursul lunilor noiembrie și 2002 (36 de tichete ).

Prin intermediul martorei - și la Agenția din P-ța - nr.5 dinTau fost imprimate 25 de tichete, 15 cu valoare de 5.880.800 lei vechi fiecare și 10 tichete cu o valoare de 5.564.000 lei vechi fiecare, această operațiune efectuându-se la data de 30.10.2002. La data de 19.11.2002, martora a mai tipărit un număr de 30 tichete, din care 15 cu valoare de 5.967.200 lei vechi iar 15 cu o valoare de 5.943.500 lei vechi. La data de 30.01.2003 martora a realizat alte 45 de tichete (dictându-i inculpatei, la telefon, codul numeric al primului tichet din fiecare serie, respectiv -; -; -), de fiecare dată banii reprezentând contravaloarea acestora fiind predați inculpaților și.

Martora, angajată a Agenției nr.2 din T, a arătat că în luna 2002 fost contactată de către inculpata, care a rugat-o să-i facă niște tichete. După procedeul explicat de inculpată, martora a tipărit tichete în lunile 2002 și ianuarie 2003, iar câștigurile i le-a predat inculpatei, însotită de către inculpatul.

La Agentia nr.lS,în cursul lunii octombrie 2002, au fost imprimate 30 de tichete prin intermediul martorei, căreia procedeul i-a fost explicat de către inculpații și. au fost ridicate de cei doi inculpați, iar din suma ce reprezenta câstigul a fost reținută contravaloarea tichetelor, precum și suma de 2,5 milioane lei vechi reprezentând "răsplata" pentru martoră.

În luna noiembrie 2002 martora a imprimat 30 de tichete și tot 30 de tichete a imprimat și în luna 2002, de fiecare dată martora arătând că banii au fost ridicați de inculpații și.

Martora -, angajată la Agenția din str. - - -P,a fost contactată în luna noiembrie 2002 de către aceeași inculpată și, după același procedeu care i-a fost explicat, a tipărit 40 de tichete în valoare de 90.000 lei vechi fiecare. După tipărirea tichetelor valabile cu rezultatele corecte, inculpata A vram a ridicat câștigurile din care au fost retinute prețul tichetelor și 2.000.000 lei vechi pentru martoră. În același mod, martora a mai realizat alte 40 de tichete, În cursul lunii 2002.

La Agenția din- -Coperatiunea descrisă mai sus s-a realizat prin intermediul martorei, care a imprimat 45 de tichete, procedeul fiindu-i explicat de inculpata, care a asigurat-o că acest lucru este cunoscut de conducerea firmei.

Și la Agentia nr.l dinBs-au tipărit tichete în cursul lunii 2002, prin intermediul martorei, procedeul fiindu-i explicat de către inculpata A vram iar banii rezultați încasându-i inculpatul.

La Agenția din B- - -Hau fost tipărite în luna noiembrie 2002, un nr. de 45 de tichete În valoare nominală de 6.000.000 lei vechi fiecare, de căre martora -, prin același procedeu explicat de inculpata (care i-a mai spus că firma se află în dificultate financiară și este nevoie de bani), care a și ridicat banii rezultati din câștiguri, împreună cu inculpatul.

În ceea ce privește activitatea de falsificare a tichetelor desfășurată la agențiile dinTârgu M,din declarațiile inculpatei rezultă că, pentru prima dată, s-au falsificat tichete la Agenția nr.5 din Târgu M, unde angajată era martora, care fusese anunțată de inculpatul să se prezinte la agenție, spunândui că are nevoie de ajutorul ei pentru a procura bani în vederea obținerii licentei.

Martora a declarat că, În vara anului 2002, au venit cei doi inculpați slovaci și inculpata care i-au spus că sunt probleme cu programul cerându-i să . agenția, iar inculpatul a lucrat la server, folosind și un laptop pe care-l avea asupra sa. După aproximativ 40 de minute a plecat, iar în aceeași seară inculpata a rechemat-o la agenție și inculpatul a lucrat la server circa 30 de minute. A doua zi, în timpul orelor de program, inculpata a revenit la agenție și i-a dat câteva tichete de pariere spunându-i că trebuie să le opereze în calculator și să le plătească.

Martora a menționat că a operat în calculator ca și când ar fi plătit acele tichete, dar inculpata i-a spus că banii ce reprezintă contravaloarea câstigurilor au fost ridicați din bancă de către inculpatul, subliniind totodată să păstreze secretul asupra celor discutate, și cu privire la faptul că inculpatul a lucrat la server.

Aceeași martoră a sustinut că, în luna octombrie 2002, inculpata a contactat-o telefonic și i-a cerut să oprească niște tichete, iar seara după program să le introducă in imprimantă și să astepte imprimarea lor. Martora s-a conformat ordinului, iar câstigurile in sumă de 75.000.000 lei vechi i le-a predat inculpatului.

La data de 9 martie 2003, martora a primit un telefon de la inculpata care i-a cerut să tipărească alte trei tichete, iar banii reprezentând contravaloarea acestora să-i dea inculpatului, care urmează să-i remită și copii ale unor buletine de identitate, întrucât fiecare bilet câștigător era impozabil (suma reprezentând câștigul fiind mai mare de 6.800.000 lei vechi). În considerarea celor transmise de inculpata A vram, martora a mers la bancă împreună cu inculpatul, de unde a ridicat suma de 390.000.000 lei vechi, pe care apoi i-a inmânat-o inculpatului, a doua zi, când acesta i-a adus copii ale unor buletine de identitate.

convorbirilor telefonice au relevat că într-adevăr în datele de 20.11.2002 și 6 martie 2003 inculpata a contactat-o pe martora cerându-i să imprime astfel de tichete.

Martora, angajată a agenței nr.5 din Târgu M, a declarat că, la data de 6 martie 2003, inculpatul i-a spus că "trebuie să facă niște tichete", dar că urmează să fie sunată de inculpata, care-i va explica procedeul și care va achita totodată și contravaloarea tichetelor.

Într-adevăr, a doua zi inculpata a sunat-o pe martoră, iar inculpata i -a spus că, în momentul în care va rămâne singură în agentie, să introducă în imprimantă o coală A4 si apoi, să formeze și să introducă în calculator 10 coduri de meciuri din ziua respectivă, alese la întâmplare, după care să listeze de două ori. Ulterior listării, i-a cerut să oprească 3 tichete necompletate si apoi să-i dicteze inculpatei codurile imprimate pe colile AA pe care le va distruge. Două zile mai târziu, inculpata a contactat-o din nou și i-a spus să meargă la sediul agenției, să deschidă imprimanta și să introducă cele 3 tichete tipizate, de o parte două zile anterior și apoi să astepte imprimarea acestora, fără să deschidă calculatorul.

La data de 10 martie 2003, la sediul agenției au venit împreună cu martora, inculpatul și martora și au adus din bancă suma de 35.000.000 lei. După o vreme au mai adus suma de 200.000.000 lei pentru plata câstigurilor. Inculpatul i-a spus marorei că, în cursul aceleiasi zile, va veni la agenție pentru a lua tichetele, rugând-o să i le dea într-un mod discret.

