Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 467/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 467
Ședința publică de la 01.09.2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Zoița
Grefier - I
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat deParchetul de pe lângăTribunalul Constanța, împotriva deciziei penale nr. 209/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală ( Lg. 87/1994).
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul inculpat asistat de avocat ales și, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, și intimata parte civilă C prin consilier juridic în baza delegației depuse la dosar, lipsă intimata parte civilă B, lipsă intimata parte responsabilă civilmente SC Metal SRL. Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală,
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivat conform art. 38510cod pr. penală.
Apărătorii intimatului inculpat depun la dosar chitanțe prin care arată că a achitat o parte din prejudiciu.
Curtea, aduce la cunoștința recurentului inculpat disp. art. 70 al. 2 cod pr. penală în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație și îi pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că nu mai dorește să dea declarație în fața instanței de recurs și că își menține declarațiile anterioare.
. părțile dacă mai au cereri, probe, excepții de formulat și văzând că nu sunt, în baza art. 377 cod pr. penală constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate ca netemeinică și nelegală, și pe fond, solicită menținerea hotărârii instanței de fond, care în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcină, iar Tribunalul Constanța în mod greșit a dispus redozarea pedepsei în sensul micșorării acestei.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatului, care în mod repetat, cu știința, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a omis din evidențierea în contabilitatea societății a veniturilor realizate, eferente unor operațiuni cu mai mulți beneficiari, fapt prin care s-a sustras de la plata impozitelor și taxelor datorate statului la bugetul consolidat, creând un mare prejudiciu statului, sumele respective fiind folosite pentru propriul interes.
Totodată, solicită să se rețină și circumstanțele personale ale inculpatului, care a mai fost condamnat pentru infracțiuni similare, cu suspendarea executării pedepsei.
În consecință solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii de condamnare.
Reprezentantul intimatei părți civile, arată că, față de împrejurarea că recursul vizează doar latura penală, lasă la aprecierea instanței.
Avocat pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei instanței de apel ca temeinică și legală, care a individualizat în mod corect pedeapsa, aplicând dispozițiile legale referitoare la modalitățile de executare a pedepsei, cu atât mai mult cu cât pentru achitarea prejudiciului nu este necesară aplicarea unui pedepse cu executare.
Avocat pentru intimatul inculpat, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei instanței de apel ca temeinică și legală, care a individualizat în mod corect pedeapsa, a reținut circumstanțele atenuante în sensul că a recunoscut fapta, și a achitat o parte din prejudiciu. Arată că singur temei pentru condamnare a fost perseverența infracțională a inculpatului, însă nu s-a confirmat activitatea infracțională după pronunțarea primei hotărâri, prejudiciul a fost depistat la perioade diferite, ceea ce nu atrage perseverența infracțională. Arată că în mod corect s-a aplicat o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere, pentru a-i da posibilitatea achitării prejudiciului.
Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorilor.
CURTEA:
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 81/P din 15.01.2009, Judecătoria Medgidiaa hotărât următoarele:
În baza dispozițiilor art.11 lit.c din Legea nr.87/1994, pentru evaziune fiscală,
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10.01.1978 în comuna, județul C, cu domiciliul în comuna,-, județul C, CNP - -, cu antecedente penale, nerecidivist, administrator al SC Metal SRL, 2 copii minori, neșcolarizat, cetățean român, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
Potrivit dispozițiilor art.85/5 Cod penal,
S-a anulat acestui inculpat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 10 luni pentru evaziune fiscală concurentă din sentința penală nr.270/2006 a Judecătoriei Medgidia și s-a dispus contopirea cu pedeapsa din prezenta, rezultanta de executat fiind 4 ani închisoare.
Conform dispozițiilor art.71 Cod penal,
A fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a Teza a II-a și lit.b din Cod penal, cu titlul de pedeapsă accesorie principalei pe durata executării.
În rezolvarea laturii civile a procesului penal.
