Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 317/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.317/2008
Sedința publică din 10 iunie 2008
PREȘEDINTE: Tiberiu Peter JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
- - - -JUDECĂTOR 3: Stanca Ioana Marc
- - - - judecător
- - -grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpatul și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 122/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat, în substituirea avocatului, apărător ales, lipsă fiind restul părților. Se prezintă avocat, apărătorul ales al părții civile recurente .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care apărătorii recurenților depun la dosar motive de recurs.
Inculpatul recurent declară în fața instanței că își menține declarațiile date până în prezent și dorește să mai dea o altă declarație în cauză.
Apărătorul părții civile, apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al părții civile recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând a se dispune:
- sub aspectul laturii penale majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere gravitatea faptei comise;
- sub aspectul laturii civile majorarea cuantumului daunelor morale întrucât datorită cicatricei rămase urmare vătămării corporale, partea civilă a fost respinsă la examenul medical pentru ocuparea unui post într-o instituție militarizată;
Cu cheltuieli judiciare.
Avocat, în substituirea avocatului, apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând a se dispune:
- sub aspectul laturii penale a cauzei achitarea inculpatului pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev. de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002;
- sub aspectul laturii civile a cauzei solicită a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată.
Referitor la recursul părții civile solicită a fi respins acesta ca nefondat.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate și a se menține ca legală și temeinică hotărârea penală atacată.
Învederează referitor la recursul inculpatului că vinovăția acestuia a fost corect stabilită pe baza probelor administrate, iar cu privire la recursul părții civile învederează că în mod corect instanța de apel a majorat cuantumul acestora la suma de 20.000 lei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și a se dispune achitarea sa.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față
Constată că prin sentința penală nr.212/2007 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Orăștie a condamnat pe inculpatul loan, la:
- 2 (două) luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal cu aplicarea art.74, lit."a" și 76 lit."e" Cod penal.
- 1 (un) an închisoare pentru infracțiunea de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliției de către conducătorul auto implicat într-un accident de pe urma căruia a rezultat vătămarea integrității corporale a unei persoane, prev. și ped. de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002- cu completările ulterioare, cu aplicarea art.74 lit."a", art.76 lit."e" și art. 13 Cod penal.
În baza art.33 lit."a" și 34 lit."b" Cod penal a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea din cele aplicate, de 1 (un) an închisoare.
În baza art.81,82 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pe o durată de 3 ani ce constituie termen de încercare.
A atras atenția inculpatului asupra prev. de art. 83 Cod penal.
În baza art. 14 lit."b" și art.346 Cod proc. penală a obligat pe inculpat la plata următoarelor despăgubiri civile:
- 8.437,09 lei RON către partea civilă Spitalul Județean D;
- 5.000 lei RON daune materiale către partea civilă;
- 15.000 lei RON daune morale către partea civilă.
A constatat calitatea de asigurător a Societății de asigurare Reasigurare C N - Sucursala
În baza art.193 Cod proc. penală a obligat pe inculpat la 1.249,18 lei RON cheltuieli judiciare către partea civilă.
În baza art.191 Cod proc. penală a obligat pe inculpat la 200 lei RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 17.09.2006 în jurul orelor 3,00 inculpatul loan l-a accidentat pe numitul și a părăsit locul accidentului.
Din cercetările efectuate s-a stabilit că partea vătămată stătea de vorbă în parcarea restaurantului "Agrement" din loc. cu numitul care se afla la volanul autoturismului marca "Isuzu " cu nr.de înmatriculare -.
La un moment dat, a apărut inculpatul loan la volanul autoturismului său marca "Wolksvagen Golf cu nr.de înmatriculare -, care efectuând manevra de parcare cu spatele, nu s-a asigurai temeinic și l-a accidentat pe partea vătămată, prinzându-i piciorul stâng între cele două autoturisme.
Partea vătămată a fost apoi transportat de martorul la Spitalul din D unde a fost internat în perioada 17.O9.200C -19.11.2006.