În momentul în care inculpatul a venit în agenție, martora -, știind că nu are nimic de ascuns, a pus tichetele pe imprimantă, iar inculpatul le-a luat, după care le-a înmânat din nou martorei spunând "poftiți domnișoară...". Din modul de exprimare a inculpatului, martora a înțeles că trebuie să efectueze plata, ceea ce a și făcut, achitându-i inculpatului contravaloarea câștigurilor rezultate din falsificarea tichetelor. Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a înmânat martorei copii de pe două buletine de identitate a unor persoane necunoscute și le-a dat martorelor și câte 1.000.000 lei vechi, solicitându-Ie să păstreze secretul cu privire la cele întâmplate.

După cum rezultă din interceptările telefonice, în dimineața zilei de 10 martie 2003, inculpata i-a comunicat inculpatului că, la Agentia nr.5, martora a mai făcut 6 tichete, dar i-a atras atenția că în momentul în care va discuta cu martora, să fie atent la martora -, deoarece acestea nu știu "una de cealaltă".

Martora, angajată în calitate de inspector personal la firma "", la care inculpatul este de asemenea asociat, a declarat că în săptămâna 10-16 martie 2003, inculpatul i-a cerut să-i aducă din dosarele angajatilor de la firma, copii de pe buletinele de identitate ale acestora, ceea ce a și făcut. Astfel, martora i-a predat inculpatului copii de pe buletinele de identitate ale numiți lor, și.

Copiile buletinelor de identitate ale persoanelor menționate au fost găsite atașate tichetelor câstigătoare plătite de către martora. Cei în cauză au declarat că nu au jucat însă niciodată la jocuri sportive, și nu și-au explicat în nici un fel cum au ajuns copiile de pe buletinele lor atașate biletelor amintite.

Martora Islay (angajată la aceeași agenție nr.5 din Târgu M unde lucra și martora -) a declarat că, la începutul lunii martie 2003, la agenția unde lucrează s-a prezentat inculpatul cu două tichete câstigătoare în valoare de 160.000.000 lei cu pronostic identic având și două copii de pe buletinele de identitate ale unor persoane, respectiv și, iar martora - i-a spus că o persoană angajată la firma inculpatului a jucat cele două bilete, astfel că suma câstigată a fost plătită de martora inculpatului.

și au susținut însă că nu au pariat niciodată la "" neavând cunostință în ce condiții xerocopii ale buletinelor lor de identitate au fost atașate unor tichete câstigătoare.

Activitatea desfășurată de inculpat la Agenția nr.5 din Tg. M ne . să apreciem, date fiind și declarațiile inculpaților, și, că el cunoștea în ansamblu activitatea de falsificare a tichetelor de joc.

De altfel, martorii și au declarat că, în calitățile pe care ei le îndeplineau în cadrul societătii, au sesizat unele nereguli caracterizate prin apariția unor "câștiguri dubioase" la diferite agenții din țară. L-au sesizat pe inculpatul despre această situație, însă acesta i-a liniștit spunând că va face verificări. Ulterior, inculpatul i-a spus martorului că a efectuat verificările respective și că totul este În regulă. Mai mult, cum martorul avea bănuieli că apariția acelor câștiguri era legată tocmai de prezența inculpaților și A vram în agențiile respective, inculpatul i-a spus martorului că inculpații amintiti mai sus nu fuseseră În control la agențiile la care apăruseră câștigurile.

Martorul a mai declarat că se afla în conflict personal cu inculpatul și că, legat de aceste divergențe, inculpatul se poziționa de fiecare dată de partea inculpatului. Reiese din aceste afirmații ale martorului că nu poate fi primită apărarea inculpatului din care ar rezulta că era timorat și santajat de inculpatul, deoarece într-o asemenea situatie ar fi trebuit să-și câstige aliați, or, în condițiile în care inculpatul avea relații tensionate cu martorul amintit, inculpatul ar fi putut în mod cert și facil să-l atragă de partea sa pe martor. Aceeași concluzie rezultă, de altfel, și din procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice dintre inculpata și martora, din data de 29.10.2002, ora.19,16.

Nici apărarea inculpatului, potrivit căreia nu are cunoștințe de informatică nu are relevantă juridică în cauză, atâta vreme cât firma "" avea angajati informaticieni care ar fi descoperit neregulile sistemului În condițiile în care conducerea societății, și implicit inculpatul, ar fi dorit cu adevărat o verificare serioasă.

Acuzațiile aduse inculpaților sunt confirmate și de rezultatul perchezițiilor efectuate, la data de 2 iulie 2003, în sistemele informatice și dispozitivele de stocare a datelor informatice identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare la punctele de lucru ale "" din C-N str. - și str. -, respectiv din Târgu M str. - și str. - (percheziția sistemelor informatice fiind efectuată în conformitate cu dispozițiile art.56 alin. 1 și 4, art.58 din Legea nr.161/2003, intrată în vigoare la data de 23 aprilie 2003).

Astfel, din cuprinsul rapoartelor generate de programul informatic criminalistic care, în baza cheilor de căutare, și anume seriile tichetelor falsificate puse la dispoziția organelor de urmărire penală, rezultă că au fost identificate fragmente ale acestor serii de tichete falsificate, în zona spațiului nealocat-liber de hard disk.

Și în baza de date arhivată au fost identificate de asemenea fragmente de serii de tichete falsificate introduse până la data de 12 martie 2003, în baza acelorași chei de căutare. În sistemul informatic folosit de inculpatul, identificat la punctul de lucru din str.- din municipiul C-N, rezultatul căutărilor a fost negativ, deoarece pe suportul magnetic de stocare nu s-au găsit informatii sau fragmente relative la seriile tichetelor falsificate. A fost pusă în evidentă, însă, conexiunea realizată în rețeaua locală de la acest sistem informatic din 15 martie 2003, ora 20:31:04, oră la care s-a început operațiunea de contrafacere a tichetelor la Agenția din- - C-

Așadar, faptele reținute mai sus se probează prin: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de percheziție a sistemelor informatice, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale de percheziție domiciliară, tichetele falsificate, declarațiile martorilor -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, și, coroborate cu declarațiile inculpați lor, și.

În drept,fapta inculpaților. și, care au constituit un grup infracțional organizat (la inițiativa inculpatului ), acționând coordonat pe o perioadă lungă de timp, iulie 2002-martie 2003, în scopul comiterii unor infracțiuni aducătoare de beneficii materiale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art.7 alin.1 și 2 din Legea nr.39/2003.

S-a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prev. de art.2 teza I din Legea nr.39/2003, întrucât cei trei inculpați (împreună cu inculpata ) și-au asociat eforturile în baza unei înțelegeri stabilite, acționând conform unui plan, fiecare având un rol bine determinat

Asfel, inculpații și se ocupau de partea administrativă și de coordonarea în teritoriu a activității; inculpatul era cel care modifica cotele pariurilor, care soseau de la societatea slovacă în funcție de anumiți parametrii (concurența, pariurile Înregistrate, cotele agențiilor cu renume, etc.), iar inculpata, în funcție de cele stabilite împreună cu ceilalți inculpați, anunța la agenții momentele în care se realizau tichetele în cele două faze ulterior acești doi inculpați colectau banii rezultați în urma fasificării biletelor.