În baza dispozițiilor art.14-16.C.P.P. raportat la art.988 Cod Civil, cu aplicarea art.114-115 Cod Fiscal.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente " ", județul C, către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală B reprezentată de C, la plata de:
- 669.838 lei TVA;
- 261.343 lei dobânzi TVA;
- 76.505 lei penalități de întârziere TVA;
- 127.939 lei majorări de întârziere TVA și în continuare majorări ce se calculează de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea debitului TVA;
- 203.939 lei impozit profit;
- 76.651 lei dobânzi impozit profit;
- 22.512 lei penalități impozit profit;
- 38.848 lei majorări de întârziere impozit pe profit și în continuare majorări ce se calculează de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea debitului impozit profit.
S-a constatat menținută măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile a inculpatului și părții responsabile civilmente prin sentința penală nr.270/03.02.2006 a Judecătoriei Medgidia așa cum s-a luat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia prin Ordonanța nr.2960/P/2004 din data de 04.11.2005.
În baza dispozițiilor art.193 pct.4
C.P.P.A fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat: inculpatul 5000 lei, iar partea responsabilă civilmente 5000 lei.
Conform dispozițiilor art.7 raportat la art.21 lit.g din Legea nr.26/1990.
S-a dispus înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanțaa hotărârii.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În calitate de administrator al, inculpatul, în perioada septembrie - noiembrie 2004, cu știință a omis evidențierea în contabilitatea societății a veniturilor realizate, fapt prin care s-a sustras de la plata impozitelor și a taxelor datorate statului la bugetul consolidat, cu suma de - lei, reprezentând TVA-- lei și impozit pe profit de 203.393 lei.
Acesta a avut ca și operațiuni verificate în cauza de față următoarele:
-SC SRL -factură în valoare de 1.650.335.243 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 263.498.903 lei,
-SC O Metal SRL - factură în valoare de 6.175.866.582 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 986.062.732 lei,
-SC SRL - factură în valoare de 13.695.685.330 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 2.186.706.008lei,
-SC SRL - factură în valoare de 257.385.016 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 41.095.086 lei vechi.
Calculul impozitului pe profit a fost făcut de autoritatea publică fiscală prin estimare, în total fiind reținute sumele de 32.254.789.884 lei vechi, așa cum relevă procesul verbal întocmit de C - în data de 17.07.2006 și însușit de învinuit.
Suma totală rezultată din aceste operațiuni include și majorările de întârziere, dobânzile și penalitățile stabilite prin efectul legii în sarcina contribuabilului.
Anterior, prin rezoluția din data de 19.11.2004, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța dispusese efectuarea unor verificări prin intermediul al IPJ C relativ la anumite activități ilicite depistate în sarcina societății învinuitului, dar și a făptuitorilor și
Astfel, la data de 01.11.2004, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a fost înregistrată sesizarea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, dat fiind caracterul suspect al unor operațiuni bancare efectuate de învinuit și de numitul.
Învinuitul, la acea dată, era asociat unic al SC Metal SRL, având ca obiect de activitate achiziții de materiale refolosibile și de fier vechi.
În perioada 01.09.2003-24.03.2004, acesta a retras în numerar din contul societății, deschis la BRD C suma de 30.977.300.000 lei vechi, pentru o achiziție de materiale, cf. obiectului său de activitate.
În perioada 04.04.2004-03.05.2004, învinuitul a mai retras în numerar din alt cont, deschis tot la BRD C, suma de 42.030.360.185 lei vechi, cu aceleași justificări ca anterior.
În urma verificărilor dispuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanțaa fost sesizată structura DIICOT C, care a dispus după cum am arătat.
În cadrul activităților investigative, au fost lămurite aspectele de natură ilicită din activitatea învinuitului, în sensul expus mai jos.
De altfel, nici învinuitul nu a negat valoarea acestui calcul, pe care și l-a însușit expres ca fiind corect, cu ocazia atât a audierii cât și a prezentării materialului de urmărire penală.
Pentru a se ajunge la această situație, din actele de urmărire s-a stabilit că învinuitul este unic asociat și administrator al SC Metal SRL cu sediul în ju. C, înmatriculată la ORC sub nr. J-, având ca obiect de activitate recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile.
În perioada 2003-2004, societatea administrată de învinuit a achiziționat prin punctele de colectare din, și alte localități, diferite cantități de fier vechi, pe care le vindea apoi la SC SRL, SC SRL sau SC SRL, pentru care operațiuni, în mod firesc, încasa diferite sume de bani.
Relativ la nici o operațiune comercială, învinuitul nu a ținut evidență contabilă, nu a emis facturi fiscale, nu a depus declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat, deconturi de TVA și nici o altă evidență, sustrăgându-se în acest mod de la plata datoriilor către stat.
Sumele de bani încasate în maniera expusă au fost cheltuite de învinuit în interes propriu.
Faptele învinuitului, administrator/asociat unic la SC SRL jud. C care, în perioada septembrie 2003-noiembrie 2004, în mod repetat, cu știință, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a omis evidențierea în contabilitatea societății a veniturilor realizate, aferente unor operațiuni comerciale cu 4 beneficiari, fapt prin care s-a sustras de la plata impozitelor și a taxelor datorate statului la bugetul consolidat, cu suma de - lei, reprezentând TVA-- lei și impozit pe profit de 203.393 lei., constituie infracțiunea de: - evaziune fiscală - cf. art. 11 lit c din legea 87/1994
Prin faptele reținute, învinuitul a cauzat bugetului public un prejudiciu de - lei, reprezentând TVA-- lei și impozit pe profit de 203.393 lei cu penalități și majorări.
Calculul s-a făcut pe fond în moneda nouă, denominată.
Apreciind dovedită săvârșirea faptei și vinovăția inculpatului, instanța de fond i-a aplicat acestuia pedeapsa închisorii de 4 ani închisoare, cu executare în regim de deținere.
În ceea ce privește acțiunea civilă, a avut în vedere prejudiciul cauzat părții civile și a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la suma pretinsă cu titlu de taxă pe valoarea adăugată și impozit pe profit, precum și penalitățile, majorările de întârziere și dobânda, calculate până la achitarea impozitului pe profit.
Soluționând apelul declarat de inculpatul, Tribunalul Constanța, prin decizia penală nr. 209 din 22 aprilie 2009, decis:
"În baza art. 379 pct. 2 lit. a Pr. Pen. admite, ca fondat, apelul formulat de apelantul-inculpat, împotriva sentinței penale nr. 81/P/15.01.2009 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr-.
În baza art. 382 alin. 2. pr. Pen. desființează sentința penală apelată și, rejudecând, dispune:
Reduce cuantumul pedepsei aplicata inculpatului pentru infracțiunea prevăzuta de art.11 lit.c din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.13 pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoarea.
In baza art.86 indice 5 alin. 2.pen. contopește pedeapsa de 3 ani, stabilita prin prezenta, cu pedeapsa de 1 an si 10 luni închisoare, aplicata prin sentința penala nr.270/03.02.2006 a Judecătoriei Medgidia, a cărei suspendare a fost anulata, in final inculpatul executa pedeapsa de 3 ani închisoare.
In baza art.86 indice 1C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare.
In baza art.86 indice 2.pen fixează termen de încercare de 6 ani, compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adăuga un interval de 3 ani.
In baza art.86 indice 3.pen. inculpatul are obligația de a respecta următoarele masuri de supraveghere:
a)sa se prezinte la organul desemnat cu supravegherea pe durata termenului de încercare, respectiv Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanta, la datele fixate de acesta;
b) sa anunțe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare ce depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c)sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d)sa comunice informații de natura a fi controlate mijloacele lui de existenta;
e) sa nu schimbe domiciliu sau reședința avuta;
Atrage atenția inculpatului asupra art.86 indice 4.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei in cazul săvârșirii unei infracțiuni, ori nerespectării masurilor de supraveghere in termenul de încercare stabilit sau in cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărâre.
In baza art.71 pen interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza si b pen ca pedeapsa accesorie.
In baza art.71 alin.5 pen. suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate.
Înlătura din sentința penala apelata dispozițiile privind constatarea menținerii sechestrului asigurator din sentința penala nr.270/03.02.2006 a Judecătoriei Medgidia si menține celelalte dispoziții.
În baza art. 192 alin. 3. Pr. Pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia."
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, tribunalul a reținut în fapt că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.11 lit.c din Legea 87/1994, reținându-se în fapt că, în calitate de administrator al Metal, în perioada septembrie 2003 - noiembrie 2004, în mod repetat, cu știință, nu a evidențiat în evidențele contabile ale societății, veniturile realizate, astfel reușind să se sustragă de la plata unor impozite și taxe datorate bugetului de stat, respectiv suma de 873.231 lei, reprezentând TVA - 669.838 lei și impozit pe profit - 203.393 lei.
