Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 186/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.186/R/2008
Ședința publică din 3 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela judecător
JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Pantea Nistor
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpata recurentă,. în S M, str.-, -.10,.8, județul S M, împotriva deciziei penale nr.249/A din 29 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul penal nr-, decizie care menține în totul sentința penală nr.1238 din 6 iulie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul penal nr-, inculpata fiind trimisă în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare, faptă prev. și ped. de art.215/1 alin.1 din Codul penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpata recurentă lipsă, apărătorul ales al acesteia avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet Avocat "-" și reprezentantul intimatei SC SRL avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Satu Mare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost legal investită.
Apărătorul inculpatei recurent avocat solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate, în sensul achitării inculpatei potrivit art.10 lit.d raportat la art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală și exonerarea ei de obligația achitării prejudiciului solicitat de partea civilă.
În subsidiar, în situația în care instanța de recurs va aprecia că totuși inculpata a săvârșit infracțiunea de delapidare solicită casarea hotărârilor sub aspectul laturii civile în sensul de a nu obliga inculpata la plata sumei de 136.185.754 lei deoarece prejudiciul nu a fost produs prin fapta săvârșită de inculpată.
În susținerea recursului se arată că instanța nu s-a pronunțat asupra unor probe administrate, din analiza cărora rezultă că inculpata nu a avut calitatea de administrator și nici de gestionar și de asemenea nu a avut nici atribuții de gestionar de fapt la firma SC SRL, ci a avut calitatea de vânzătoare, fapt ce rezultă din cuprinsul contractului individual de muncă depus la fila 64 din dosarul de urmărire penală.
Pe de altă parte, cu interogatoriul inculpatei administrat în fața instanței de fond și apel și declarația martorei audiate s-a dovedit că inculpata nu a preluat niciodată marfa, nu a bătut niciodată în casă sumele aferente vânzărilor efectuate de ea, nu a pus niciodată bani în casă, nu a efectuat niciodată monetarul, în nici o zi de muncă, nu a predat monetarul sau stocul de marfă următorului schimb, societatea având angajate alte persoane care aveau astfel de atribuții. Atribuțiile de serviciu efectiv prestate s-au limitat la a vinde marfa și a depune banii într-o cutie de carton, urmând ca o altă persoană să depună banii în casa de marcat.
Inculpata a recunoscut că a luat de câteva ori bani din cutia de carton în care erau depozitați înainte de a-i introduce în casa de marcat, deci înainte de a intra în evidențele financiare ale societății, însă sumele respective nu au fost marcate în casa de marcat, nu au intrat în patrimoniul părții civile, astfel că nu se poate reține că inculpata și-ar fi însușit bani din patrimoniul SC SRL. Pe de altă parte, această modalitate este ilegală.
De asemenea, faptul că inculpata a fost surprinsă luând bani din cutia de carton de câteva ori nu dovedește că ea ar fi sustras din patrimoniul societății suma de 136.185.754 lei.
Reprezentantul părții civile intimate avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, apreciind că încadrarea juridică a faptei nu a fost contestată de inculpată, fiind chiar recunoscută, iar pe de altă parte, aceasta a fost surprinsă de camerele de luate vedere. În opinia sa, inculpata a avut calitatea de gestionar de fapt la SC SRL, iar fapta acesteia de a sustrage bani întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare. Se apreciază că în mod corect în baza probelor administrate la inventar, după descoperirea faptei rezultă că inculpata și-a însușit sumele de bani și apreciază că în mod temeinic primele instanțe au obligat inculpata la plata sumei de bani reprezentând prejudiciul cauzat părții civile. Cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.
Procurorul apreciază că hotărârile atacate sunt legale și temeinice atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile, deoarece inculpata nu a contestat împrejurarea că a sustras bani de la societate, ci numai calitatea pe care aceasta a avut- Apreciază că, în mod corect instanțele, în baza probatoriului administrat, au reținut că inculpata avea calitatea de gestionar de fapt, fapta de care este acuzată întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, considerente față de care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1238 din data de 6 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în baza art.215 ind.1 cu aplicarea art.74 lit.c, art.76 lit.d Cod penal, a fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la 30.12.1974 în S M, jud.S M, de cetățenie română, studii serale, fără ocupație, fără antecedente penale, cu domiciliul în S M, Al -, nr.2/35, jud.S M, fără forme legale în S M, str.-, - 10/8, jud.S M cu CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, la pedeapsa de:
- 6 ( șase ) luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe durată prev. de at.82 Cod penal, stabilindu-se 2 ani și 6 luni termen de încercare.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a învederat inculpatei consecințele dispozițiilor art.83 Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata să plătească părții civile SC SRL cu sediul în,-, jud.S M, suma de 136.185.754 ROL, prejudiciul nerecuperat.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata să plătească suma de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, inculpata era angajată în calitate de vânzătoare la SC SRL conform contractului individual de muncă. Punctul de lucru al SC SRL situat pe str.- avea ca obiect de activitate alimentația publică cu program non-stop.