Inculpatul se ocupa de partea informatică, el fiind cel care a creat programul informatic în baza căruia s-a desfășurat activitatea de pariuri (introducerea datelor, prelucrarea datelor, generarea de rapoarte, etc.) și, cunoscând acest program și având acces la oricare din sistemele informatice conectate, a putut pune în practică modalitatea de falsificare care nu a lăsat urme vizibile În baza de date.

Inculpatul a fost cel care a inițiat asocierea, scopul primordial fiind acela de obținere a unor sume suplimentare de bani, iar ulterior constituirii grupului infracțional, s-a implicat direct și în falsificarea tichetelor din perioada 6-10 martie 2003 la agențiile nr.3 și nr.5 din Târgu M, el fiind cel care a solicitat fa1sificarea tichete1or în data de 14.03.2003, după cum rezultă din interceptarea convorbirii telefinice din data de 14.03.2003, ora 09,45.

Infracțiunile în scopul cărora s-au asociat inculpații sunt infracțiunea de evaziune fiscală și infracțiunea de fals, care, deși este o infracțiune de pericol, a generat plata frauduloasă a sumelor de bani menționate pe tichetele falsificate la rubrica "câștig eventual".

Având în vedere că infracțiunea de fals s-a realizat prin intermediul sistemului informatic (pus la punct de inculpatul ), este îndeplinită condiția de la art.11itb pct18 din Legea nr.39/2003, și anume este vorba de o infracțiune gravă, fiind săvârșită prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații, astfel cum acestea au fost definite prin Legea 161/2003 (care, din acest punct de vedere, este o lege interpretati vă).

În accepțiunea acestei legi, prin "sistem informatic se înțelege orice fel de dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relatie functională, din care un ul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor cu ajutorul unui program informatic ( sistemul informatic din speță, prin intermediul căruia s-a realizat activitatea de falsificare a tichetelor fiind descris de inculpatul și martorul, asistent calculator la "" )

Totodată, activitatea infracțională a inculpaților a avut și un caracter transnațional, în sensul dispozițiilor art.2 lit.c pct.l din Legea nr.39/2003, existând situații în care inculpatul, aflat în Slovacia, potrivit propriilor sale declarații, a falsificat tichetele, conform înțelegerii cu ceilalți inculpați, "prin accesarea sistemului de la un desktop din Slovacia" (71 vo1.I ).

Trebuie precizat faptul că infracțiunea prev. de art.7 alin.l și 2 din Legea nr.39/2003 săvârșită de inculpați este o infracțiune continuă, al cărei element material, constând în asocierea acestora, s-a prelungit în mod, în timp, de la momentul realizării (respectiv vara anului 2002), după momentul consumării, până la încetarea activității infracționale, la data de 15 martie 2003, care este momentul epuizării. (legea penală incidentă fiind cea în vigoare la momentul epuizării infracțiunii, a producerii ultimului rezultat, și anume Legea nr.39/2003).

Pentru considerentele expuse mai sus, instanța de fond a respins cererea formulată de apărătorii inculpaților privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.7 alin.1 și 2 din Legea nr.39/2003 (aceasta fiind încadrarea juridică din rechizitoriu, și nu cea prev. de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003, cum greșit s-a precizat de către apărătorul inculpaților slovaci la momentul formulării cererii de schimbare a încadrării juridice) în infracțiunea prev. de art.323 pr.pen. întrucât, chiar dacă, inițial, asocierea inculpaților cădea sub incidența dispozițiilor art.323 pen. activitatea infracțională a acestora a continuat și după data intrării în vigoare a Legii nr.39/2003, epuizându-se la data de 15 martie 2003.

Din acest punct de vedere, în literatura de specialitate și în practica judiciară s-a statutat că, în cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracțională s-a încheiat (în speță, legea în vigoare este Legea nr.39/2003), iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început și a durat o anumită perioadă de timp. Mai mult, chiar presupunând că, în prima perioadă a săvârșirii faptei, aceasta nu era incriminată (ceea ce nu este cazul în speță, deoarece fapta comisă de inculpați cădea sub incidența dispozițiilor art.323 pen.), după cum a susținut apărătorul inculpatului, fapta s-ar încadra tot în dispozițiile Legii nr.39/2003, dar s-ar ține seama numai de actele comise după intrarea în vigoare a acestei legi, nu și de cele anterioare (a se vedea în acest sens decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauza Puhk contra Estoniei).

Pe de altă parte, instanța de fond a apreciat că infracțiunea prevăzută în art.7 din Legea nr.39/2003 nu este altceva decât o formă specifică a infracțiunii prev. de art.323 pen. singurele diferențe dintre cele două infracțiuni fiind acelea că, în primul rând, în cazul infracțiunii prev. de art.7 din Legea nr,39/2003, grupul criminal trebuie constituit expres pentru comiterea unor infracțiuni grave, determinate în art.2 lit.b din lege, iar în al doilea rând, latura subiectivă a acestei infracțiuni este caraterizată de intenția directă, calificată de scopul obținerii de beneficii financiare sau alte avantaje materiale (ambele diferențe fiind prezente în speță).

Nu au fost reținute la încadrarea juridică și dispozițiile art.7 alin.3 din Legea nr.39/2003 (potrivit cărora se aplică regulile de la concursul de infracțiuni dacă faptele prevăzute în alin. 1 sunt urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave), deoarece aceste prevederi legale subliniază numai ideea că faptul asocierii rămâne distinct de infracțiunea subsecventă și că el nu se poate absorbi în această infracțiune.

Or, din acest punct de vedere, este suficient a fi reținute regulile de la concursul de infracțiuni (și anume concursul dintre infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat și cea de fals la care se va face referire în continuare), respectiv dispozițiile art.33, 34.pen. fără a mai fi necesară și reținerea prevederilor art.7 alin.3 din Legea nr.39/2003, care nu ar reprezenta altceva decât o nejustificată repetiție, fără relevanță juridică.

De asemenea,fapta inculpaților. sicare, în perioada iulie 2002-martie 2003 au înserat (inculpatul ) sau contribuit la înserarea în cuprinsul tichetelor de joc la pariurile sportive (inculpații și ), în mod mincinos, a unor elemente nereale cum ar fi ora de întocmire (trecându-se o oră anterioară celei la care în fapt s-a realizat imprimarea) sau rezultatele corecte ale meciurilor în procent de 100% (ce au fost completate după închiderea jocurilor), întrunește elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art.26 pen. rap. la art.289 pen.

Referitor la această ultimă infracțiune, având în vedere caracterul repetat al acțiunilor inculpaților, realizate în baza aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni ce îmbracă fiecare în parte forma faptelor pedepsite de art.289 pr.pen. instanța de fond reținut în cauză aplicabilitatea dispozițiilor art41 alin.2 pen.

De mentionat că activitatea de falsificare a tichetelor a avut un caracter complex, fiind începută de angajatele Srl ( cu privire la care, prin rechizitoriu s- dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ) care în baza indicațiilor primite, au introdus în sistemul informatic date nereale, creând premisele acțiunilor ulterioare de modificare, realizate de inculpatul, conform datelor puse la dispoziție de inculpatul.

