Consumul ilicit de droguri (legea 143/2000 art. 4). Decizia 108/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 108
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: Crîșmaru Gabriel, Anti Silviu Patriche Gabriela
- -A- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -- Serviciul Teritorial Bacău legal reprezentat prin
- procuror
Pe rol fiind judecarea apelului penal declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -- Biroul Teritorial Neamț împotriva sentinței penale nr.227/P/ 17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit intimatul inculpat pentru care a răspuns avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Procurorul și apărătorul ales al intimatului inculpat au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri, instanța a constatat terminată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul părților.
Procurorul având cuvântul, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală a pus concluzii de admitere a apelului pentru motivele arătate în scris, desființarea sentinței penale nr.227/.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț, apreciind că aceasta este nelegală și netemeinică. Din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului raportat și la deciziile nr.504/2005 și 973/2006 prin care s-a statuat că orice probă privind vinovăția inculpatului, prin coroborare, trebuie luată în considerare. După efectuarea cumpărării de drog prin intermediul colaboratorului, inculpatul a plecat din țară și nu a mai putut fi organizată prinderea în flagrant a acestuia, în timp ce ar fi vândut droguri., care este ofițer de poliție, sub prestare de jurământ, a relatat amănunte în legătură cu modul de sesizare a organelor de poliție și modul de efectuare a cumpărării de droguri de la inculpat.
Considerând că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, a pus concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței, condamnarea inculpatului, confiscarea de la inculpat a cantității de 1,5 grame de canabis vândută și obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat ales având cuvântul pentru intimatul inculpat a pus concluzii de respingere a apelului ca nefondat.
În cauză nu sunt probe din care să rezulte vinovăția inculpatului, în dosar sunt multe inadvertențe și neconcordanțe între probele efectuate. Procesul verbal care s-a încheiat ulterior nu este semnat de cea mai importantă persoană, respectiv colaboratorul. Acesta nici nu a fost de găsit pentru a fi audiat. Această persoană nu este altul decât martorul - cu identitate protejată. În ce privește declarația dată de martorul, pe aceasta apare o semnătură indescifrabilă ( nu a fost adus niciodată în instanță). Familia inculpatului nu a sesizat la acesta vreun comportament deviant, nu era cunoscut ca un deținător sau consumator de droguri.
În declarația sa, martorul spune că inculpatul vindea droguri unei persoane numite, ori acesta este un diller și nu ar fi scăpat neexploatat în acest dosar ori ar fi rămas nepedepsit. Apreciază că nu se poate pune bază pe expertiza existentă la dosar, era necesară efectuarea unei expertize în cadrul unui laborator din I dar din cauză că era o cantitate de drog infirmă, nu s-a putut efectua.
Nici din interceptarea convorbirilor telefonice nu rezultă vinovăția inculpatului. El susținea că nu se ocupă cu asemenea lucruri.
Pe procesul verbal încheiat de numitul - investigator - organ al statului care este interesat în cauză, nu se poate întemeia o condamnare. Trebuie să ne orientăm la probe și la interpretarea lor în concordanță și cu normele europene. Persoanele sub acoperire au determinat pe inculpat să săvârșească infracțiuni. Instanța de fond a arătat că probele dobândite în această manieră nu pot fi folosite în cauză. I s-a încălcat și dreptul la apărare, martorii nu au fost aduși în instanță, nu au fost audiați și nu a existat posibilitatea de a li se adresa întrebări.
Hotărârea fiind legală și temeinică, a pus concluzii de respingere a apelului ca nefondat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.227/P/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în baza art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de procurare și punere în vânzare de droguri de risc și deținere de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 și art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal. În baza art. 192 alin 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut faptul că prin Rechizitoriul -Biroul Teritorial Neamț nr. 24D/P/2006, înregistrat sub nr- din 9.10.2007, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de procurare și punere în vânzare de droguri de risc prevăzute de art. 2 alin. 1 și art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal. S-a reținut în rechizitoriu că la data de 17.03.2006, un colaborator autorizat a cumpărat de la inculpat cantitatea de 1,5. de cannabis, iar inculpatul era cunoscut că procura și deținea droguri, pe care le vindea numai unor cunoscuți ai săi.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: procesul verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de cumpărare și de cântărire a drogului, raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor cu identitate protejată și, declarația martorei, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice. În faza urmăririi penale, inculpatul nu a fost ascultat, nefiind găsit.