S-au efectuat verificări de către serviciul specializat de inspecție fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, serviciu care a calculat prejudiciul, care include inclusiv penalitățile și dobânzile.
Calculul prejudiciului cauzat bugetului de stat a avut în vedere următoarele operațiuni verificate: SC SRL -factură în valoare de 1.650.335.243 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 263.498.903 lei, SC O Metal SRL - factură în valoare de 6.175.866.582 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 986.062.732 lei, SC SRL - factură în valoare de 13.695.685.330 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 2.186.706.008lei, SC SRL - factură în valoare de 257.385.016 lei vechi, din care se datorează TVA în sumă de 41.095.086 lei vechi.
Raportând hotărârea apelată la mijloacele de probă administrate în cauză (proces-verbal de constatare și anexe, acte contabile și alte înscrisuri, acte privind calculul prejudiciului și sursa de la care provine, acte de verificare a situației juridice a inculpatului, declarațiile acestuia, prin care a recunoscut săvârșirea faptei și a fost de acord să achite valoarea pagubei, în cursul urmăririi penale, al cercetării judecătorești, precum și în fața instanței de apel), prima instanță a reținut starea de fapt din rechizitoriu, care corespunde probatoriului, încadrarea juridică este legală, iar vinovăția inculpatului rezultă în mod indubitabil, aspecte care de altfel, nu au fost criticate în calea de atac.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, Tribunalul reține că aceasta este excesivă prin cuantum și modalitate de executare, fiind evident că prima instanță nu a acordat atenția cuvenită operațiunii de individualizare, reglementată de art.72 Cod penal.
În mod incontestabil fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social ridicat prin natura ei, perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională și urmarea produsă, însă ținând seama de circumstanțele concrete ale comiterii faptei și persoana inculpatului - care are un nivel de instruire extrem de redus, neșcolarizat la data de referință, a adoptat o atitudine de recunoaștere a faptei și nu de indiferență, a recunoscut producerea prejudiciului și a fost de acord să achite suma. Ori este știut că acțiunea civilă este guvernată de principiul disponibilității, nemaifiind necesar să se administreze probe pentru a fi dovedit acesta.
Anularea suspendării inițiale a unei alte pedepse, nu împiedică instanța să dispună din nou suspendarea executării pedepsei rezultante (dacă sunt îndeplinite cerințele art.81 sau 86/1 Cod penal, după caz), respectiv, dacă pedeapsa rezultată în urma contopirii nu depășește durata prevăzută de art. 85 al.2, respectiv art.86/5 al.2 Cod penal.
De asemenea, suspendarea executării pedepsei îi va da posibilitatea să facă dovada stăruinței în repararea pagubei pricinuite bugetului de stat.
În raport de circumstanțele reale și personale, Tribunalul va admite ca fondat apelul, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod proc.pen. va desființa sentința penală și în urma rejudecării, va coborî pedeapsa la 3 (trei) ani închisoare, iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultate în urma contopirii cu pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.270 /3.02.2006 a Judecătoriei Medgidia. Un mai mic cuantum al pedepsei nu se justifică întrucît ar fi neadecvat în raport de dispozițiile legale, ce reglementează individualizarea și scopul pedepsei.
Va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în conformitate cu art.86/1 Cod penal și va stabili termen de încercare compus din durata pedepsei și un interval de timp de 3 ani, conform art.86/2 Cod penal.
Inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prevăzute de art.86/3 Cod penal, respectiv: a) să se prezinte la la organul desemnat cu supravegherea pe durata termenului de încercare, respectiv Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanta, la datele fixate de acesta;
b) sa anunțe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare ce depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c)sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d)sa comunice informații de natura a fi controlate mijloacele lui de existenta;
e) sa nu schimbe domiciliu sau reședința avuta;
Va atrage atenția inculpatului asupra art.86 indice 4.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei in cazul săvârșirii unei infracțiuni, ori nerespectării masurilor de supraveghere in termenul de încercare stabilit sau in cazul neîndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărâre.
In baza art.71 pen va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza si b pen ca pedeapsa accesorie.