Urmare accidentului, inițial partea vătămată a avut un nr. de 110-120 de zile pentru îngrijiri medicale care au fost prelungite la data de 15.01.2007 cu încă 60 de zile, totalizând astfel 170-180 de zile îngrijir medicale, conform certificatului medico-legal nr.1008/c din 13.11.2006 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală
Întrucât părțile erau prieteni, au considerat că pot rezolva situație ivită - fără a implica și organele de poliție,sens în care, au dat declarații urmare accidentului rutier nu au rezultat victime, partea vătămată a declarat că și-a fracturat piciorul într-o cu totul altă împrejurare.
Ulterior, părțile nu au mai ajuns la un acord privitor Ic despăgubirile bănești ca urmare accidentului, astfel încât la data de 02.11.2006 partea vătămată a depus plângere penală împotriva inculpatului constituindu-se parte civilă la data de 13.04.2007 cu suma de 130.000 lei din care 5.000 lei daune materiale și 125.000 lei daune morale.
La data de 26.02.2007 a formulat cerere și Spitalul Județean D, care s-a constituit parte civilă cu suma de 8.437,09 lei, reprezentam contravaloarea cheltuielilor de spitalizare și asistență medicală acordați părții vătămate.
La data producerii accidentului, inculpatul era asigurat, moți pentru care în cauză a fost introdusă și ASIGURARE - URARE C N în calitate de asigurător di răspundere civilă potrivit OUG 61/2005.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Județean D și la daune materiale către partea civilă, în cuantumul solicitat prin constituirea de parte civilă, apreciindu-se că sunt dovedite prin probele administrate în cauză.
S-a apreciat că accidentul de circulație a provocat părții civile suferințe fizice și psihice, astfel încât se justifică acordarea de daune morale al căror cuantum a fost stabilit la 15.000 lei, ținându-se seama și de împrejurarea că inițial partea vătămată a declarat că accidentarea a suferit-o sărind un gard și nu ca urmare a accidentului de circulație.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen, partea vătămată și civilă și inculpatul.
Prin decizia penală nr.122/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr- s-a admis apelul introdus de partea vătămată și civilă M/ - împotriva sentinței penale nr. 212/201 pronunțată de Judecătoria Oraștie, județul H, pentru temeiul pre de art. 379 pct. 2 lit. c pr.pen. desființează în parte sentința atacată și consecință:
A privat pe inculpatul loan - de exerciți drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal în condițiile prev. de art. 7 Cod penal
În baza art. 71 al. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a stabilit la 20.000 lei RON cuantumul daunelor morale cuvenite părții civile -.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței atacate.
S-a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul - împotriva aceleiași sentințe.
A obligat pe inculpat să plătească părții vătămate și civile suma de 850 lei cheltuieli judiciare în apel și să plătească în favoarea statului suma de 20 cheltuieli judiciare în apel.
Pentru pronunța această decizie instanța de apel a reținut că inculpatul a fost obligat la cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Județean D și la daune materiale către partea civilă, în cuantumul solicitat prin constituirea de parte civilă, apreciindu-se că sunt dovedite prin probele administrate în cauză.
S-a apreciat că accidentul de circulație a provocat părții civile suferințe fizice și psihice, astfel încât se justifică acordarea de daune morale al căror cuantum a fost stabilit la 15.000 lei, ținându-se seama și de împrejurarea că inițial partea vătămată a declarat că accidentarea a suferit-o sărind un gard și nu ca urmare a accidentului de circulație.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen, partea vătămată și civilă și inculpatul.
Partea vătămată și civilă în motivarea apelului, a solicitat cu privire la latura penală a cauzei, reanalizarea gradului de culpă al inculpatului față de împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, de comportamentul acestuia și de urmărire infracțiunii, respectiv să se majoreze pedepsele aplicate.
Cu privire la latura civilă a cauzei a solicitat majorarea daunelor morale la 125.000 lei avându-se în vedere că a fost respins la vizita medicală efectuată pentru angajarea la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, urmare a cicatricei pe care o are la picior ca urmare a accidentului de circulație și pentru trei intervenții chirurgicale necesare înlăturării cicatricei de la picior.
Inculpatul nu și-a motivat în scris apelul.
În susținerea orală a motivelor de apel, apărătorul ales al inculpatului a solicitat achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penală, pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului și admiterea în parte a cererii de despăgubiri civile, respectiv doar a daunelor materiale și respingerea cererii de acordare a daunelor morale.