În cursul cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri (adresa Asociației de proprietari nr. 67 P N-fila 81), proba cu martorii (fila 79) și - (fila 80) și a fost ascultat investigatorul sub acoperire (fila 119). Martorii cu identitate protejată și, precum și colaboratorul nu au putut fi ascultați întrucât -Biroul Teritorial Neamț nu i-a prezentat, deși s-au făcut în acest sens mai multe solicitări, la 15.05.2008, 12.06.2008, 25.09.2008, 9.10.2008 și 6.11.2008. -Biroul Teritorial Neamța comunicat că aceștia sunt plecați la muncă în străinătate, fără alte date suplimentare. În faza cercetării judecătorești, inculpatul, deși legal citat, nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată fixate.
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, prima instanță a reținut că la data de 16.03.2006, Naî ncheiat un proces verbal (fila 1 dosar urmărire penală), în care a arătat că a fost sesizat despre faptul că inculpatul procură droguri pe care le consumă sau le comercializează. Prin Ordonanța nr. 6A/D/2006 din 17.03.2006, T-Serviciul Teritorial Bacăua autorizat, sub numele "", un investigator acoperit din cadrul N, precum și pe colaboratorul "", pentru procurarea de droguri de la inculpat (filele 5-7 dosar urmărire penală)
În aceeași zi, investigatorul "" îi înmânează colaboratorului "" suma de 200 lei pentru cumpărarea de droguri de la inculpat. După 30 de minute, cei doi se întâlnesc, iar colaboratorul îi înmânează investigatorului o țiplă cu resturi vegetale de culoare maro și închis, spunându-i că a cumpărat-o cu suma de 200 lei de la inculpat, în zona Liceului Economic din P Activitatea colaboratorului a fost supravegheată de investigator (fila 8 dosar urmărire penală și fila 119 dosar fond).
"" a fost ascultat în faza judecății (fila 119 dosar fond) și a arătat în detaliu activitatea desfășurată împreună cu colaboratorul său. Acesta din urmă nu a putut fi ascultat în faza judecății întrucât -Biroul Teritorial Neamț nu l-a prezentat, deși s-au făcut în acest sens mai multe solicitări, la 15.05.2008, 12.06.2008, 25.09.2008, 9.10.2008 și 6.11.2008.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. - din 23.03.2006 întocmit de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor, I (filele 11-12 dosar urmărire penală), a rezultat că proba înaintată este constituită din 1,5 grame de cannabis și a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
La datele de 16.06.2006 și 14.12.2006 (filele 14-15 dosar urmărire penală) au fost ascultați martorii cu identitate protejată și. a declarat că a cumpărat de la inculpat, în ziua de 17.03.2006, o cantitate de cannabis de calitate superioară, pentru care a plătit suma de 200 de lei și că inculpatul este cunoscut, de mai mult timp, ca vânzător de cannabis de bună calitate. a declarat că îl cunoștea pe inculpat încă din primăvara anului 2005 ca vânzător de droguri. Inculpatul cobora în fața blocului în care locuiește și, în schimbul unor sume de bani pe care le primea pe loc, vindea droguri consumatorilor.
Cei doi martori au fost ascultați doar în faza urmăririi penale. În faza judecății nu au putut fi ascultați întrucât -Biroul Teritorial Neamț nu i-a prezentat, deși s-au făcut în acest sens mai multe solicitări, la 15.05.2008, 12.06.2008, 25.09.2008, 9.10.2008 și 6.11.2008. -Biroul Teritorial Neamța comunicat că aceștia sunt plecați la muncă în străinătate, fără alte date suplimentare.
Prin încheierea nr. 18U din 29.03.2006 a Tribunalului Neamț (fila 25 dosar urmărire penală), s-a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de inculpat, pentru o perioadă de 30 de zile, de la 29.03.2006 ora 16, la 27.04.2006 ora 16. În baza acestei încheieri s-a emis autorizația nr. 39/U/2006 din 29.03.2006 (fila 26 dosar urmărire penală). În perioada autorizată, convorbirile telefonice purtate de inculpat au fost interceptate și înregistrate, apoi transcrise în procese verbale (filele 27-40 dosar urmărire penală).
