Contestație (plângere) cu privire la măsurile asigurătorii (art.168 c.p.p.). Decizia 919/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.919
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 3: Mihai
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de contestatoarea SC COM SRL B, cu sediul în-, prin reprezentant legal, împotriva încheierii de ședință din 13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatoare, fiind obligată aceasta la plata sumei de 60 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta contestatoare SC Com SRL B prin administrator G și avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apărătorul ales al recurentei - contestatoare arată că alte cereri nu are de formulat și nici excepții de invocat și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales la recurentei contestatoare, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea recursului și pe fondul cauzei admiterea contestației, din punctul său de vedere soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală.
Așa cum a arătat și în motivele de recurs depuse la dosarul cauzei, în actul de vânzare-cumpărare încheiat între inculpatul și - din anul 2005 sunt menționate pe lângă suprafața de teren, nouă clădiri, din care însă în realitate una singură mai există la momentul instituirii sechestrului, toate celelalte, fiind demolate datorită stării avansate de degradare, încă din anul 2005.
Executarea măsurii sechestrului a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 165 și 166 Cod procedură penală, în sensul că potrivit procesului-verbal din 29.04.2008, a fost aplicat pe imobile clădiri ale ferme: care la momentul respectiv nu mai existau, erau demolate potrivit autorizației de demolare nr. 12 din 9.11.2007 și procesul-verbal de recepție demolări 2572/25.04 2008.
Organul de executare a aplicat sechestrul pe imobile nemenționate în dispozitivul ordonanței cu un alt număr cadastral decât cel menționat în ordonanță.
Mai mult, neîndeplinind dispozițiile art. 65 Cod procedură penală, în sensul că nu s-a intrat pe proprietate, nu s-au identificat și evaluat construcțiile, nu s-a stabilit dacă cele existente la data aplicării sechestrului se identifică cu cele menționase în cartea funciară și în contractul de vânzare cumpărare din anul 2005, au făcut posibil ca executarea să se aplice pe alte clădiri, construite de un terț în a cărui posesie se și aflau.
Instanța de fond nu a răspuns primei critici aduse de noi măsurii asigurătorii și anume inexistența unui prejudiciu, a unei pagube produse prin infracțiune, respectiv: presupusul prejudiciu, a fost cuantificat de părțile vătămate, sub formă de despăgubiri civile reprezentând "sumele de bani încasate de acestea din practicarea prostituției, sume ce ele afirmă că au fost însușite în totalitate de inculpați ", afirmații nesusținute de nici un mijloc de probă în fața instanței de fond.
Urmează să se constate că părțile vătămate nu au solicitat daune morale și nici măcar nu s-au constituit părți civile în fața instanței de judecată. Așa cum a arătat în motivarea cererii de ridicare a sechestrului, simplele declarații făcute de părțile vătămate în etapa urmăririi penale, privitoare la sumele de bani câștigate din practicarea prostituției, sume ce ele afirmă ea au fost însușite de inculpați, nu sunt susținute de un alt material probator, pentru a constitui "paguba produsă prin infracțiune."
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în dezbateri solicită respingerea recursului ca nefondat, dispozițiile art. 166 alin.2 Cod procedură penală au fost respectate, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică.
Mai precizează procurorul de ședință că măsura luată nu incumbă organului de urmărire penală pentru a fi comunicată inculpatului.
Apărătorul recurentei, ca un cuvânt în replică învederează instanței că ordonanța prin care a fost luată măsura asiguratorie nu a fost comunicată ci adusă la cunoștință la 30 după înființarea sechestrului.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 13.10.2009 a Tribunalului Dâmbovițaa fost respins ca nefondată, contestația formulată de către SC COM SRL, cu sediul în B,-, sector 1și bligat contestatorul la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această încheiere tribunalul a reținut că prin rezoluția din 29.01.2008, ora 8,30, emisă în dosarul nr.75/D/P/2007 (fila 339 vol. dosar urm.pen.) Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița nr.75/D/P/2006 a dispus începerea urmării penale împotriva numiților, și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr.678/2001 și art.7 alin.1 rap. la art.2 lit. b pct.12 din legea nr.39/2003, reținându-se că în perioada 2002-2003, prin promisiunea oferirii unui loc de muncă în Spania au determinat mai multe părți vătămate să meargă pe teritoriul acestei țări, unde, prin exercitarea de amenințări și acte de violență repetate, le-au obligat să practice prostituția în folosul lor, ei ocupându-se de racolarea, transportul și supravegherea fetelor, în vederea asigurării exploatării lor sexuale.
