Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 1892,-
DECIZIA NR.31
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea -, domiciliată în P,-, bloc 12,. A,.28, județ P, împotriva deciziei penale nr. 622 din 30 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în dosarul nr-, prin care s-a admis recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva sentinței penale nr. 194 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Prin aceeași decizie, a fost casată sentința și pe fond au fost respinse ca nefondate contestațiile la executare formulate conform art.461 al.1 lit.d Cod proc. penală, privind constatarea intervenției prescripției executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată condamnatei prin sentința penală nr.38 din 25.01.2001 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr.1495 din 20.03.2002 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 2151alin.1, cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit contestatoarea-condamnată, pentru aceasta prezentându-se apărător ales din cadrul Baroului P, cu împuternicire avocațială nr.273/2009, depusă la fila 5 dosar.
Procedură de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, apărător ales al contestatoarei și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Curtea, luând act de aceste declarații, în sensul că nu sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor contestației în anulare.
Avocat, apărător ales al contestatoarei, precizează că din probele aflate la dosarul cauzei rezultă cu certitudine că intimata-condamnată nu mai locuiește în România din anul 2020, ci pe teritoriul Statului Italian, astfel cum s-a indicat, motiv pentru care solicită admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată și desființarea deciziei penale nr.622 din 30 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, formulează concluzii de admitere a prezentei contestații în anulare, pentru motivele expuse deja în dosarul cauzei și pe cale de consecință desființarea deciziei atacate și rejudecarea recursului declarat împotriva sentinței penale nr.194 din 9 iunie 2009 Tribunalului Prahova.
CURTEA,
Examinând pe fond contestația în anulare, reține următoarele:
Prin decizia penală nr. 622 din 30 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în dosarul nr-, a fost admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva sentinței penale nr. 194 din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, care a fost casată și pe fond, au fost respinse, ca nefondate, contestațiile la executare formulate conform art.461 alin.1 lit.d) Cod proc. penală, privind constatarea intervenției prescripției executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată condamnatei, fiica lui și, născută la data de 25.10.1961 în P, CNP -, domiciliată în P,-,.12,.A,.25, jud. P, prin sentința penală nr.38 din 25.01.2001 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin decizia penală nr.1495 din 20.03.2002 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivarea deciziei, instanța de recurs a reținut că s-a comis o gravă eroare de fapt ce a condus la greșita constatare a prescripției executării pedepsei de 2 ani închisoare, deoarece acest termen a fost întrerupt în conformitate cu prevederile art.21 alin. 3 din Legea nr. 296/2001, în vigoare la acel moment, prin depunerea cererii de extrădare a contestatoarei formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, cerere soluționată prin încheierea pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI la data de 19 februarie 2004, în dosarul nr.1669/2004, numita fiind arestată în Italia la data de 16.02.2004 în vederea extrădării către România.
Potrivit art. 123 alin. 2 pen. după fiecare întrerupere a cursului prescripției începe să curgă un nou termen de prescripție, termen care se determină prin aplicarea prevederilor art.126 pen. astfel că în speță acest termen se împlinește la data de 19.02.2011, fiind calculat de la momentul la care s-a produs întreruperea termenului de prescripție anterior.
Împotriva acestei decizii numita a formulat contestație în anulare, cererea înregistrată la data de 17 noiembrie 2009, invocând disp. art.386 alin.1 lit.a) cod proc. penală, respectiv că judecarea recursului a avut loc cu încălcarea normelor privind procedura de citare, întrucât nu mai locuiește în România, la nici una din adresele cunoscute, de peste 7 ani, perioadă de timp în care a locuit și muncit în Italia, în localitatea, nr.2.
Prin încheierea de ședință din 17 decembrie 2009 a Curții de APEL PLOIEȘTIs -a admis, în principiu, cererea formulată, constatându-se că este formulată în termenul prev. de art.388 cod proc. penală, că motivul invocat este unul dintre cele înscrise în art.386 din același cod și că în sprijinul contestației se invocă dovezi aflate la dosar, fixându-se termen pentru judecarea pe fond a contestației.