Actiunea de falsificare a continuat și s-a consumat în momentul imprimării modificărilor produse de inculpatul în sistemul informatic, pe tichetele cu regim special, introduse de angajate în imprimantă.

Infracțiunea de fals a fost săvârșită în mod nemijlocit, printr-o contribuție succesivă în timp, de către angajatele "" și inculpatul, actele de executare ale acestora completându-se unele pe altele într-o activitate unică, indivizibilă, fiecare dintre ele fiind indispensabilă pentru realizarea faptei prevăzute de legea penală.

Întrucât infracțiunea prev. de art.289 pen. este o infracțiune proprie, cerând pentru subiectul activ o anumită calitate, aceea de funcționar, iar pentru existența coautoratului este necesar ca toți participanții să aibă calitatea cerută de lege, instanța de fond a apreciat că, deși actele efectuate de inculpatul sunt acte de autorat, acesta neavând calitatea cerută de lege (aceea de funcționar), în sarcina sa se va reține complicitatea la infracțiunea de fals intelectual (în acest sens, în practica judiciară și în literatura de specialite arătând-se că persoana care săvârșește acte de executare, alături de autor, fără a avea calitatea specială cerută de lege, răspunde pentru infracțiunea de fals intelectual în calitate de complice).

Totodată, instanța de fond a respins cererea formulată de apărătorii inculpaților privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.289 pen. (complicitate la fals intelectual) în infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.290 pen. (complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată), deoarece tichetele de pariuri falsificate de inculpați sunt înscrisuri oficiale, în sensul dispozițiilor art.150 alin.2 pen. întrucât emană de la o unitate din cele la care se referă art.145 pen. în speță de la Regia Autonomă "Imprimeria Națională" (a se vedea în acest sens dispozițiile art.69 din nr.251/1999, respectiv cele ale art.6 din nr.OG69/1998).

În cauză sunt aplicabile și dispozițiile art.33 pen. față de fiecare dintre inculpați, întrucât infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la fals intelectual, la care am făcut referire mai sus, se află în concurs real.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților și, instanța de fond a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în legea specială și în partea specială a Codului penal pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina lor, gradul de pericol social concret ridicat al acestoe infracțiuni ( contribuția inculpaților și la comiterea faptelor fiind decisivă, după cum s-a arătat în starea de fapt), precum și atitudinea sinceră avută de aceștia pe întreg parcursul procesului penal( inculpații și colaborând cu organele de urmărire penală și cu instanța de judecată pentru aflarea adevărului în cauză)motiv pentru care urmează a se face aplicarea disp. art. 74 lit.c) comb.Cod Penal cu art. 76 lit. b și e pen. și redus pedeapsa, acestora sub minimul special prevăzut de lege.

În consecință, instanța considerat că o pedeapsă de 1 an și 24 zile închisoare aplicată inculpaților și pentru săvârșirea in fracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat și o pedeapsă de 5 luni închisoare aplicată acestora pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, vor fi în măsură să contribuie la reeducarea lor.

În baza art.34 litb pen. instanța a contopit pedepsele stabilite pentru aceste infracțiuni și a aplicat inculpaților pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an și 24 de zile închisoare, cu executare în regim de detenție, pentru fiecare dintre cei doi inculpați.

Totodată, instanța a constatat executate pedepsele aplicate inculpaților și, în perioada 16 martie 2003 - 8 aprilie 2004 (perioadă în care inculpații au fost arestați preventiv).

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța de fond a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în legea specială și în partea specială a Codului penal pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina lui, gradul de pericol social concret, ridicat, al acestor infracțiuni (inculpatul fiind cel care a inițiat asocierea, în scopul obținerii unor sume suplimentare de bani, ulterior implicându-se activ și în activitatea infracțională desfășurată la agențiile din Târgu M), atitudinea nesinceră avută de acesta pe întreg parcursul procesului penal, precum și faptul că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, motiv pentru care s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.74 pen. comb. cu art.76 litb și e pen. și au fost reduse pedepsele aplicate acestuia sub minimul special prevăzut de lege.

În consecință, instanța a considerat că o pedeapsă de 1 an și 6 luni zile închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat și o pedeapsă de 5 luni închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual, vor fi în măsură să contribuie la reeducarea lui.

În baza art.34 litb pen. instanța a contopit pedepsele stabilite pentru aceste infracțiuni și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an și 6 luni închisoare.

Instanța a făcut aplicarea art.71 și art.64, b și c pen. față de inculpatul.

S-a apreciat totodată că scopul pedepsei aplicate acestui inculpat poate fi atins fără privare de libertate (ținând cont, mai cu seamă, de lipsa antecedentelor penale și de starea de sănătate foarte precară a inculpatului - 7l-72) și fiind îndeplinite condițiile prev. de art.8l pen. instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare prev. de art.82 pen. respectiv acela de 3 ani și 6 luni.

Conform art.359 pr.pen. i s- atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate prev. de art.83 pen.

Instanța a făcut aplicarea art.7l alin.5 pen. cu privire la pedeapsa accesorie aplicată inculpatului.

În temeiul art.14 alin.3 și art.348 pr.pen. s- dispus desființarea totală a înscrisurilor (tichetelor) falsificate în urma activității infracționale desfășurate de inculpați, înscrisuri enumerate la 136 din vol.II al dosarului de urmărire penală și aflate în prezent la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justitie, în dosarul nr.2l9/P/2003.

În legătură cu acest dosar, trebuie precizat faptul că, prin rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, dosarul disjuns având acest obiect (cu nr.2l9/P/2003) aflându-se încă în curs de soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (259-260 din dosarul nr.8493/2003 al Tribunalului Cluj și 147-148 din prezentul dosar).

Având în vedere această împrejurare, precum și faptul că a fost sesizată cu săvârșirea unor infracțiuni de pericol și nu de rezultat (cum este evaziunea fiscală), instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale sau cu privire la restituirea sumelor de bani ridicate de la inculpați (după cum au solicitat apărătorii lor), aceste sume fiind indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului cauzat de inculpați prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, asupra lor urmând a se pronunța organele de urmărire penală care instrumentează acest dosar disjuns sau instanța de judecată în situația în care va fi sesizată cu infracțiunea de evaziune fiscală comisă de inculpați.

De asemenea, instanța de fond a respins ca neîntemeiată și cererea formulată de apărătorul inculpați lor și, în concluziile scrise, privind repunerea cauzei pe rol, reluarea cercetării judecătorești și restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea refacerii și completării urmăririi penale, întrucât asupra acestei cereri s-a pronunțat anterior, în sensul respingerii, în cursul cercetării judecătorești, după cum rezultă din încheierea ședinței publice din data de 23 noiembrie 2005 (170-l71).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal inculpatul și precum și apelanta SC SRL cu sediul în Târgu-M O nr. 17 județul

În motivarea apelului inculpatului se arată că din probele administrate rezultă că acesta nu are cunoștințe informatice și ca atare nu putea participa la activitățile informatice. De asemenea, acesta a dispus verificări în societate, iar martorii au declarat că cei doi inculpați slovaci au fost împotriva ca acestea să desfășoare activități în firmă.