Ulterior, prin ordonanța din 30.01.2008 (fila 337 vol. I dosar urm. pen. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, iar la data de 5.06.2008, Taî naintat instanței, unde a fost înregistrat sub nr- rechizitoriul întocmit la data de 4.06.2008, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a celor trei inculpați pentru săvârșirea în concurs a mai multor infracțiuni prevăzute de Legile nr.678/2001, nr.39/2003 și 656/2002.
Pe parcursul urmării penale, în vederea împiedicării înstrăinării bunurilor aparținând inculpatului, prin ordonanța din 23.04.2008 (fila 490-491 dosar urm. pen. vol. I) s-a dispus aplicarea măsurii asiguratorii a instituirii unui sechestru asigurator asupra suprafeței de 90.432 mp. intravilan și a construcțiilor aferente acesteia, având numărul cadastral provizoriu 287 și luarea unei inscripții ipotecare.
În motivarea ordonanței s-a reținut că din declarațiile părților vătămate a rezultat că au obținut din practicarea prostituției aproximativ 450.000 euro, respectiv 552.000 lei, bani care au fost luați în totalitate de inculpați și cum inculpatul nu era încadrat în muncă și nu desfășura activități în cadrul unor societăți private se impune aplicarea măsurii, în vederea garantării reparării prejudiciului cauzat, în situația în care inculpatul va fi găsit vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni.
În scopul aducerii la îndeplinire a ordonanței, la data de 29.04.2008 s-a încheiat un proces-verbal (501 vol. dosar urm. pen.) în care se arată că inculpatului i s-a adus la cunoștință actul încheiat de procuror la 23.04.2008, fără ca acesta să facă vreo precizare sau să ridice vreo obiecțiune.
La aceeași dată, s-a întocmit și procesul-verbal de aplicare a sechestrului asigurator (fila 508 - 510 vol. I dosar urm. pen.), menționându-se că s-a trecut la indisponibilizarea și declararea ca sechestrate a imobilelor proprietatea inculpatului, situate în comuna C V, cu număr cadastral provizoriu 286, amplasat în punctul Jirlău, ce are ca destinație fermă creștere animale, în acel moment nepopulată, imobile compuse din: suprafața de 59.761 mp. teren curți - construcții, pe care se află clădire sediu - 179 mp. construcție anexă -30 mp. grajd -674 mp. și -581 mp. și suprafața de 30.671 mp. teren arabil.
S-a mai reținut că nu s-a intrat pe proprietate, efectuându-se doar fotografii judiciare (filele 529-531 vol. I dosar urm. pen.) și filmare video.
Ca urmare a rezoluției procurorului (fila 493 vol. I dosar urm. pen.) prin adresa nr.-/30.04.2008 (fila 532 vol. I dosar urm. pen.) O P - Serviciul Das olicitat Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară D (I) luarea inscripției ipotecare asupra imobilelor proprietatea inculpatului și a înaintat procesul-verbal de aplicare a sechestrului, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară - partea a treia (fila 546 vol. II dosar fond).
Prin încheierea nr.27139/30.04.2008, instituția solicitată a dispus admiterea cererii T și a înscris dreptul de ipotecă legală în favoarea acestuia, în partea a treia a cărții funciare nr.143 (fila 548 vol. II dosar fond), dar pe lângă imobilele indicate în procesul-verbal de aplicare a sechestrului s-a înscris ipotecă și asupra altor clădiri, astfel cum au fost ele reținute inițial în cartea funciară la intabularea dreptului de proprietate al inculpatului (fila 528 vol.II dosar fond), respectiv nu numai asupra clădirilor C1, C2, C8 și C9, identificate în procesul-verbal încheiat de organele de urmărire, ci și asupra clădirilor: C3 - cu suprafața de 62 mp. C4 -cu suprafața de 228 mp. C5 - cu suprafața de 1105 mp. C6 - cu suprafața de 821 mp. și C7 - cu suprafața de 558 mp.
