Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 211/2009

Ședința publică din 02 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu

JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 3: Mircea

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de

Procuror -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu împotriva deciziei penale nr. 53/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, avocat, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală. Apreciază că sentința penală nr. 709/10.12.2008 a Judecătoriei Sibiu este legală și temeinică, în mod corect dispunându-se încetarea procesului penal.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor atacate ca temeinice și legale, apreciind că prejudiciul stabilit prin expertizele efectuate în cauză este cel real și arată că acest prejudiciu a fost achitat de către inculpat. Pentru aceste motive apreciază că nu se impune recalcularea prejudiciului, recursul apărând ca nefondat.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 709/10.12.2008 a Judecătoriei Sibius -a dispus încetarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 13 Cod penal

În baza art. 10 alin.1 teza a III-a din Legea nr. 241/2005 s-a făcut aplicarea art.91 lit.c și Cod Penal a fost aplicată inculpatului 1000 lei amendă administrativă.

A fost respinsă acțiunea civilă a părții civile Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu.

În baza art. 192 pct.2 lit.a a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, inculpatul a fost administratorul firmelor SC SRL și SC IMPORT EXPORT SRL cu sediul în Sibiu, ambele având ca obiect principal de activitate, desfășurarea unor activități comerciale.

În luna decembrie 2003, inspectorii Sibiu au efectuat un control al activității contabile a firmei SC SRL Sibiu, prilej cu care s-a stabilit că, în perioada august-noiembrie 2002, inculpatul în calitate de administrator al firmei, a emis un număr de 12 facturi fiscale către SC SA C și un număr de 6 facturi fiscale către SC C, firme cărora acesta le-a livrat deșeuri de fier vechi în valoare de -,181 lei ROL și respectiv -,305 lei ROL. Inculpatul a omis însă să înregistreze în contabilitatea firmei sale cele 18 facturi fiscale, sustrăgându-se astfel de la plata TVA-ului, în valoare totală de -,883 lei ROL și de la plata unui impozit pe venit în valoare de 21007,254 lei ROL.

Inculpatul a recunoscut că a livrat marfa menționată în facturile identificate la sediul firmei sale cu prilejul controlului efectuat și că a primit contravaloarea acesteia, însă a susținut că neînregistrarea s-a datorat culpei contabilei sale, martora, căreia i-au fost înmânate facturile respective. La rândul său, martora a negat că ar fi primit facturile respective de la inculpat și că din culpa sa nu le-ar fi înregistrat în contabilitate. În situația dată, s-a avut în vedere și reglementările legale în vigoare ca și practica judiciară în materie, și s-a stabilit că trebuie să răspundă inculpatul, în calitatea sa de administrator și asociat al firmei SC SRL Sibiu. De altfel, inculpatul și-a recunoscut implicit vinovăția în producerea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin fapta sa, obligându-se să achite contravaloarea sumelor datorate, ca reprezentând plata TVA și impozit pe profit.

Întrucât inculpatul, înainte de primul termen de judecată, a achitat integral prejudiciul cauzat părții civile instanța de fond făcut aplicarea dispozițiilor art. 11 pct.2 lit. rap. la art.10 lit.1C.P.P. încetând procesul verbal, reținând totodată, faptul că, prejudiciul cauzat efectiv de inculpat este cel stabilit de expertiza contabilă efectuată în faza de urmărire penală și achitat de inculpat și nu cel pretins de partea civilă.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, solicitând, în principal, casarea sentinței instanței de fond și restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, iar în subsidiar, desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu motivarea că, prejudiciul reținut prin actul de trimitere în judecată a inculpatului este greșit, fiind cu prejudiciul modic, care nu a fost calculat corect, și nu se bazează pe probe administrate în condițiile art. 118 (3); 120; 121 (3), 124, 125.C.P.P. expertiza contabilă efectuată nefiind comunicată părții civile, aceasta nefiind convocată de expert pentru efectuarea expertizei.

Prin decizia penală nr. 13/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- a fost respins apelul formulat de DGFPS Sibiu împotriva sentinței penale nr. 709/10.12.2008 a Judecătoriei Sibiu.

În considerentele deciziei Tribunalul Sibiua reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:

Prin sentința penală 635/13.05.2006 a Judecătoriei Sibiua fost admisă plângerea Direcției Generale a Finanțelor Publice Sibiu, împotriva ordonanței procurorului nr. 1045/P/2004 și a rezoluției prim procurorului nr. 1159/II/2/2005, fiind desființate rezoluțiile atacate, dispunându-se redeschiderea urmăririi penale, și efectuarea unei expertize financiar contabile ( filele 23,24 dosar nr. 2710/2006).

În baza acestei sentințe expertul contabil efectuează un supliment la raportul inițial de expertiză contabilă judiciară din 30.05.2005, supliment efectuat la 5.12.2006, și care constată un prejudiciu în sarcina SC SRL de 966,19 lei reprezentând venit microintreprindere și 26.601,15 lei reprezentând TVA ( fila 15 dosar urmărire penală).