Referitor la infracțiunea de inițiere a unui grup infracțional organizat se arată că aceasta implică existența unui grup structurat care în mod imperativ operează prin diviziunea atribuțiilor membrilor, organisme de control, împărțire piramidală, o coeziune între membrii bazată pe subordonare ierarhică cu o verticalitate impusă pe o durată îndelungată care să implice un caracter deosebit de periculos al acestei forme de asociere, aspecte care nu se regăsesc în speță.

Nici infracțiunea de fals nu a fost probată astfel că aceasta presupune un rezultat material adică înscrisurile să denatureze realitatea operațiunilor juridice, iar acestea nu se regăsesc la dosarul cauzei fiind doar enumerate în rechizitoriu.

Ca atare, se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate, și pronunțându-se o nouă hotărâre să se dispună achitarea inculpatului în baza art.10 lit d) Cod procedură penală deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii respectiv cel al vinovăției, precum și desființarea actelor procedurale efectuate de procuror referitoare la ridicarea pașaportului și a sumelor de bani în lei și valută.

În motivarea apelului inculpatului se solicită în principal, admiterea apelului, desființarea hotărârii și a încheierilor premergătoare și restituirea cauzei la Parchetul în vederea refacerii și completării urmăririi penale. Aceasta deoarece în procesul verbal de începere a urmăriri penale nu se indică încadrarea juridică a faptelor, nici descrierea faptelor iar temeiul de drept al întocmirii procesului-verbal este nelegal deoarece face referire la rezoluție. De asemenea, nici în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale nu se indică încadrarea juridică a faptelor iar audierea inculpaților conform art. 150 Cod procedură penală este viciată.Celor doi inculpați slovaci nu li s-a asigurat un interpret de limbă slovacă iar apărătorul nu a fost înștiințat despre data și locul efectuării actelor de urmărire penală. De asemenea inculpaților nu li s-a prezentat toate actele materiale care intră în conținutul constitutiv ale infracțiunii de fals material, nu s-a stabilit ce tichete au fost falsificate, nu s-a stabilit clar infracțiunea sau infracțiunile pentru care s-a constituit grupul infracțional organizat.

De asemenea, isntanța nu a fost legal sesizată deoarece rechizitorul este confuz, iar activitatea de falsificare a tichetelor cade sub incidența art. 289 Cod penal deși inculpații sunt cercetați și pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev de art. 13 din Legea nr. 87/1994 astfel că, această infracțiune din urmă face parte din categoria infracțiunilor complexe tocmai pentru că absoarbe în conținutul ei infracțiunea de fals material.

Pe de altă parte, s-a reținut în sarcina inculpatului că actele efectuate de către acesta sunt acte de autorat iar participația penală care i s-a reținut a fost cea de complicitate.

Falsificarea tichetelor care s-a realizat de angajatele agenției poate întruni în opinia inculpaților elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu cele de fals intelectual ori fals material în înscrisuri oficiale, iar actele de scoaterea banilor din societate prin folosirea tichetelor falsificate făcându-se cu participarea directă și nemijlocită a inculpatului care avea dubla calitate de asociat și administrator ar putea întruni elementele constitutive și/sau ale altor infracțiuni cum este cea prevăzută de art. 214 Cod penal ori una dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990. Persoanele față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru o infracțiune prevăzută de art. 289 Cod penal nu puteau fi propuse de parchet ca și martori.

În subsidiar, se solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării cauzei deoarece instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor de schimbarea încadrării juridice a faptei și înainte de intrarea în dezbateri. De asemenea, isntanța a dispus anularea tuturor tichetelor falsificate fără să le ridice și fără ca acestea să fie la dosar și nu s-a pronunțat asupra măsurilor asigurătorii care au fost dispuse în cursul urmăririi penale.

În subsidiar de asemenea se solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor din infr. prev de art. 7 alin 1, 3 din Legea nr. 39/2003 în infr.prev.art. 323 Cod penal sau infr. art. 7 alin 1, 2 din Legea nr. 39/2003 ori infr. prev. de art. 7 alin 1,2,3 din Legea nr. 39/2003 și din art. 26 rap. la infr. prev. de art. 288 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal în infr. prev. de art. 290.pen. cu aplicarea art. 41 alin 2. pen. pentru inculpatul și art. 26 rap la infr. prev. de art 290 pen. cu aplicarea art. 41 alin 2.pen. pentru inculpatul în toate situațiile cu aplicarea art. 74 lit a și c pen. și achitarea celor doi inculpați pentru săvârșirea acestor infracțiuni.

Astfel sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 iar asocierea inculpaților intră sub incidența art. 323 Cod penal iar reținerea art. 7 alin 1,2 din legea nr. 39/2003 se impune în ipoteza în care se acceptă că instanța nu a fost sesizată și cu infracțiunea de fals intelectual, iar reținerea art 7 alin 1,2,3 se impune în situația în care infracțiunea de fals intelectual este privită separat de cea de evaziune fiscală și nu în ultimul rând reținerea art. 290 Cod penal deoarece tichetele chiar dacă au fost imprimate de către o unitate din cele prevăzute de art. 145 Cod penal sunt înscrisuri sub semnătură privată deoarece tichetul completat reprezintă acordul între pariator și agenția, în hotărârea instanței de fond făcându-se mențiuni asemănătoare iar datele falsificate emană de la o persoană privată și își păstrează caracterul de înscrisuri sub semnătură privată chiar dacă ar fi încorporate într-un înscris oficial având în vedere și că tichetele declarate câștigătoare rămân în arhiva societății.

În ipoteza reținerii infracțiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 39/2003 și art. 289 Cod penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003 nu există limită minimă și maximă a pedepsei iar pedeapsa va trebui să fie de 5 ani deci în acest caz pedeapsa nu poate fi stabilită ori aplicată în condițiile art. 72 Cod penal. De asemenea, în ipoteza reținerii infracțiunii prevăzută de art. 290 atunci pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003 limita minimă și maximă va fi de 2 ani deci prevederile art. 72 alin 1 Cod penal nu sunt aplicabile în cauză.

În ipoteza admiterii tezei că infracțiunea scop pentru a cărei săvârșire s-a constituit grup infracțional organizat este cea de evaziune fiscală fără a i se indica și noul text legal care încriminează această infracțiune nu se poate stabili limita minimă și maximă pentru fapta prevăzută de art. 7 alin 1 din Legea nr. 39/2003.

S-a mai precizat în concluziile scrise de către apărătorul ales al inculpaților și că aceste motive de apel vor fi avute în vedere și pentru inculpatul doar prin prisma efectului extensiv al apelului declarat de inculpatul deoarece inculpatul nu a declarat apel.

În motivarea apelului declarat de SC SRL se arată că atât această societate cât și cea din Slovacia trebuiau să fie citate în calitate de parte civilă însă prima instanță a respins această solicitare.

Ca atare, se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în urma rejudecării cauzei să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea soluționării si a laturii civile a cauzei, având în vedere că societatea SRL s-a constituit parte civilă înaintea citirii actului de sesizare.

Examinând probele dosarului, Curtea va constata că apelurile declarate în cauză sunt nefondate.