Încheierea a rămas definitivă, nefiind formulată nicio plângere împotriva sa, conform adresei nr.10207/12.08.2009 emisă de ID( fila 521 vol. II dosar fond), deși a fost comunicată și inculpatului, care putea să invoce încheierea antecontractului, în urmă cu o lună.
Abia la data de 5.06.2009 a fost formulată o contestație împotriva măsurii asiguratorii de instituire a sechestrului, de către SC COM SRL, care a invocat încălcarea dispozițiilor legale vizând luarea măsurii, respectiv, faptul că nu a fost înștiințat asupra acesteia, deși era cumpărător și posesor de bună credință al bunurilor sechestrate.
La data de 25.03.2008 între contestatoare și s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare (fila 396 vol.II dosar fond), prin care primul se obligă să vândă și celălalt să cumpere dreptul de proprietate asupra terenului și casei de locuit în suprafață de 150 mp. situat în intravilanul comunei C V, județul D, denumit ferma, în suprafață de 90.432 mp. cu număr cadastral provizoriu nr.286.
În actul încheiat s-a mai reținut că celelalte construcții trecute în contractul de vânzare -cumpărare aparținând proprietarului terenului au fost demolate și radiate din inițiativa primăriei.
Totodată, în act s-a mai menționat că transmiterea proprietății și posesiei va opera la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, pentru ca, a doua zi, la 26.03.2008, între părți să se încheie o anexă prin care inculpatul se obliga să predea și societatea să preia imobilul la acea dată.
Termenul în vederea autentificării vânzării a fost însă prelungit, printr-o altă anexă la antecontract, încheiată la data de 1.09.2008 (fila 375 - 377 vol.I dosar fond), și anume, până la data ieșirii de sub sechestru asigurator a obiectului antecontractului de vânzare-cumpărare.
Din cuprinsul actelor menționate, care au fost încheiate doar în prezența unui avocat, potrivit ștampilelor aplicate pe ele, rezultă că dreptul de proprietate, cel puțin asupra imobilului teren în suprafață totală de 90.432 mp. nu a fost transmis, aceasta putându-se realiza doar în urma încheierii unui act în formă autentică.
Prin urmare, inculpatul este și în acest moment proprietarul imobilelor asupra căruia s-a instituit măsura asiguratorie.
De altfel, și procesul-verbal nr.2073/25.04.2008 (fila 537 vol. II dosar fond), încheiat de către Primăria comunei C V, ulterior Ordonanței de aplicare a sechestrului asigurator emisă de T, îl consemnează ca proprietar la acea dată pe inculpatul.
Din cuprinsul acestui act reiese că la 25.04.2008 a fost recepționată terminarea lucrărilor de desființare a unor construcții - anexe: C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8 și C9, pentru care a existat autorizație nr.12/9.11.2007, emisă tot de Primăria CV( fila 538 vol. II dosar fond), ceea ce înseamnă, că aceste imobile nu mai existau la data la care s-a admis încheierea nr.27139/2008, prin care s-a instituit dreptul de ipotecă legală în favoarea Ministerului Public, însă eroarea cu privire la instituirea ipotecii și asupra altor imobile aparține așa cum s-a arătat I D, care nu a respectat mențiunile procesului - verbal de aplicare a sechestrului.
În urma analizării, aceluiași proces-verbal de recepție a lucrărilor de desființare a unor construcții apare și o neclaritate legată de mențiunea existentă în antecontractul de vânzare-cumpărare, privitoare la radierea tuturor celorlalte construcții de pe proprietatea inculpatului, având în vedere că, în realitate demolarea acestora s-a constatat din punct de vedere legal abia la data de 25.04.2008, după o lună de la încheierea antecontractului, astfel încât la momentul încheierii acestui act promisiunea de vânzare trebuia să se facă și cu privire la acestea.
Mai mult, aceste construcții C2 - C9 nu au fost demolate în realitate la data de 25.04.2008, de vreme ce, clădirile asupra cărora s-a instituit procedura sechestrului mai existau la 29.04.2008, când s-au efectuat fotografiile judiciare de către organele de urmărire.
Prin urmare, nu a putut fi primită nici precizarea contestatoarei că ea ar fi construit clădirile C1, C2, C8 și C9, din acte nerezultând că acestea au fost vreodată demolate, ea eventual procedând doar la modernizarea lor.
După reverificarea actelor, urmare cererii formulate la 25.03.2009 de către G (fila 525 vol. II dosar fond), care solicitase notarea antecontractului de vânzare-cumpărare din 25.03.2008 și radierea unor construcții, Dae mis încheierea nr.12542/10.04.2009 (fila 544 vol. II dosar fond), prin care a dispus radierea, dar doar parțială a construcțiilor situate pe terenul în suprafață de 56.761 mp. și anume a construcțiilor pentru care inițial dispusese instituirea ipotecii legale, respectiv a clădirilor notate: C3, C4, C5, C6 și C7.
Prin urmare, critica contestatoarei referitoare la inexistența unor clădiri asupra cărora s-a instituit inscripția ipotecară nu a putut fi primită, instituirea ipotecii asupra mai multor clădiri decât cele menționate în procesul-verbal de sechestru neputând fi imputată organului de urmărire penală, care a indisponibilizat doar bunurile ce existau încă în proprietatea inculpatului la acel moment, respectiv terenul și alte 4 construcții și a căror existență la data de 29.04.2008 reiese și din fotografiile judiciare efectuate cu ocazia aplicării sechestrului (filele 529 - 531 vol.I dosar urm.pen.), organele judiciare identificându-le doar în acest mod, neavând acces pe proprietate, astfel cum s-a consemnat, de altfel, și în cuprinsul procesului-verbal (fila 510 vol.I dosar urm. pen.).
Bunurile sechestrate au fost evaluate la o valoare estimată de 180.000 euro.
Din cele reținute, a reieșit că organele de urmărire penală care au aplicat sechestrul nu au încălcat dispozițiile legale în vigoare cu această ocazie, identificând și evaluând bunurile, conform disp. art.165 Cod proc.pen. și comunicând un exemplar al procesului-verbal de sechestru proprietarului bunurilor, respectiv inculpatului.
Faptul că între inculpat și contestatoarea SC Com SRL s-ar fi încheiat anterior aplicării sechestrului un antecontract de vânzare-cumpărare nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor vizând luarea măsurii asiguratorii, organele judiciare neavând obligația comunicării măsurii, conform disp. art.166 alin.2 Cod proc. pen. decât celui căruia îi aparțineau bunurile indisponibilizate, respectiv inculpatului, ceea ce s-a și realizat.
Antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți nu reprezintă decât o promisiune de vânzare a unor imobile, printre care și un teren în suprafață de 90.432 mp. pentru care transferul dreptului de proprietate nu s-a realizat, nerezultând de aici obligații în sarcina organelor judiciare de respectare a unei astfel de înțelegeri, care reprezintă, eventual, doar legea părților.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta SC COM SRL criticând-o pentru nelegalitate și/sau netemeinicie.
În motivarea scrisă a recursului (filele 6-11) recurenta arată, în esență, că hotărârea dată este nelegală deoarece nu s-a răspuns criticii referitoare la inexistența prejudiciului produs prin infracțiune, el fiind doar dedus pe baza unor presupunerii ale părților vătămate (victime ale traficului de persoane).
De asemenea, se mai invocă lipsa de temeinicie a sumelor de bani calculate de organul de urmărire penală ca fiind bani câștigați din traficul de persoane comis de către inculpați numai că toate aceste sume trimise din străinătate pe numele celor trei inculpați nu depășesc 80.000
În al doilea rând se mai critică încheierea atacată sub aspectul legalității instituirii sechestrului asigurător, întrucât la momentul luării măsurii unele clădiri sechestrate nu am existau fiind demolate și nici nu corespunde nr. cadastral al imobilelor din procesul-verbal de sechestru cu cel din ordonanță. Totodată organul de executare nu au intrat pe proprietate pentru a vedea dacă imobilele sechestrate erau renovate sau erau construcții noi.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate de recurent, dar și din oficiu, conform art. 385/6 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea va aprecia că recursul este nefundat.
Astfel, în ceea ce privește prima critică referitoare la felul hotărârii judecătorești prin care s-a soluționat plângerea recurentului, instanța de recurs constată că aceasta nu este fondată, instanța de judecată fiind sesizată, în cursul cercetării judecătorești, cu o plângere întemeiată pe disp. art. 168 Cod procedură penală pronunță o încheiere. Acest lucru reiese și din interpretarea disp. art. 311 alin.3 Cod procedură penală, în care se prevede că toate hotărârile date de instanță, în afară de cele arătate la alin. 1 sau 2 se numesc încheieri.