In baza art.71 alin.5 pen. va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate.
Pedeapsa astfel stabilită este de natură să contribuie în mod eficient la reeducarea inculpatului.
Totodată, Tribunalul va înlătura dispozițiile privind măsura sechestrului asigurător întrucât nu are legătură cu hotărârea apelată, măsura fiind dispusă prin sentința penală nr. 270/3.02.2006 a Judecătoriei Medgidia, în baza căreia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, a cărei suspendare a fost anulată.
În baza art.192 alin.3 Cod proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Împotriva deciziei penale nr. 209 din 22 aprilie 2009 Tribunalului Constanțaa declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în privința individualizării pedepsei aplicată de instanța de apel.
În esență, recurentul Parchet a susținut că, prejudiciul cauzat bugetului de stat este unul considerabil, că inculpatul a manifestat perseverență infracțională, el fiind condamnat anterior pentru fapte similare cu suspendarea executării sub supraveghere, suspendare ce i-a fost anulată, așa încât nu există temeiuri pentru reducerea cuantumului pedepsei și suspendarea executării ei sub supraveghere.
În concluzie, Parchetul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 209 din 22 aprilie 2009 Tribunalului Constanța și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale nr. 81/P din 15.01.2009 a Judecătoriei Medgidia.
Inculpatul intimat a solicitat respingerea recursului parchetului ca nefondat, motivat de împrejurarea că, după pronunțarea primei hotărâri de condamnare nu a mai săvârșit alte fapte de natură penală, a recunoscut și regretat faptele, fiind de acord să acopere prejudiciul constatat, iar pentru plata acestuia este benefic să rămână liber pentru a putea obține venituri din muncă.
Examinând decizia penală nr. 209 din 22.04.2009 a Tribunalului Constanța în raport de critica din recursul parchetului, de actele și lucrările dosarului cât și din oficiu, în limitele prev. de art. 3856al. 1 și 2 cod pr. penală, curtea constată că este legală și temeinică, iar recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 72 cod penal, la individualizarea pedepselor, instanțele trebuie să țină seama, între altele, de gradul de pericol social al faptei, de datele ce caracterizează persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În lumina criteriilor menționate, curtea constată că tribunalul apreciat în mod judicios că, pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere este în măsură să asigure atât scopul punitiv cât și cel preventiv educativ al pedepsei. În aceeași ordine de idei este de reținut și faptul că, modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanța de apel este în măsură să creeze condițiile cele mai favorabile posibil în vederea recuperării prejudiciului.
Referitor la datele ce caracterizează persoana inculpatului este de reținut că, gradul redus de instrucție al acestuia nu i-a permis să realizeze în totalitate efectele negative ale necunoașterii și nerespectării dispozițiilor legale privind evidențele contabile și plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Așa cum a reținut și instanța de apel, faptele ce au atras condamnarea prin sentința penală nr. 270/2006 a Judecătoriei Medgidia sunt concurente cu cele ce fac obiectul prezentei cauze, astfel că, nu putem vorbi de o continuare a activității infracționale a inculpatului după prima condamnare și nici concluziona că acesta perseverează în săvârșirea de fapte antisociale.
Constatând că inculpatul intimat, anterior faptelor ce i-au atras condamnarea, nu a încălcat legea penală, că a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, recunoscând faptele și prejudiciul pe care a fost de acord să-l acopere în cuantumul stabilit de instanță, curtea apreciază că, este pe deplin justificată pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, aplicată de instanța de apel.
Raportat la cele ce preced, curtea constatând critica din recurs neîntemeiată și că, alte motive de reformare a hotărârii recurate nu s-au identificat în urma examinării ei din oficiu, va respinge ca nefondat recursul, menținând ca legală și temeinică decizia penală nr. 209 din 22 aprilie 2009 Tribunalului Constanța.
Curtea va constata că, inculpatul intimat a avut apărători aleși, iar cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul penal declarat deParchetul de pe lângăTribunalul Constanța, împotriva deciziei penale nr. 209/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
I
Jud. fond:
Jud. apel: /
Red.. Jud. -/24.09.2009
Tehnodact. Gref.
2 ex./14.10.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Marius Cristian Epure, Zoița