Prin chitanța nr. -/16.04.2008 ( fila 36 dosar fond) inculpatul face dovada achitării prejudiciului în sumă de 29.411,58 lei.

În mod corect instanța de fond a avut în vedere, drept prejudiciu, cel stabilit de expertiza contabilă, această expertiză fiind efectuată de un specialist în domeniu, neutru, ea neavând caracterul unei probe provenite de la una dintre părți, așa cum este procesul verbal de control încheiat de consilierii părții civile ( 37-52 dosar urmărire penală) și care a stat la baza constituirii de parte civilă.

În ceea ce privește expertiza contabilă și suplimentul efectuat în faza de urmărire penală, tribunalul a apreciat că, prezența părților la efectuarea expertizei este facultativă, potrivit dispozițiilor art. 12o al.4 C.P.P. iar organul de urmărire penală a apreciat corect inoportunitatea prezenței părților, dată fiind natura acestei expertize.

De asemenea, participarea unui expert recomandat de părți este un drept recunoscut de lege părților, acestea având facultatea de a-și exercita sau nu acest drept.

Explicațiile ce pot fi date de părți, în condițiile art. 121 al.3 C.P.P. sunt facultative, necesitatea lor fiind apreciată de către expert.

Pe de altă parte, legea nu prevede obligația expertului de a cita părțile la efectuarea expertizei, această obiecție nefiind, deci, întemeiată.

Organele de urmărire penală au solicitat părții civile să desemneze un reprezentant care să participe la efectuarea suplimentului la expertiză ( fila 8 dosar urmărire penală).

Suplimentul la raportul de expertiză a fost efectuat la data de 5.12.2006, iar, pe parcursul judecării cauzei la fond partea civilă nu a formulat obiecțiuni față de expertizele efectuate sau de actele de urmărire penală efectuate, deși8 a fost citată la instanța de fond, iar reprezentantul părții civile a fost prezent în instanță.

În aceste condiții, lipsa de diligență a părții civile în a-și exercita drepturile procesuale, nu poate constitui temei legal pentru trimiterea cauzei spre rejudecare sau pentru refacerea urmăririi penale.

Potrivit dispozițiilor art. 332 al.2 restituirea C.P.P. cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale poate fi dispusă doar în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la componență, la sesizarea instanței, prezența inculpatului sau asistarea lui de către apărător, situații care, nu se regăsesc, în cauză, pentru a se putea dispune restituirea la procuror.

De asemenea desființarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare poate fi dispusă doar în cazul judecății cauzei în lipsa unei părți, nelegal citate, sau în imposibilitate de a se prezenta, potrivit dispozițiilor art. 379 pct.2 lit.b C.P.P. ori, în speță, procedura de citare a părților a fost îndeplinită neimpunându-se desființarea cauzei cu trimitere spre rejudecare.

Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 3853Cod procedură penală partea civilă DGFPS Sibiu, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și care, reiterând aceleași aspecte ca și în apel solicită casarea acesteia cu consecința restituirii cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale, pentru următoarele considerente:

- rechizitoriul Parchetului a reținut în mod neîntemeiat un prejudiciu modic calculat incorect și care ignoră probele administrate în cauză, precum și dispozițiile date de către Judecătoria Sibiu prin sentința penală nr. 632/2006;

- în mod eronat organul de urmărire penală și-a întemeiat soluția pe un supliment la raportul de expertiză, fără a solicita un nou raport de expertiză financiar-contabil și care să lămurească pe deplin datele ce țineau de valoarea reală a prejudiciului.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor urma:

1. Curtea constată că în cauză aspectele critice invocate de partea civilă nu reprezintă un temei pentru restituirea cauzei la procuror, ele neîntrunind exigențele instituite de art. 332 al. 2 Cod procedură penală.

2. Curtea reține că expertiza contabilă efectuată în cursul urmăririi penale și completată prin suplimentul atașat la dosar reprezintă un mijloc de probă cert și precis asupra valorii pagubei săvârșite prin fapta prevăzută de legea penală (art. 9 al. 1 lit. b).

3. Împrejurarea că suplimentul de expertiză a fost întocmit de către același expert nu poate lipsi această lucrare de valoare probantă, atâta timp cât, în primul rând, nu există date certe și concrete privind imparțialitatea expertului, și în al doilea rând partea civilă nu a formulat obiecțiuni cu privire la concluziile raportului de expertiză.

4. Față de cele ce preced, Curtea apreciază că în mod corect instanța a constatat incidența cauzei de nepedepsire prev. de art. 10 al. 1 urmare a faptului că inculpatul a achitat prejudiciul stabilit prin raportul de expertiză financiar contabilă.

5. Conform art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul părții civile, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu împotriva deciziei penale nr. 53/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Obligă pe partea civilă recurentă să plătească statului suma de 280 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 02 aprilie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

. activitatea prin pensionare

Semnează președintele completului

de judecată

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./14.04.2009

jud. apel,

jud. fond

Președinte:Maria Elena Covaciu
Judecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș, Mircea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Alba Iulia