În faza urmăririi penale inculpatul nu a fost ascultat. Acesta nu a fost găsit la domiciliu (filele 17-19 dosar urmărire penală), iar din declarația martorei, mama sa, (fila 20 dosar urmărire penală) a rezultat că era plecat din țară. Din adresa nr. - din 12.09.2007 a Direcției Generale a Penitenciarelor B (fila 21 dosar urmărire penală), a rezultat că inculpatul nu era încarcerat.
La data de 12.06.2008, în faza judecății, au fost ascultați martorii și - (filele 79-80 dosar fond), care au declarat că nu-l cunosc pe inculpat ca fiind consumator sau vânzător de droguri. Deși legal citat pentru mai multe termene, inculpatul nu s-a prezentat în instanță, astfel că nu a fost ascultat.
Pentru evaluarea probelor administrate în cele două faze ale procesului penal, instanța trebuie să verifice dacă investigatorul sub acoperire "" și colaboratorul său "" nu sunt agenți provocatori în sensul dat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) și dacă s-au respectat principiile contradictorialității, egalității armelor, nemijlocirii, legalității și loialității în administrarea probelor, garantate prin art. 6 parag. 1 și parag. 3 lit. d din Convenție. Prima instanță a reținut că, Curtea Europeană a definit agenții provocatori ca fiind agenții infiltrați ai statului sau orice persoană ce acționează sub coordonarea sau supravegherea unei autorități, care, în activitatea desfășurată, depășesc limitele atribuțiilor conferite de lege, de a acționa în scopul descoperirii activității infracționale a unei persoane, provocând-o pe aceasta să comită infracțiuni, în vederea administrării de probe în acuzare.
În cauzele Ramanauskas Lituania (hotărârea din 5.02.2008) și Delcourt Belgia (hotărârea din 17.01.1970), Curtea Europeană a arătat că recurgerea la metode de investigație speciale nu implică, în sine, încălcarea dreptului la un proces echitabil. Intervenția agenților infiltrați trebuie circumscrisă și însoțită de garanții, chiar și atunci când este vorba de represiunea traficului de stupefiante, pentru că buna administrare a justiției nu trebuie sacrificată pentru motive de oportunitate, iar exigențele de echitate consacrate în art. 6 din Convenție se aplică procedurilor care privesc toate tipurile de infracțiuni, de la cea mai simplă, la cea mai complexă. Pentru ca procedura să fie echitabilă, este necesar ca polițiștii să examineze de o manieră pur pasivă activitatea inculpatului și să nu exercite asupra acestuia o influență de natură să-l provoace să comită infracțiunea. Dacă au provocat săvârșirea infracțiunii, este necesar să se dovedească că, fără intervenția lor, aceasta ar fi fost comisă. Dacă în perioada în care agentul face oferta, organele judiciare au suficiente informații care să le autorizeze să presupună că infracțiunea s-ar săvârși chiar fără provocare, art. 6 parag. 1 din Convenție nu este încălcat (cauzele Eurofinacom Franța, hotărârea din 7.09.2004, Sequeira Portugalia, hotărârea din 6.05.2003). În hotărârea din 15.12.2005, dată în cauza Vanyan Rusia, Curtea Europeană a arătat că o operațiune de vânzare simulată de droguri trebuie considerată drept o provocare. Cu toate că această operațiune a fost derulată de o persoană particulară acționând ca agent infiltrat, ea a fost efectiv organizată și verificată de poliție.