Examinând sentința atacată în baza motivelor invocate, precum și din oficiu, potrivit art. 371 alin. 2 Cod proc.penală, se constată următoarele:
Apelul inculpatului este nefondat.
Prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la infracțiunile reținute în sarcina acestora pe baza probelor administrate în cauză, a căror apreciere s-a făcut în condițiile prev. de art. 63 al. 2 Cod proc. penală.
S-a făcut o încadrare juridică legală a faptelor.
Susținerea inculpatului că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de părăsirea locului accidentului este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 89 al. 1 din OUG nr. 195/2002, părăsirea locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale sau sănătății unei persoane, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, se pedepsește.
Conform art. 89 al. 3 și 5 din același act normativ, nu constituie infracțiune fapta conducătorului de vehicul care în lipsa altor mijloace de transport, el însuși transportă victima la spital, dacă se înapoiază imediat la locul faptei ori dacă victima părăsește locul faptei, iar conducătorul vehiculului anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Victima a fost transportată la spital de martorul, iar inculpatul a părăsit locul accidentului și nu a anunțat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Împrejurarea că victima,și în considerarea relațiilor de prietenie cu inculpatul, nu a declarat la spital că leziunile suferite sunt cauzate de un accident de circulație, nu l-a exonerat pe inculpat de obligația de a rămâne la locul accidentului și de a anunța la poliție evenimentul rutier.
Prin urmare, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 89 al. 1 din OUG nr. 195/2002, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d Cod proc. penală.
Instanța de fond a apreciat în mod just că raportat la condițiile și împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, la datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este tânăr, are ocupație și loc de muncă, nu are antecedente penale și la conduita inițială a victimei, că se justifică reținerea de circumstanțe atenuante conform dispozițiilor art. 74 și 76 lit. e Cod penal, cu consecința coborârii pedepselor sub limita minimă prevăzută pentru infracțiunile săvârșite.
Prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate având în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social concret al faptelor, condițiile în care s-au săvârșit și datele privind persoana inculpatului.
Prin urmare, nu se justifică solicitarea părții vătămate și civile de majorare a pedepselor aplicate inculpatului. Infracțiunile fiind în concurs real, în mod corect s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, în baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei se constată că daunele materiale acordate părții civile în sumă de 5000 lei conform constituirii de parte civilă, sunt justificate de cheltuielile efectuate de aceasta și de familia acesteia pe perioada spitalizării și a convalescenței pentru alimentația suplimentară, tratament și recuperare și de cheltuielii* efectuate pentru deplasarea la spital, respectiv pentru eliberarea ș prelungirea certificatului medico legal, fiind dovedite prin declarațiile martorilor ( fila 115), ( fila 116) și prin înscrisurile depuse la dosar (filele 121-123).
Prin urmare nu se justifică diminuarea daunelor materiali acordate.
în urma accidentului partea vătămată și civilă a încercat puternice suferințe psihice și fizice astfel încât este justificată acordarea de daune morale, iar împrejurarea că victima nu a declarat inițial că a fost accidentat în condițiile reținute mai sus, nu îl privează de dreptul de a beneficia de daune morale, astfel încât este nejustificată solicitarea inculpatului de a fi exonerat de plata acestora.
Apelul părții vătămate și civile este justificat sub aspectul omisiunii instanței de fond de a aplica pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal și sub aspectul daunelor morale acordate.
Părții civile i s-au acordat 170-180 zile de îngrijiri medicale, a suferit o intervenție chirurgicală pentru grefare defect tegumentar și a rămas cu o cicatrice la picior al cărei aspect s-ar putea ameliora prin minim trei intervenții chirurgicale reparatorii ceea ce creează acesteia un disconfort psihic suplimentar.
Prin urmare, instanța de apel apreciază că se justifică daune morale pentru partea civilă în cuantum de 20.000 lei și constată totodată că suma solicitată cu titlu de daune morale, de 125.000 lei este exagerată și nu are suport probator.
Instanța de fond a reținut că părții civile i-au fost cauzate suferințe psihice ca urmare a faptului că fiind candidat la examenul de încadrare la Inspectoratul pentru Situații de Urgență H, a fost respins la examinarea medicală deoarece prezintă o cicatrice gamba, posttraumatică, împrejurare luată în considerare la stabilirea daunelor morale.
în ceea ce privește posibilitatea părții civile de a se supune unor intervenții chirurgicale, în viitor, pentru ameliorarea deficitului estetic, constatată prin scrisoarea medicală din 07 aprilie 2008, depusă în apel, se apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 20 al. 3 Cod proc. penală, potrivit cărora persoana vătămată se poate adresa cu acțiune la instanța civilă pentru repararea pagubelor materiale și a daunelor morale care s-au născut ori s-au descoperit după pronunțarea hotărârii penale în primă instanță.
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpatul și partea civilă.
În motivele de recurs inculpatul arătat că solicită a fi achitat pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului întrucât lipsește latura subiectivă a acestei infracțiuni. Inculpatul arată că nu și-a dat seama că a provocat o vătămare părții civile și când l-a vizitat a doua zi s-au înțeles ca aceasta să declare că leziunile provin dintr-o altă împrejurare decât accidentul în care au fost implicați.
Solicită de asemenea a se înlătura obligarea sa la plata daunelor morale, acestea nefiind justificate întrucât pe de altă parte, piciorul este perfect vindecat, prezentând doar o mică cicatrice într-un loc nevizibil și pe de altă parte, încadrarea din cadrul Inspectoratului pentru situțaii de Urgență H era condiționată de admiterea la examen, neexistând nici o certitudine în privința reușitei.
Partea civilă a solicitat majorarea daunelor morale acordate, având în vedere că, fiind vătămat de un prieten a suferit mai mult decât dacă era vorba de un străin, și faptul că a fost respins la vizita medicală exclusiv din cauza cicatricei de pe picior. Pentru înlăturare ar fi necesare 3 intervenții chirurgicale reparatorii al căror cost s-ar ridica la 4.500 EUR.
Sub aspectul laturii penale solicită ca în lipsa probelor administrate să se modifice decizia atacată.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art.385/9 al.3 Cod procedură penală, instanța constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Instanțele au reținut în mod corect împrejurarea că fapta inculpatului care după ce a provocat leziuni părții vătămate, a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.89 al.1 OUG 195/2002.
Apărarea inculpatului în sensul că nu și-a dat seama că l-a lovit pe partea vătămată nu subzistă, atât timp cât cei doi chiar au discutat imediat după incident. Răspunderea penală a inculpatului nu poate fi înlăturată nici de înțelegerea frauduloasă dintre părți, de a nu declara incidentul la organele de poliție, acordul inițial al părții vătămate nefiind exonerator de răspundere.
În consecință, în mod corect s-a dispus condamnarea inculpatului pentru ambele infracțiuni.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei aceasta a fost corect soluționată de instanța de apel.
Astfel, daunele morale stabilite la suma de 20.000 lei sunt suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapta inculpatului, referindu-se atât la trauma la care a fost supus în perioada necesară pentru vindecare (170-180) zile cât și la faptul că a fost respins la proba medicală dorind să se angajeze la Inspectoratul pentru Situații de Urgență
Acesta este un prejudiciu cert, putând fi reparat în urma angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului.
În ceea ce privește suma care ar fi necesară pentru înlăturarea completă cicatricii, aceasta are caracterul unui prejudiciu eventual care nu poate fi reparat în prezent, ci doar în condițiile art.20 al.3 Cod procedură penală.
Întrucât daunele morale au fost corect cuantificate, se va menține soluția pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală instanța va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și partea civilă.
Va obliga inculpatul și partea civilă la plata sumei de câte 30 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 122/A/2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Obligă inculpatul și partea civilă la plata sumei de câte 30 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- --concediu- - -concediu- -concediu Semn. vicepreședintele Semn. vicepreședintele Semn. vicepreședintele
Curții de Apel Curții de Apel Curții de Apel
Grefier
- -
Red.
Dact. 2 ex/10.07.2008
;
Președinte:Tiberiu PeterJudecători:Tiberiu Peter, Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marc