Instanța de fond ca urmare a administrării unor probe utile,pertinente și concludente respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de percheziție a sistemelor informatice, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale de percheziție domiciliară, tichetele falsificate, declarațiile martorilor -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, și, coroborate cu declarațiile inculpați lor, și, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev de art. 7 alin 1 și 2 din Legea nr. 39/2003, a complicității la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev de art. 26 rap la art 289 Cod penal pentru inculpatul, a infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev de art. 7 alin 1 și 2 din Legea nr. 39/2003, a complicității la infracțiunea de fals intelectual prev de art. 26 rap la art. 289 Cod penal pentru inculpatul, a infracțiunii de inițiere a unui grup infracțional organizat prev de art. 7 alin 1 și 2 din Legea nr 39/2003 și a complicității la infracțiunii de fals intelectual prev de art. 26 rap la art. 289 Cod penal pentru inculpatul.

Astfel, în esență, probele relevă că cei patru inculpați (dintre care inculpatul era asociat la "", inculpații și erau acționari la Slovakia sro, firmă care încheiase cu "" un contract de colaborare, iar inculpata asigura servicii de traducere la "" ) au acționat în mod coordonat pe o perioadă lungă de timp, și anume iulie 2002 - martie 2003, constituindu-se într-un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni, scop subordonat obținerii în mod direct a unui beneficiu financiar. Acest beneficiu financiar urma să fie obținut prin falsificarea unor tichete de pariu provenite de la "", în sensul înserării pe acestea a unor elemente nereale, și anume ora de întocmire și rezultatele corecte ale meciuri lor în procent de 100 % fiind trecute după închiderea jocului, astfel obținându-se un număr mare de tichete identice câștigătoare care asigurau venituri frauduloase.

Inculpatul a fost cel care a avut inițiativa asocierii scopul primordial fiind acela de obținere a unor sume suplimentare de bani iar ulterior constituirii grupului infracțional acesta s-a implicat în mod direct și la falsificarea tichetelor din perioada 6-10 martie 2003, la agențiile nr. 3 și nr. 5 din Târgu-M fiind cel care a solicitat falsificarea tichetelor și în data de 14 martie 2003 așa cum rezultă din interceptarea convorbirilor telefonice din data de 14 martie 2003 ora 9,⁴⁵.

Inculpații și se ocupau de partea administrativă și de coordonarea activităților infracționale astfel că, inculpatul era cel care modifica cotele pariurilor care soseau de la societatea slovacă în funcție de anumiți parametri cum ar fi concurența, pariurile înregistrate, cotele agențiilor de renume iar inculpata raporta cele stabilite cu ceilalți inculpați anunța la agenții momentele în care se realizau tichetele în cele două faze ulterior acești doi inculpați colectând banii rezultați în urma falsificării biletelor.

Inculpatul se ocupa de partea informatică de altfel acesta a fost chiar creatorul programului informatic în baza căruia s-a desfășurat activitatea de pariuri respectiv introducerea datelor, prelucrarea acestora, generarea de rapoarte etc. și cunoscând acest program avea acces la oricare dintre sistemele informatice conectate împrejurare ce i-a permis punerea în practică a modalității de falsificare care nu a lăsat urme vizibile în baza de date.

Infracțiunile în scopul cărora s-au asociat inculpații sunt cea de evaziune fiscală și cea de fals aceasta din urmă chiar dacă este infracțiune de pericol a generat plata frauduloasă a sumelor de bani menționate pe tichetele falsificate la rubrica "câștig eventual".

Raportat la cele expuse mai sus, este evident că cei patru inculpați și-au conjugat împreună eforturile în baza unei înțelegeri prealabile acționând în baza unui plan prestabilit în care fiecare a avut un rol bine determinat pentru comiterea infracțiunilor sus- menționate în vederea obținerii unor beneficii materiale, aspecte care caracterizează elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. și ped.de art. 7 alin 1 și 2 din Legea nr. 39/2003, fiind îndeplinite și condițiile prev de art. 2 lit a teza I din Legea nr. 39/2003.

Infracțiunea de fals s-a realizat prin intermediul sistemului informatic pe care l-a creat inculpatul fiind deci îndeplinită și condiția prevăzută de art. 1 lit b pct 18 din Legea nr. 39/2003 și anume: fiind vorba de infracțiune gravă săvârșită prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice sau de comunicații astfel cum acestea au fost definite prin Legea nr. 161/2003 în virtutea căreia "prin sistem informatic se înțelege orice fel de dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională prin care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor cu ajutorul unui program informatic", sistemul informatic din speță fiind cel prin intermediul căruia s-a realizat activitatea de falsificare a tichetelor care a fost descris atât de inculpatul cât și de martorul care a fost asistent calculator la SC SRL.

Caracterul translational în sensul dispozițiilor art. 2 lit c pct 1 din Legea nr. 39/2003 al activității infracționale a inculpaților rezidă din existența situațiilor în care inculpatul care se afla în Slovacia conform declarațiilor sale a falsificat tichetele în baza înțelegerii cu ceilalți inculpați prin accesarea sistemului de la un desktop din Slovacia (fila 71, vol I dosarul urmărire penală).

Infracțiunea prevăzută de art. 7 alin 1 și 2 din Legea nr. 39/2003 săvârșită de către inculpați este o infracțiune continuă al cărui element materiale constând în asocierea acestuia s-a prelungit în mod în timp de la momentul realizării care a fost vara anului 2002 după momentul consumării, până la încetarea activității infracționale la data de 15 martie 2003 care este și momentul epuizării, legea penală incidentă fiind cea în vigoare la momentul epuizării infracțiunii și a producerii ultimului rezultat și anume Legea nr. 39/2003.

În acest context, Curtea va respinge cererea formulată de către apărătorul inculpaților și privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin 1 și 2 din Legea nr. 39/2003 sau art. 7 alin 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 sau art. 7 alin 1,2,3 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev de art. 323 Cod penal activitatea infracțională a inculpaților continuând și după data intrării în vigoare a legii nr. 39/2003 epuizându-se la data de 15 martie 2003.

Astfel, în cazul în care în timpul duratei unei infracțiuni continue se adoptă mai multe legi penale fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracțională s-a încheiat iar în speță legea în vigoare este legea nr. 39/2003 și nu potrivit legii sub imperiul căreia infracțiunea a început și a durat o anumită perioadă de timp, aspecte surprinse pertinent și de către instanța de fond în fața căreia s-a formulat aceeași cerere.

Este superfluă și susținerea apărătorului inculpatului, respectiv că fapta reținută în sarcina acestuia respectiv că raportat la momentul comiterii faptelor, infr.de inițiere a unui grup infracțional nu era incriminată, chiar în ipoteza în care acestea nu ar fi fost incriminată- ceea ce nu este cazul în speță deoarece fapta era comisă sub incidența dispozițiilor art. 323 Cod penal, fapta ar fi încadrată juridic tot în baza dispozițiilor Legii nr. 39/2003 însă ar fi fost luată în considerare numai actele comise după intrarea în vigoare a acestei legi nu și cele anterioare.

Așa cum a apreciat și instanța de fond infracțiunea prevăzută în art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu constituie decât o formă specifică a infracțiunii prev de art. 323 Cod penal iar distincțiile între acestea două se referă la aceea că în cazul infracțiunii prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003 grupul criminal trebuie să fie constituit expres pentru comiterea unor infracțiuni grave determinate în art. 2 lit b din lege iar pe de altă parte latura subiectivă a acestei infracțiuni este caracterizată de intenția directă calificată de scopul obținerii de beneficii financiare sau alte avantaje materiale, ambele distincții fiind prezente în speță.

Nu pot fi reținute la încadrarea juridică a faptei și dispozițiile art. 7 alin 3 din Legea nr. 39/2003 potrivit cărora se aplică regula de concurs de infracțiuni dacă faptele prevăzute în alin 1 sunt urmate de săvârșirea infracțiuni grave deoarece aceste prevederi legale subliniază numai ideea că faptul asocierii rămâne distinct de infracțiunea subsecventă și că ea nu se poate absorbi în această infracțiune. Ca atare, din acest punct de vedere este suficient să fie reținută regulile de la concursul de infracțiuni și anume concursul dintre infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat și cea de fals intelectual fără a mai fi necesară și reținerea prevederilor art 7 alin 3 din Legea nr. 39/2003.

Din probele dosarului rezultă cu certitudine că în perioada iulie 2002-martie 2003, inculpatul a inserat iar inculpații, și au contribuit la inserarea în cuprinsul tichetelor de joc la pariurile sportive în mod mincinos a unor elemente nereale cum ar fi ora de întocmire în sensul că s-a trecut o oră anterioară celei la care în fapt s-a realizat imprimarea sau rezultatele corecte ale meciurilor în procent de 100 % care au fost completate după închiderea jocurilor.

Ca atare, cei trei inculpați au participat în calitate de complici la infracțiunea de fals intelectual prev de art. 26 raportat la art. 289 Cod penal în mod repetat și având în vedere că acțiunile inculpaților fiind realizate în baza aceleiași rezoluții infracționale,acțiuni care îmbracă fiecare în parte forma faptelor pedepsite de art. 289 Cod penal instanța de fond în mod corect a reținut și incidența art. 41 alin 2 Cod penal.

Activitatea de falsificarea tichetelor a fost începută de angajatele SC SRL- față de care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ - în baza indicațiilor primite introducând în sistemul informatic date nereale creându-se acțiunilor ulterioare de modificare realizate de inculpatul conform datelor puse la dispoziție de inculpatul.

Acțiunea de falsificare a continuat și s-a consumat în momentul imprimării modificărilor produsă de inculpatul în sistemul informatic pe tichetele cu regim special introduse de angajate ale imprimantei.

Infracțiunea de fals a fost comisă în mod nemijlocit și printr-o contribuție succesivă în timp de către angajatele SC SRL și inculpatul, actele de executare ale acestora completându-se unele pe altele într-o activitate unică indivizibilă fiecare dintre ele fiind indispensabile pentru realizarea faptei prevăzută de legea penală.

Deoarece infracțiunea prev. de art.289 pen. este o infracțiune proprie, cerând pentru subiectul activ o anumită calitate, aceea de funcționar, iar pentru existența coautoratului este necesar ca toți participanții să aibă calitatea cerută de lege, chiar dacă actele efectuate de inculpatul sunt acte de autorat, acesta neavând calitatea cerută de lege (aceea de funcționar), în sarcina sa în mod corect s-a reținut complicitatea la infracțiunea de fals intelectual (în acest sens, în practica judiciară și în literatura de specialite arătând-se că persoana care săvârșește acte de executare, alături de autor, fără a avea calitatea specială cerută de lege, răspunde pentru infracțiunea de fals intelectual în calitate de complice).

Se va respinge și cererea formulată de apărătorii inculpaților privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.289 pen. (complicitate la fals intelectual) în infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.290 pen. (complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată), deoarece tichetele de pariuri falsificate de inculpați sunt înscrisuri oficiale, în sensul dispozițiilor art.150 alin.2 pen. întrucât emană de la o unitate din cele la care se referă art.145 pen. în speță de la Regia Autonomă "Imprimeria Națională", așa cum rezultă din dispozițiile art.69 din nr.251/1999, respectiv cele ale art.6 din nr.OG69/1998.

Nu este fondată. nici opinia apărătorului inculpaților și, în sensul că actele de scoatere a banilor din societate prin folosirea tichetelor falsificate făcându-se cu participarea directă și nemijlocită a inculpatului care avea dubla calitate de asociat și administrator ar putea întruni elementele constitutive și/sau ale altor infracțiuni cum este cea prevăzută de art. 214 Cod penal ori una dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990 deoarece nu sunt îndeplinite condițiile legale în acest sens. Este irelevantă și împrejurarea că persoanele față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru o infracțiune prevăzută de art. 289 Cod penal au fost propuse de parchet ca și martori, fiind audiate în această calitate de către instanța de fond, deoarece chiar în cadrul procesului penal pot fi audiați mai mulți inculpați care au comis aceleași sau aceleași fapte împreună sau separat, oricum declarațiile tuturor au fost coroborate conform art. 63 alin.2 prin C.P.P. stabilirea unei stări de fapt reale și a unor încadrări juridice corespunzătoare.

Ca atare, o soluție de achitare a inculpaților pentru săvârșirea acestei infracțiuni raportat la cele expuse mai sus este inoportună. Pe de altă parte, circumstanțele atenuante prev de art. 74 lit a și c Cod penal sunt incidente în procesul de individualizare a unei pedepse nu anterior pronunțării unei soluții de achitare așa cum a solicitat apărătorul inculpaților și.

În mod corect în cauză au fost reținute și dispozițiile art.33 lit a pen. față de fiecare dintre inculpați, întrucât infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la fals intelectual se află în concurs real.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate inculpaților și, instanța de fond a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în legea specială și în partea specială a Codului penal pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina lor, gradul de pericol social concret ridicat al acestor infracțiuni, contribuția inculpaților și la comiterea faptelor, precum și atitudinea sinceră manifestată de aceștia pe întreg parcursul procesului penal,inculpații și colaborând cu organele de urmărire penală și cu instanța de judecată pentru aflarea adevărului în cauză, motiv pentru care s-a făcut aplicarea disp. art. 74 lit.c) comb.Cod Penal cu art. 76 lit. b și e pen. și s-a redus pedeapsa, acestora sub minimul special prevăzut de lege.

S-a apreciat totodată că scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins fără privare de libertate având în vedere lipsa antecedentelor penale și de starea de sănătate foarte precară a inculpatului -( 7l-72) și fiind îndeplinite condițiile prev. de art.8l pen. astfel că instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare prev. de art.82 pen. respectiv acela de 3 ani și 6 luni.

Motivele invocate de către apărătorul inculpaților și în vederea restituirii cauzei la parchet pentru refacerea și completarea urmăriri penale sunt nefondate.

Astfel, dispozițiile art. 333 Cod procedură penală privind completarea urmăririi penale au fost abrogate prin Legea nr. 356/2006.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 332 alin 2 Cod procedură penală prevăd în mod expres ca instanța să desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența invinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.

Decizia penală nr. 709/2004 a ÎCCJ nu precizează în mod expres momentul de la care procesul penal își reia cursul adică ultimul act procedural rămas valabil rezultând implicit că acest moment este acela al disjungerii cauzei față de inculpatul.