În prezenta cauză, investigatorul sub acoperire "", polițist în cadrul N, a organizat cumpărarea de la inculpat a unei cantități de cannabis. Astfel, în ziua de 17.03.2006, colaboratorul "", un particular, a cumpărat de la inculpat cantitatea de 1,5 grame de cannabis, pentru care a plătit suma de 200 lei. Operațiunea a fost organizată și verificată de investigator. Nimic nu indică faptul că, fără intervenția lor, inculpatul ar fi vândut drogurile. La dosar nu există dovezi că inculpatul ar fi fost cunoscut, la acea dată, ca vânzător sau consumator de droguri, iar din cazierul acestuia rezultă că nu a mai suferit condamnări. Există doar un proces verbal încheiat la data de 16.03.2006 (fila 1 dosar urmărire penală), de un polițist din cadrul N, în care se arată că a fost sesizat că inculpatul consumă și vinde droguri, fără a se menționa cine a făcut sesizarea, pentru a putea fi verificată. În aceste condiții, prima instanță considerat că inculpatul a fost provocat să comită infracțiunea, în vederea administrării de probe în acuzare. Potrivit dispozițiilor art. 68 alin. 2 Cod procedură penală, este interzis a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei infracțiuni, în scopul obținerii de probe, iar potrivit dispozițiilor art. 64 alin. 2 Cod procedură penală, mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal. Astfel, prima instanță a înlăturat probele obținute prin utilizarea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului său, deoarece, prin activitatea desfășurată, aceștia l-au determinat pe inculpat să comită o infracțiune pe care, altfel, în absența manoperelor utilizate, nu ar fi săvârșit-
În ceea ce privește existența dovezilor că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea chiar dacă nu ar fi fost provocat, instanța consideră că se mai impune o analiză. Așa cum s-a arătat anterior, la dosar există doar un proces verbal încheiat la data de 16.03.2006 (fila 1 dosar urmărire penală), de un polițist din cadrul N, în care se arată că a fost sesizat că inculpatul consumă și vinde droguri, fără a se menționa cine a făcut sesizarea, pentru a putea fi verificată. Pentru că este admisă nedivulgarea sursei în scopul protejării ei sau pentru posibilitatea folosirii ei și altădată, prima instanță a verificat și celelalte probe administrate.
În cauzele și Lewis Regatul Unit și Jasper Regatul Unit, Curtea Europeană a arătat că atunci când informațiile divulgate de autoritățile de urmărire nu permit să se constate dacă inculpatul a fost sau nu victima unei provocări, trebuie să se verifice dacă dreptul la apărare a fost protejat corespunzător, și anume trebuie analizată respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor, nemijlocirii, legalității și loialității în administrarea probelor, garantate de art. 6 parag. 1 și 3 lit. d din Convenție. Din acest punct de vedere, procedura nu a fost echitabilă pentru inculpat în administrarea probei cu martorii cu identitate protejată și. martori au fost ascultați doar în faza urmăririi penale. În faza judecății, deși s-au făcut mai multe demersuri, nu au putut fi ascultați pentru că T-Serviciul Teritorial Neamț, care avea obligația să-i prezinte, nu i-a găsit. La ascultarea lor în faza urmăririi penale, inculpatul sau avocatul său nu au avut posibilitatea să-i interogheze. martori au fost ascultați în lunile iunie și decembrie 2006, după începerea urmăririi penale, ceea ce presupune că inculpatul trebuia informat cu privire la învinuire și la dreptul la apărare, iar în situația în care nu era găsit trebuiau atașate la dosar dovezi că a fost căutat. Or, dovezile de căutare sunt din august și septembrie 2007, (filele 17-19 dosar urmărire penală), cu mult după începerea urmăririi penale și ascultarea martorilor. Pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, toate elementele de probă trebuie, în principiu, administrate în fața acuzatului, în ședință publică, în vederea unei dezbateri contradictorii, astfel cum a afirmat, cu titlu de principiu, Curtea Europeană într-o jurisprudență constantă (Guilloury Franța, hotărârea din 22.06.2006, Luca Italia, hotărârea din 27.02.2001, și alții Olanda, hotărârea din 23.04.1997).
Art. 6 din Convenție nu impune ca acuzatul sau avocatul său să aibă dreptul de a participa la audierea unui martor și de a formula întrebări pe parcursul procedurilor desfășurate în faza urmăririi penale, dacă apărarea are acest drept în fața instanței. Folosirea ca probe a declarațiilor date în faza urmăririi penale nu este, în sine, incompatibilă cu art. 6 din Convenție, în condițiile în care dreptul la apărare a fost respectat, adică dacă inculpatul a avut o oportunitate adecvată să conteste sau să interogheze un martor ce dă declarații împotriva sa, fie în momentul audierii acestuia, fie într-o fază ulterioară a procedurii (Craxi Italia, hotărârea din 5.12.2002, și alții Lituania, hotărârea din 28.03.2002). În cauza Dănilă România, hotărârea din 8.03.2007, Curtea Europeană a arătat că în cazul imposibilității de a obține prezența unui martor în sala de judecată, instanța poate, sub rezerva drepturilor la apărare, să țină seama de depozițiile luate în faza urmăririi penale, cu atât mai mult cu cât acestea îi pot apărea ca fiind coroborate cu alte probe administrate.
În prezenta cauză, nici inculpatul nici avocatul său nu au putut interoga pe cei doi martori, nici în faza urmăririi, nici în faza judecății, astfel că o condamnare a inculpatului fondată într-o măsură determinantă pe aceste mărturii ar fi incompatibilă cu art. 6 din Convenție.
Mai mult, nu trebuie omis că acești martori sunt cu identitatea protejată, astfel că, și din acest motiv, nu poate fi fondată într-o măsură determinantă o condamnare a inculpatului pe depozițiile lor. În cauza Kostovski Olanda, hotărârea din 20.09.1989, Curtea Europeană a arătat că nu pot fi ignorate dificultățile incontestabile ale luptei contra traficului de stupefiante, în special în materia descoperirii și administrării probelor, și nici ravagiile cauzate de traficul de stupefiante în societate, dar a apreciat că aceste dificultăți nu pot conduce la limitarea în așa măsură a dreptului la apărare al oricărui acuzat.
Singurul martor "anonim" care a fost ascultat cu respectarea dreptului la apărare al inculpatului este investigatorul sub acoperire "", însă depoziția acestuia nu poate fonda o condamnare deoarece, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Europene ( și alții Olanda, hotărârea din 23.04.1997, Ludi Elveția, hotărârea din 15.06.1992), investigatorul are o îndatorire generală de subordonare față de autoritățile executive statale, iar depoziția sa nu trebuie să întemeieze exclusiv sau într-o măsură determinantă condamnarea.
În jurisprudența sa, ( și Santangelo Italia, hotărârea din 7.08.1996, Guilloury Franța, hotărârea din 22.06.2006, Zentar Franța, hotărârea din 13.04.2006, Calabro Italia, hotărârea din 21.03.2002), Curtea Europeană a arătat că art. 6 autorizează instanța să-și întemeieze condamnarea pe depoziția unui martor al acuzării pe care inculpatul sau avocatul său nu l-au putut interoga în nici un stadiu al procedurii, numai dacă este imposibilă localizarea martorului, fiind necesar să se demonstreze că s-au depus toate diligențele și că martorul a fost căutat activ, iar mărturia să nu fie singurul element pe care se sprijină condamnarea. Or, în cauză, s-au făcut mai multe solicitări pentru prezentarea martorilor, la 15.05.2008, 12.06.2008, 25.09.2008, 9.10.2008 și 6.11.2008, iar -Biroul Teritorial Neamța comunicat că aceștia sunt plecați la muncă în străinătate, fără alte date suplimentare și fără nicio dovadă că au fost căutați activ.
Din cele mai sus arătate, a rezultat că declarațiile martorilor cu identitate protejată și declarația investigatorului, ca și probele obținute prin activitățile investigatorului și ale colaboratorului său nu pot fi folosite. Cum pe baza proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat nu se poate stabili, fără putință de tăgadă, că acesta este consumator și vânzător de droguri, iar martorii inculpatului au declarat că nu-l cunosc cu astfel de activități, prezumția de nevinovăție de care acesta se bucură nu a fost răsturnată. Așa fiind, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus achitarea acestuia.
Împotriva sentinței penale de mai sus a declara apel -Biroul Teritorial Neamț care a arătat faptul că aceasta este nelegală și netemeinică iar practica invocată în cauză a fost greșit interpretată și eronat aplicată. Martorii din lucrări nu au putut fi prezentați în cauză deoarece sunt plecați în străinătate la muncă, iar martorii audiați la cererea apărătorului inculpatului sunt rude cu aceasta. Pe de altă parte, din convorbirile telefonice interceptate rezultă activitatea infracțională a inculpatului mai ales că în ultima perioadă în județul Nac rescut consumul de droguri.
Analizând motivele de apel și probele administrate în cauză instanța de apel constată ca fiind întemeiat apelul declarat.
Cu ocazia judecării apelului, Curtea de Apel având în vedere caracterul devolutiv al acestuia, soluția de achitare dispusă în cauză de prima instanță și motivele de apel ale Parchetului, a dispus citarea cu mandate de aducere a martorilor, dar din procesele verbale întocmite de -Biroul Teritorial Neamța rezultat că aceștia sunt plecați în străinătate. În această situație, în cauză devin incidente prevederile art.327 al.3 pr.pen. conform cărora Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale șiva ține seama de ea la judecarea cauzei.
Din declarațiile martorilor rezultă fără dubiu fapta din data de 17 martie 2006, când inculpatul a vândut unei persoane o cantitate de drog fără a fi provocată a face o astfel de faptă. Dacă inculpatul nu ar fi avut droguri sau nu ar fi dorit să le vândă nu ar fi procedat astfel. Activitatea sa și preocupările sale infracționale rezultă din convorbirile telefonice interceptate, iar faptul că a plecat din țară la scurt timp de la comiterea faptei și nu s-a prezentat la nici un termen de judecată răstoarnă prezumția de nevinovăție și consolidează în schimb prezumția de vinovăție a inculpatului.
Pe de altă parte, conform prevederilor art.63 pr.pen. Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. Probele nu au valoare mai dinainte stabilită.Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
În această situație instanța este obligată să analizeze toate probele administrate, în mod conjugat și nu independent una de alta. În consecință, instanța de apel apreciază că prima instanță nu a procedat în mod corect la analiza și aprecierea probelor și implicit concluzia la care ajuns este eronată și nu în concordanță cu situația de fapt și vinovăția inculpatului.
Față de aceste aspecte, Curtea de Apel, n baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă -, Biroul Teritorial Neamț împotriva sentinței penale nr.227/P/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, va desființa această sentință și va reține cauza pentru rejudecare.
Pe fond, Curtea de Apel rejudecând cauza, constată vinovăția inculpatului și pentru săvârșirea infracțiunilor de vânzare de droguri de risc prevăzută de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 și de deținere de droguri de risc prevăzută de art.4 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.33 lit.a cu art.34 lit.b pen. va dispune condamnarea inculpatului. Curtea va aplica în cauză și prevederile art. cu art.74 al.2 și art.76 lit.e, penal având în vedere lipsa de antecedente penale ale inculpatului și cantitatea de rod comercializată.
Având în vedere periculozitatea deosebită a infracțiunilor din prezenta cauză și implicarea lor deosebită asupra tineretului ca și proliferarea acestui fenomen infracțional pe raza județului N, cât și persoana inculpatului care a fugit din țară pentru a se sustrage de la pedepsirea sa, Curtea apreciază că scopul educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. În consecință, în baza art.71 al.2 penal se vor interzice drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a, teza 2, și lit.b, penal.
În baza art.17 al.2 din Legea nr.143/2000 se va dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 200 de lei obținută din vânzarea cantității de drog. Instanța nu va dispune confiscarea cantității de drog deoarece aceasta a fost consumată cu ocazia efectuării expertizei tehnice. De altfel acesta este și motivul pentru care a fost respinsă cererea de efectua a unei noi expertize tehnice.
Se va lua act că inculpatul a avut apărător ales în fața primei instanțe și în fața instanței de apel.
În baza art.191 pr.pen se va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare pentru judecata pe fond.
În baza art.192 al.3 pr.pen. cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă -, Biroul Teritorial Neamț împotriva sentinței penale nr.227/P/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Desființează sentința penală nr. 227/P/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț, reține cauza pentru rejudecare și pe fond:
În baza art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 cu art.74 al.2 și art.76 lit.c, penal pentru săvârșirea infracțiunii de vânzare de droguri de risc, condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.07.1985 în N, cu același domiciliu, str. - -, -.C,.51 CNP -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În baza art.4 din Legea nr.143/2000 cu art.74 al.2 și art.76 lit.e, penal pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a cu art.34 lit.b pen. dispune contopirea celor două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Pedeapsă de executat 1 an închisoare.
În baza art.71 al.2 penal interzice drepturile prevăzute de art. 64 al.1 lit.a, teza 2a, și lit.b, penal.
În baza art.17 al.2 din Legea nr.143/2000 dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 200 de lei.
Ia act că inculpatul a avut apărător ales în fața primei instanțe și în fața instanței de apel.
În baza art.191 pr.pen obligă inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare pentru judecata pe fond.
În baza art.192 al.3 pr.pen. cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, vor rămâne în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTOR 1: Crîșmaru Gabriel
- - - -
Grefier,
- -
red. sent.
red.dec. apel
tehnored.
3 ex.
16.10.2009
Președinte:Crîșmaru GabrielJudecători:Crîșmaru Gabriel, Anti Silviu Patriche Gabriela