La data de 21.02.2005 cu ocazia efectuării inventarului, în stocul societății comerciale s-a constat o lipsă de gestiune, în sumă de 136.185.754 lei, partea vătămată a pus la dispoziția organelor de poliție mai multe înregistrări aflate pe suport dischetă surprinse de camera de supraveghere video a unității.
Cu ocazia vizionării acestuia, conform procesului verbal întocmit cu această ocazie, s-a constatat faptul că inculpata a fost surprinsă în mai multe rânduri de sistemul de supraveghere în momentul în care sustrăgea bani din locul în care erau păstrați, bani pe care-i ascundea în buzunar.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 136.185.754 lei.
Inculpata recunoscut săvârșirea faptei atât în faza de urmărire cât și în fața instanței de fond.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen apel, apelanta-inculpată, solicitând instanței ca prin decizia ce o va pronunța în cauză să dispună admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii primei instanțe, și în rejudecarea cauzei să dispună achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, cu consecința respingerii pretențiilor civile formulate de către partea civilă.
În motivarea apelului astfel formulat, apelanta-inculpată învederează instanței că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de delapidare pentru care a fost trimisă în judecată și condamnată de către prima instanță, apreciind că acestei infracțiuni îi lipsește latura obiectivă raportat la subiectul activ calificat al acestei infracțiuni și anume funcționari publici sau funcționari care să aibă calitatea de administrator sau gestionar.
Soluția instanței de fond este criticată și sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, apelanta-inculpată susținând că nu există legătură de cauzalitate între suma stabilită ca urmare a efectuării inventarului, acea de 136.185.754 lei vechi, și fapta sa pe care de altfel a recunoscut-o "de a lua de câteva ori bancnote din cutia în care se țineau bani în magazinul în care lucra". Apelanta-inculpată a recunoscut că a luat în total suma de 4.000.000 lei vechi, sumă pe care a restituit-o părții civile în faza de urmărire penală.
Prin decizia penalănr.249/A din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Marea fost respins ca nefundat apelul declarat de apelanta inculpată și obligată această la plata cheltuielilor judiciare.
Din analiza tuturor probelor administrate, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești în fața primei instanțe, tribunalul a reținut că prima instanță în mod corect a reținut vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Raportat la apărările formulate de către apelanta-inculpată referitoare la inexistența laturii obiective a acestei infracțiuni, tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită de către inculpată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare.
Dacă sub aspectul existenței calității de funcționar a subiectului activ al infracțiunii, raportat la prevederile art.147 alin.2 Cod penal, nu există nici un fel de interpretare, apelanta-inculpată fiind un salariat care a exercitat o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cea prevăzută în alin.1 al articolului, în ceea ce privește calitatea de gestionar sau administrator, instanța de fond în mod corect a arătat că noțiunea de "gestionar de fapt " a fost consacrată atât în doctrină cât și în practica judiciară existând de-a lungul timpului mai multe decizii de speță pronunțate de instanța supremă care au statuat că funcționarul care deși nu are ca atribuții principale gestionarea de bani, valori sau alte bunuri, exercită în fapt acte specifice acestei funcții, este subiect activ al infracțiunii de delapidare.
În ceea ce privește greșita soluționare a laturii civile a cauzei, tribunalul a reținut că în mod corect instanța de fond în baza art.14 și 346 Cod procedură penală, a obligat inculpata să plătească părții civile suma de 136.185.754 lei vechi, prejudiciu creat prin săvârșirea infracțiunii.
S-a reținut în cursul cercetării judecătorești că respectiva societate comercială deținătoare a unui magazin, era dotată cu cameră de supraveghere, imaginile surprinse de către aceste camere, fiind vizionate atât de către instanța de fond cât și de către instanța de control judiciar. Inculpata a fost cea care a fost surprinsă în mai multe rânduri de sistemul de supraveghere în momentul în care sustrăgea bani din locul în care erau păstrați, bani pe care îi ascundea în buzunar. Nici o altă angajată a societății nu apare pe aceste înregistrări.
Pe cale de consecință, legătura de cauzalitate între fapta inculpatei și prejudiciul constatat la societate prin efectuarea inventarului și apoi a monetarului există, obligarea inculpatei la plata despăgubirilor de către instanța de fond fiind astfel întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs inculpata, solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor și achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală și exonerarea ei de obligația achitării prejudiciului solicitat de partea civilă.
În subsidiar, s-a solicitat ca în cazul în care se va reține vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii de delapidare să se înlăture obligarea acesteia la plata sumei de 136.185.754 lei ( ROL ).
În motivarea recursului se arată că, inculpata nu a avut nici calitatea de administrator, nici de gestionar și nici atribuții de gestionar de fapt la firma SC SRL, aceasta îndeplinind funcția de vânzător.