Din considerentele acestei decizii rezultă că în mod greșit a fost dispusă disjungerea față de inculpatul și ca atare nu au fost administrate toate probele cu respectarea principiilor mijlocirii oralității, publicității și contradictorialității astfel că în mod nejustificat a fost terminată terminarea cercetării judecătorești.

Ca atare, până la momentul procesual al disjungerii au fost soluționate în mod corect de către instanță cererile și excepțiile formulate de către apărătorii inculpaților conform art. 320 Cod procedură penală, a fost verificat actul de sesizare al instanței conform art.300 p Cod Penal, s-a dat citire rechizitoriului, iar inculpații au fost audiați fiind asistați de către apărători și traducătorul autorizat în condițiile art. 287-290 Cod procedură penală.

Prin prisma dispozițiilor art. 385¹⁸Cod procedură penală instanța de rejudecare, în speță Tribunalul Cluj trebuia să se conformeze hotărârii instanței de recurs astfel că, având în vedere considerentele deciziei nr. 709/2004 a ÎCCJ momentul rejudecării se limitează doar de la momentul dispunerii disjungerii cauzei față de inculpatul în cursul cercetării judecătorești și nu afectează urmărire penală.

În caz contrar, dacă s-ar fi constatat de către ÎCCJ că motivele de restituire invocate de către apărător ar fi fost pertinente iar urmărirea penală ar fi prezentat deficiențe s-ar fi dispus restituirea cauzei în vederea refacerii urmăririi penale și nu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru motivele menționate în considerentele deciziei.

Ca atare, având în vedere dec. pen. 709 /2004 a ICCJ și disp. art. 385¹⁸Cod procedură penală o soluție de restituire a cauzei la parchet în acest moment procesual în vederea refacerii urmăririi penale este exclusă.

Este nefondat și motivul de apel invocat care vizează nelegală sesizarea instanței deoarece, așa cum s-a menționat mai sus casarea hotărârii anterioare a vizat momentul disjungerii cauzei față de inculpatul și nu la cel al sesizării instanței.

Nu se impune nici trimiterea cauzei la instanța de fond penru că aceasta nu s-a pronunțat asupra cererilor de schimbare a încadrărilor juridice invocate de către inculpați înainte de terminarea cercetării judecătorești, aspecte care au fost puse în discuția părților de către instanța de fond înainte de terminarea cercetării judecătorești.

Tribunalul având în vedere și disp. art.334 Cp.p. s-a pronunțat în considerentele hotărârii asupra tuturor aspectelor invocate de către apărător cu motivările pertinente corespunzătoare problemelor de drept invocate.

Instanța de fond a dispus anularea tichetelor falsificate indicându-se că acestea se află la dosarul Parchetului ÎCCJ dosar care a fost disjuns pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală (fila 259,260 din dosarul nr. 8493/2003 al Tribunalului Cluj și fila 147-148 al dosarului nr- al Tribunalului Cluj ).

Deoarece instanța a fost sesizată cu săvârșirea unei infracțiuni de pericol și nu de rezultat în mod corect tribunalul nu s-a pronunțat asupra măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale cu privire la restituirea sumelor de bani ridicate de la inculpați, asupra acestor măsuri urmând să se pronunțe organele judiciare sesizate cu infracțiunea de evaziune fiscală presupusă a fi comisă de către inculpat.

De asemenea, deși apărătorul inculpaților și a expus un rezumat al limitelor de pedeapsă pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 lit a și b pct 18 din Legea nr. 39/2003, a infracțiunii de evaziune fiscală, fals intelectual, Curtea va constata că tribunalul a procedat la o individualizare a pedepselor în limitele conferite de textele legale pentru infracțiunile deduse judecății,reținân și circumstanțe atenuante și în consecință coborârea pedepselor sub minimul special, constatându-se executarea acestor pedepse pentru inculpații și, iar pentru inculpatul dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Nu se impune achitarea inculpatului în baza art. 10 lit d) Cod procedură penală respectiv că ar lipsi intenția acestuia la comiterea faptelor având în vedere că probele dosarului îi confirmă vinovăția de altfel, acesta fiind și inițiatorul activității infracționale derulată ulterior, iar absența cunoștințelor informatice nu îl exonerează de răspunderea penală.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.379 pct.1 lit.b proc.pen. va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 177 din 25martie 2008 Tribunalului Cluj.

Inculpatul nu a declarat apel însă a fost citat și s- și prezentat în fața instanței de apel, iar apărătorul acestuia care este și apărătorul inculpatului a depus concluzii scrise care îl vizau și pe inculpatul în ipoteza în care s-ar fi admis apelul inculpatului și extinderea efectelor acestui apel și cu privire la inculpatul.

Referitor la apelul declarat de SC SRL din actele dosarului rezultă că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 5.132.369.100 ROL la data de 4 octombrie 2005 (fila 160 dosar nr- al Tribunalului Cluj ), iar conform încheierii din 23 noiembrie 2005 Tribunalului Cluj, tribunalul a respins ca inadmisibilă această constituire de parte civilă deoarece a fost formulată de o persoană care nu are calitatea procesuală în cauză pe de altă parte fiind și tardiv formulată.

Atât din rechizitoriu cât și din dosarul instanței de fond și nici din conținutul dec. pen. 709/2004 a ICCJ nu rezultă ca SC SRL să aibă vreo calitate procesuală în cauză și ca atare nici în calea de atac a apelului neavând nici o calitate procesuală Curtea în baza art. art.379 pct.1 lit.a Cod pr.pen. va respinge ca inadmisibil apelul declarat de SC""SRL, împotriva sentinței penale nr. 177 din 25 martie 2008 Tribunalului Cluj.

În baza art.189 Cod pr.pen. va stabili în favoarea Baroului de avocați C suma de câte 150 lei onorariu pentru apărător din oficiu pentru fiecare inculpat ce se va avansa de la, având în vedere că apărătorii desemnați din oficiu au studiat dosarul și la câteva termene de judecată s-au prezentat în fața instanței de apel, astfel că se justifică acordarea onorariului avocațial.

În baza art.192 alin.2 proc.pen. va obliga pe fiecare inculpat să plătească suma de câte 450 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 150 lei onorariu pentru apărător din oficiu, iar pe apelanta SC""SRL o va obliga la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.379 pct.1 lit.b proc.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 177 din 25martie 2008 Tribunalului Cluj.

În baza art.379 pct.1 lit.a Cod pr.pen. respinge ca inadmisibil apelul declarat de SC""SRL, împotriva sentinței penale nr. 177 din 25 martie 2008 Tribunalului Cluj.

În baza art.189 Cod pr.pen. stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de câte 150 lei onorariu pentru apărător din oficiu pentru fiecare inculpat ce se va avansa de la.

În baza art.192 alin.2 proc.pen. obligă pe fiecare inculpat să plătească suma de câte 450 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 150 lei onorariu pentru apărător din oficiu, iar pe apelanta SC""SRL la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 28 septembrie 2008.

PRESEDINTE JUDECATOR GREFIER

- -- - - - -

Red. /MN

4 ex.

Președinte:Ioana Cristina Morar
Judecători:Ioana Cristina Morar, Maria Boer

#Judecator Ioana Cristina Morar

Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Cluj