În legătură cu aspectul recurentei, cum că evaluarea prejudiciului a fost făcută de organul de urmărire penală pe baza declarațiilor părților vătămate, Curtea va constata că acest aspect nici nu a fost contestat de părțile direct interesate în stabilirea prejudiciului sau a valorii sumelor supuse confiscării speciale, respectiv de către inculpați. cuantumul sumei supuse confiscării speciale nu a fost stabilit cu certitudine, acest lucru făcându-se doar prin hotărârea ce rezolvă fondul cauzei. În prezent el este doar estimat de organele de urmărire penală iar recurenta nu are dreptul de a contesta acest lucru, art. 168 Cod procedură penală stabilind clar ceea ce poate fi contestat de persoanele interesate (măsura asiguratorie și modul de aducere la îndeplinire).
În ceea ce privește fondul plângerii recurentei, Curtea apreciază că încheierea tribunalului este legală și temeinică.
Prin Ordonanța din 23.04.2008 (dosar nr. 75/D/P/2008 al Biroul Teritorial Dâmbovița ) s-a dispus aplicarea măsurii asiguratorii asupra suprafeței de 90.432 intravilan și a construcțiilor aferente cu nr. de cadastru 287, bunuri aparținând inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, grup infracțional organizat, etc. (prev. de Legea nr. 678/2001, Legea nr. 39/2003 și Legea nr. 656/2002).
Prejudiciul, așa cum s-a arătat mai sus, a fost estimat de organele de urmărire penală la aproximativ 450.000 euro, respectiv 552.000 lei.
Ulterior, organul de urmărire penală a încheiat un proces-verbal, act ce a fost adus la cunoștința inculpatului. Cu ocazia aplicării sechestrului nu s-a intrat pe proprietate, făcându-se doar fotografii judiciare și filmare video. Acest act a fost apoi comunicat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D pentru luarea inscripției ipotecare care, a înscris ipoteca și asupra altor corpuri de clădire ce erau trecute în Cartea Funciară la momentul intabulării dreptului de proprietate al inculpatului, respectiv C3, C4, C5, C 6 și C7.
Motivul invocat apoi de către petenta SC Com cum că anterior ordonanței de sechestru a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare al terenului și casei se locuit în suprafață de 150 mp. cu nr. cadastral 286 și apoi a intrat în posesia bunurilor nu poate fi primit, întrucât aceste acte au fost încheiate doar în prezența unui avocat și nu au fost înscrise în Cartea Funciară pentru a fi opozabile terților. Mai mult decât atât antecontractul de vânzare-cumpărare invocat nu transmite și dreptul de proprietate asupra imobilelor, cunoscut fiind faptul că doar încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică - referitoare la terenuri - transmite dreptul de proprietate, actul fiind încheiat "ad validitatem". Deci, chiar și în momentul de față inculpatul este proprietarul imobilului asupra căruia s-a luat măsura sechestrului de organul de urmărire penală.
asupra unor clădiri declarate la momentul sechestrului este tranșată de instanța de judecată care a arătat că imobilele la care se referă petenta ca fiind deja demolate existau totuși la data de 29.04.2008 când s-a procedat la executarea sechestrului, deoarece reiese foarte clar din fotografiile judiciare aflate la dosar (filele 529-531, vol. I ).
Față de aceste aspecte Curtea consideră că la momentul aplicării sechestrului de către parchet, bunurile asupra cărora s-a înscris ipoteca se aflau și se află în proprietatea inculpatului, iar neclaritățile referitoare la unele clădiri existente, apoi demolate, a fost lămurită de Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D prin încheierea nr. 12.542/10.04.2009, motiv pentru care recursul petentei este nefondat și va fi respins ca atare.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUEMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea SC COM SRL B, cu sediul în-, sector 1, împotriva încheierii de ședință din 13.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurenta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 16 decembrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - - -
Fiind plecat în concediu fără plată,
se semnează de președintele completului.
Grefier,
2 ex/30.12.2009
Red.
Tehnored. ET
nr. 3648/2008 Tribunalul Dâmbovița
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006.
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu, Mihai