Trebuie avut în vedere faptul că, inculpata nu a preluat niciodată marfă, nu a bătut niciodată în casă sumele aferente vânzărilor efectuate de ea, nu a pus niciodată bani în casă, nu a predat monetarul sau stocul de marfă următorului schimb, societatea având angajate alte persoane care aveau astfel de atribuții.
Atribuțiile de serviciu efectiv prestate s-au limitat la a vinde marfa și a depune banii într-o cutie de carton.
Inculpata recunoscut că a luat de câteva ori banii din cutia de carton în care erau depozitați înainte de a introduce în casa de marcat, deci înainte de a intra în evidențele financiare ale societății, deci sumele respective nefiind marcate în casa de marcat ele nu au intrat în patrimoniul părții civile. Pe de altă parte, această modalitate este ilegală.
De asemenea, faptul că inculpata a fost surprinsă luând bani din cutia de carton de câteva ori nu dovedește că ea ar fi sustras din patrimoniul societății suma de 136.185.754 lei ( ROL ).
Examinând hotărârile recurate, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, se constată că recursul este nefundat astfel că va fi respins ca atare, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Primele două instanțe au reținut o stare de fapt bazată pe probe suficiente, concludente și just interpretate.
Din probele administrate în cauză rezultă că din data de 16.06.2004, inculpata a fost angajată a părții civile în calitate de vânzătoare. Aceasta în repetate rânduri a sustras dintr-o cutie de carton unde se țineau o parte din banii încasați ca urmare a vânzării mărfurilor, suma de bani delapidată fiind de 136.185.754 lei.
Susținerea inculpatei potrivit căreia nu are calitate de gestionar de fapt este neîntemeiată.
Astfel, din analiza dispozițiilor cuprinse în art.147 alin.2 Cod penal, prin care se lămurește înțelesul termenului de "funcționar" rezultă că are această calitate "orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură retribuită sau nu în serviciul unei persoane juridice, alta decât unitățile la care se referă art.145 din același cod".
De asemenea, infracțiunea de delapidare prev. de art.215/1 alin.1 Cod penal se realizează prin una dintre modalitățile normative enumerate: însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează.
În literatura de specialitate s-a apreciat că înțelesul termenului de gestionare se poate deduce, implicit, din definiția dată gestionarului, prin articolul 1 din Legea nr.22/1969, privind angajarea gestionarilor ( modificată prin Legea nr.54/1994 ), care este angajatul unei societăți ce are ca atribuții principale de serviciu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosința sau deținerea, chiar temporară, a unei unități comerciale sau de altă natură.
Pe lângă acești angajați considerați gestionari de drept, iar actele lor de gestiune constituie o gestionare de drept, practica judiciară a evidențiat și situațiile de fapt în care alți angajați efectuează acte specifice activității de gestionare deși nu ocupă o funcție care să îndreptățească o asemenea activitate. Față de înțelesul larg dat de Codul penal atât termenului de "funcționar" s-a considerat că și această gestionare, de fapt, atribuie persoanei care o exercită calitatea de gestionar, cu toate responsabilitățile pe care le atrage această calitate.
Față de cele de mai sus, este evident că inculpata, în calitate de vânzătoare, era un gestionar de fapt aceasta vânzând bunuri ale societății și încasând prețul acestora.
În raport de această stare de fapt, în mod corect primele două instanțe au reținut vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată.
Cât privește suma de bani delapidată, deși inculpata recunoaște doar delapidarea sumei de 4.000.000 ROL, curtea apreciază că în mod corect primele două instanțe au reținut ca a fost delapidată suma de 136.185.754 ROL.
Astfel, deși lipsa din gestiune a sumei de bani, prin ea însăși nu duce la concluzia univocă că banii au fost delapidați totuși atunci când făptuitorul a mânuit aceste sume de bani, fiind surprins de camera de luat vederi însușindu-și sume de bani din cutia în care aceștia erau păstrați se poate trage concluzia că el și-a însușit aceste sume.
În sprijinul acestei concluzii trebuie avute în vedere și declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, care arată că inculpata cheltuia sume de bani peste posibilitățile sale materiale în condițiile în care în perioada respectivă soțul său nu avea un loc de muncă și potrivit afirmațiilor atât ale inculpatei cât și ale soțului său se descurcau foarte greu din punct de vedere material.
Faptul că partea civilă nu a respectat normele legale în materie în sensul că nu a păstrat toți banii în casa de marcat, nu este de natură a înlătura răspunderea penală a inculpatei.
Pedeapsa aplicată este just individualizată și cu respectarea tuturor criteriilor prev. de art.72 Cod penal, instanța de fond dând dovadă chiar de clemență, având în vedere prejudiciul cauzat părții civile.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga pe recurentă să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefundat recursul declarat de inculpata recurentă domiciliată în S M, str.-, -.10,.8, județul B și-,.35, județul S M, împotriva deciziei penale nr.249 din 29 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare din recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept - 22.04.2008
Jud.apel/
Jud.fond/
Tehnored.dec./
2 ex./22.04.2008
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Crișan Marinela, Pantea Nistor