Curtea, examinând pe fond contestația în anulare întemeiată pe dispozițiile art.386 alin.1 lit.a) cod proc. penală, constată că este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.386 alin.1 lit.a) cod proc. penală împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Din actele și lucrările dosarului nr- se constată că judecătorul delegat al Biroului de Executări Penale din cadrul Tribunalului Prahova cât și condamnata (prin cererea înregistrată sub nr- din 24.04.2009) au solicitat să se constate prescripția executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.38 din 25.01.2001 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr.1495 din 20.03.2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Petenta a menționat în cererea sa că are reședința în Italia, în localitatea, nr.2.
Instanța de fond, constatând că cele două dosare formulate ca urmare a sesizării din oficiu și a cererii contestatoarei au același obiect, a dispus conexarea acestora în temeiul art.32 și art.35 cod proc. penală și prin sentința penală nr.194 din 9.06.2009 a constatat prescripția executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată condamnatei și a dispus anularea mandatului de executare nr.49/23.04.2002 emis de Tribunalul Prahova.
Prin decizia nr.622 din 30.09.2009, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva acestei sentințe, pe care a casat-o și rejudecând, a respins ca nefondate contestațiile la executare formulate conform art.461 alin.1 lit.d) cod proc. penală.
Din verificarea dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflată la filele 24 dosar recurs se constată că la data judecării recursului - 30 septembrie 2009 - intimata-contestatoare a fost citată la adresa din P,-,.12,.A,.28, județul P, deși aceasta a înștiințat instanța că de la data condamnării și până în prezent a locuit în mod efectiv și a muncit în Italia.
Potrivit art.177 alin.3 cod proc. penală care reglementează locul de citare a persoanei chemată în fața instanței de judecată (sau organul de urmărire penală) se prevede că aceasta se citează în caz de schimbare a adresei arătate în declarația dată, la noua sa adresă dacă a înștiințat instanța despre această schimbare intervenită.
Cum la data judecării recursului citarea intimatei-contestatoare s-a făcut la adresa din P,-,.12,.A,.28, județul P și nu la adresa unde locuiește efectiv, respectiv Italia, localitatea, nr.2, așa cum precizase în cererea adresată instanței, Curtea constată că soluționarea căii de atac s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale privind citarea părții în procesul penal, fiind îndeplinit motivul contestației în anulare invocat prev. de art.386 alin.1 lit.a) cod proc. penală.
Așa fiind, potrivit art.392 cod proc. penală, se va admite, pe fond, contestația în anulare formulată de condamnata, se va desființa decizia contestată și se fixează termen la data de 11 februarie 2010, pentru rejudecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, cu citarea contestatoarei la domiciliul ales, respectiv Cabinetul de avocatură, din
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite, pe fond, contestația în anulare formulată de contestatoarea -, fiica lui și, născută la 25.10.1961, cu domiciliul ales la Cabinetul de avocatură, cu sediul în P,-, jud.P, împotriva deciziei penale nr.622 din 30 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Desființează decizia penală nr.622 din 30 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Fixează termen pentru rejudecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva sentinței penale nr.194 din 9 iunie 2009 Tribunalului Prahova la data de 11 februarie 2010, sala 1, cu citarea contestatoarei la domiciliul ales, respectiv cabinetul de avocat, din
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red../Tehnored.
2 ex./21 ianuarie 2010
Dosar nr- Curtea de APEL PLOIEȘTI
Judec. ,
Operator de date cu caracter personal/ Notificare nr. 3113/2006
Termen de judecată la data de 11 februarie 2010, sala 1, ora 9,00
Recurent
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA
Intimat-condamnat
- -
-domiciliul ales la Cabinetul de avocatură-P,-, jud.
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu
