Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 320/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMANIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.320/2008

Sedința publică din 11 iunie 2008

PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu

- - - -JUDECĂTOR 3: Tiberiu Peter

- - - judecător

- - -grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:

-procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 76/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 27.05.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Constată că prin sentința penală nr. 1824/28.11.2006 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. 5805 / 2005, în baza art. 334.C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpatul, fiul lui și, născut la 22.01.1975 în S, jud. A, cetățenia română, studii 10 clase, conducător auto la &, căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale cu domiciliul în S, str. - -,. 84,. 1 și fără forme legale în S,-, jud. A, din infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. și a art. 13 Cp.

In baza art. 9 alin.l lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. și a art. 13 Cp. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) - d) Cp. pe o durată de 3 ani.

în baza art. 297 Cp. raportat la art. 1 lit. p) din Legea nr. 12/1990 cu aplicarea art. 5 din Legea nr. 12/1990 și a art. 41 alin. 2 Cp. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 290 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) Cp. s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) - d) Cp. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 Cp. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) - d) Cp.

În baza art. 14 și 346 alin. 1 Cp.p., cu aplicarea art. 998 - 999. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente C A la plata sumei de 90.498,36 RON, către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Sibiu, cu titlul de despăgubiri materiale, cu majorări de întârziere până la data plății.

în baza art. 191 alin. 1 și 3 Cp.p., a fost obligat inculpatul la plata în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.000 RON cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că inculpatul este asociat și administrator la SC SRL A, societate înființată în anul 1998 de învinuitul și numitul, iar până în anul 2002, în această societate nu s-au desfășurat activități comerciale.

La propunerea inculpatului formulată către învinuitul în anul 2001, acesta din urmă a acceptat ca asociatul său să-i cesioneze părțile sociale inculpatului și să înceapă împreună desfășurarea unor activități comerciale cu produse petroliere prin, urmând a se profita de cunoștințele inculpatului în domeniu.

Conform înțelegerii dintre cei doi, numitul în calitate de administrator al societății urma să se ocupe de tot ceea ce însemna comercializarea produselor petroliere, respectiv aprovizionare și distribuție, iar învinuitul trebuia să se ocupe de organizarea și conducerea evidenței contabile a societății, pe baza informațiilor și documentelor justificative puse la dispoziție de asociatul său.

Prin urmare s-a reținut că inculpatul s-a ocupat singur de aprovizionarea și desfacerea produselor petroliere comercializate, învinuitul însoțindu-1 doar uneori cu titlu de excepție, în cursele efectuate la diferiți clienți pentru distribuție, dar fără a interveni în discuții, acesta procedând pe baza înțelegerii, la întocmirea evidenței contabile primare, conform documentelor justificative prezentate de asociatul său.

Astfel, în perioada iunie 2002 - aprilie 2003, inculpatul, a aprovizionat de la Rafinăria din P, direct sau prin intermediari, produse petroliere care la data achiziționării erau scutite de plata accizelor și a taxei de drum, fiind mult mai ieftine decât produsele finite, motorină sau benzină, care includeau toate aceste taxe.

Cu ocazia fiecărei achiziții, inculpatul combina artizanal acesta produse petroliere cumpărate în cantități mai mici, controlate și le vindea mai departe unor clienți reali, ca motorină sau benzină (premium sau fără plumb).

Printre clienții săi nu se aflau și societăți de renume în comercializarea cu amănuntul a carburanților pentru autovehicule, ci numai societăți mici care nu făceau în general analize de calitate.

S-a constatat că pentru a-și ascunde faptele săvârșite, precum și pentru a-și diminua veniturile înregistrate cu consecința diminuării impozitului pe profit, inculpatul a introdus în cauză un număr de trei firme fantomă.

, însă, inculpatul a determinat prin informațiile și datele furnizate învinuitului - asociatul său, înregistrarea în contabilitatea societății pe care o administra, a unor operațiuni paralele (duble), prin introducerea în fals ca participanți la actele de comerț desfășurate, a furnizorului fictiv de motorină și benzină SC SRL B, și a cumpărătorilor fictivi de produse petroliere achiziționate real - SC SRL A, respectiv SC SRL

În ce privește aceste trei firme, s-a arătat că, fie nu existau în realitate, fie că existau în realitate, dar cu alt obiect de activitate și fără a avea relații comerciale cu SC SRL

S-a observat că achizițiile fictive de la SC SRL s-au făcut toate în litri, iar achizițiile reale de la furnizorii din P sunt toate în kg.(tone). Această operațiune a fost făcută de inculpat cu scopul de se îngreuna posibilitate de urmărire a mărfurilor comercializate după cantitatea aprovizionată, respectiv distribuită.

S-a mai arătat că adaosul comercial pentru produsele comercializate ca motorină și benzină este mic prin mărirea artificială a prețului de achiziție de la furnizorul nereal SC SRL, iar adaosul comercial pentru subprodusele petroliere achiziționate real este, de asemenea mic, prin falsificarea facturilor de distribuție și consemnarea unui preț de vânzare nereal (micșorat) față de prețul real de vânzare a acestor subproduse, dar ca motorină sau benzină.

Astfel, totalul profitului înregistrat, prin evidențierile e duble făcute de inculpatul în societate pentru produsul exemplificat este de 570 lei, fără a efectua transformările din kg. în litru.

Achizițiile reale efectuate însă pentru produsul solvent ușor era de 8.100 lei /kg. iar prețul de vânzare al aceluiași produs, dar ca benzină a fost de 18.037 lei/litru, înregistrându-se astfel un adaos comercial real de aproximativ 100 lei/kg. cu 430 lei/kg, mai mult decât din înregistrările efectuate, bani încasați de inculpatul și neevidențiați în contabilitatea societății, sume pentru care nu s-au plătit impozitele și taxele datorate statului.

Pentru săvârșirea acestor fapte și inducerea în eroare a clienților firmei cărora le vindea marfa, inculpatul a completat sau a determinat completarea în fals a declarațiilor de conformitate cu specificațiile tehnice nereale ale produsului comercializat care apărea astfel eliberat de Rafinăria, precum și a facturilor și chitanțelor emise pentru desfășurarea activității comerciale specifice, ca documente justificative.

Mai mult, inculpatul, pentru diminuarea profitului societății și implicit diminuarea taxelor și impozitelor datorate statului, a înregistrat în contabilitatea societății documente justificative reprezentând cheltuieli cu achiziționările nereale de marfa de la SC SRL și distribuția fictivă a mărfurilor real achiziționate, dar către SC SRL și SC SRL, operațiuni care nu s-au realizat în fapt.

Astfel, prin modalitățile precizate anterior, inculpatul s-a sustras de la plata impozitelor și taxelor datorate statului cu sumele de 534.439.891 lei, reprezentând impozit pe profit și respectiv 370.543.740 lei reprezentând TVA.

Întrucât s-a constatat că în cauză sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL A la plata sumei de 90.498,36 RON către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu, cu titlul de despăgubiri materiale, cu majorări de întârziere până la data plății.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, inculpatul, partea responsabilă civilmente SC SRL și Garda Financiară Sibiu, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia penală nr.76/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar pen nr- s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu și inculpatul, s-a desființat în parte, hotărârea penală atacată și rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit.a - d) pen. pe o durată de 3 ani, în pedepsele componente de:

- 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit.-d) pen. pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Lg. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 13.pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 297.pen. raportat la art. 1 lit. p) din Lg. nr. 12/1990 cu aplicarea art. 5 din Lg. nr. 12/1990 și a art. 41 alin. 2.pen.

- 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

În baza art. 334.pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică sub care a fost trimis în judecată inculpatul, din art. 13 din Lg. nr. 87/1994 în art. 13 din Lg. nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 13.pen. și în baza acestui temei condamnă pe inculpat la o pedeapsă de3 ani închisoare, înlăturând condamnarea aplicată în baza art. 9 alin. 1 lit. c) din Lg. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 13.pen.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) pen. contopește pedepsele și aplică inculpatuluipedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71.pen. interzice inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) - c) pen

În baza art. 861.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată, pe o durată de8 ani care constituie termen de încercare, conform art. 862.pen.

În baza art. 863.pen. pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a), să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Alba;

b). să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c). să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d). să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Supravegherea executării obligațiilor stabilite de instanță se face de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere, în sensul că dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.

În baza art. 71 alin. 5.pen.pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 290.pen. în art. 13 din Lg. nr. 87/1994.

S-au respins apelurile formulate de partea responsabilă civilmente A și Garda Financiară Sibiu.

În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. a fost obligată apelanta A la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

În baza art. 192 alin. 3.pr.pen. celelalte cheltuieli judiciare în apel a stabilit a rămâne în sarcina statului.

În motivare instanța de apel a reținut că nfracțiunea de evaziune fiscală pentru care a fost cercetat inculpatul a fost săvârșită în cursul lunii aprilie 2003, în acel moment fiind incidente dispozițiile art. 13 din Legea 87/1994.

Înaintea de dezbaterea în fond a cauzei, instanța de fond în mod corect a pus în discuția părților, față de încadrarea sub care a fost trimis în judecată inculpatul, aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2.

C.P.P.

Cu toate acestea, schimbând încadrarea juridică, instanța de fond nu s-a limitat doar la aspectele care privesc aplicarea art. 41 alin. 2.C.P.P. singurele puse în discuție, ci a schimbat încadrarea în dispozițiile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, lege care a intrat în vigoare pe parcursul cercetării judecătorești.

Tribunalul a constatat că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 334.C.P.P. cât și cele prev. de art. 13 Cp.

Astfel, instanța de fond a omis să pună în discuția părților noua încadrare reținută, aspect care încalcă dispozițiile art. 334.

C.P.P.

Totodată conform art. 13 Cp. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă.

S-a opinat că în cauză, față de faptul că noua lege ( Legea nr. 241/2005 ) prevede pedepse mult mai aspre de vechea lege ( Legea nr. 87/1994 ), este mai favorabilă aceasta din urmă.

Față de aspectele invocate, Tribunalul a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. infracțiunea de evaziune fiscală fiind în formă continuată, atâta vreme cât inculpatul a săvârșit fapta la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiunile prezentând, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.)

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, solicitând a se dispune achitarea acestuia pentru infracțiunea de fals întrucât actele materiale intră in conținutul infracțiunii de evaziune fiscală pentru care a fost condamnat inculpatul. Cu privire la această ultimă pedeapsă solicită reducerea acesteia și aplicarea disp. art.81 Arată Cod Penal că cele 19 facturi emise pe relație cu SC SRL B, nu au fost emise de inculpat.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Instanțele au reținut în mod temeinic starea de fapt, bazată pe probele administrate in cauză. Deși inculpatul a invocat faptul că starea de fapt nu este conformă cu probele administrate, nu a indicat în concret nicio probă care să fi fost greșit interpretată de instanță, motiv pentru care, această apărare va fi înlăturată de instanță.

În sarcina inculpatului s-a reținut în mod corect atât comiterea infracțiunii de evaziune fiscală prev de art.9 alin.1 lit.c Lg.241/2005, cât și cea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 Actele Cod Penal materiale care intră în conținutul constitutiv ale celor două infracțiuni sunt distincte, cu individualitate proprie, neputând fi acceptată ideea că orice act, chiar infracțional, care are drept scop săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, ar fi absorbit in conținutul acesteia. Infracțiunile au fost săvârșite în forma concursului real prev. de art.33 lit.a teza a II a

Cod Penal

De altfel, prin decizia nr.4/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că în conținutul infracțiunii de evaziune fiscală întră doar infracțiunea de fals intelectual prev. de legea nr.12/ rap la art.289

Cod Penal

Pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.c Lg.241/2005, este corect individualizată, răspunzând criteriilor prevăzute de art.72 Cod Penal, dar și scopului pedepsei. Activitatea infracțională a inculpatului, modul de operare în săvârșirea faptelor, gravitatea faptelor comise, dar și concluziile favorabile ale referatului de evaluare sunt elementele care au determinat instanța să aplice suspendarea sub supraveghere și nu simpla suspendare condiționată a executării pedepsei. Raportat la aceste criterii considerăm ca fiind corectă și individualizarea judiciară a executării pedepsei, faptele săvârșite impunând o atentă supraveghere a inculpatului, în vederea sporirii garanțiilor pentru reeducarea sa, doar o suspendare condiționată a executării pedepsei nerăspunzând acestui scop.

În privința facturilor emise pe relație cu SC SRL B, spre deosebire de susținerea inculpatului, instanța nu a reținut că ar fi emise de inculpat, ci că a determinat cu intenție întocmirea în fals a acestora. Aceste acte de participație improprie intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art.290

Cod Penal

În consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.P.P. instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

- obliga inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.76 din 31.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 11.06.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - -- concediu - - - - concediu - --concediu

Semn- vicepreședintele semn. vicepreședintele semn.vicepreședintele

Curții de Apel Curții de Apel Curții de Apel

GREFIER

- -

Red.

Dact. 2 ex./10.07.2008

;

Președinte:Oana Maria Călian
Judecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 320/2008. Curtea de Apel Alba Iulia