Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 663/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 663/ Dosar nr-

Ședință publică din 11 septembrie 2008

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru

JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu

JUDECĂTOR 3: Nicoleta Hădărean

GREFIER: - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de numitul împotriva deciziei penale nr 108/A din 20 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.

- apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 03 septembrie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi care face parte integrantă din prezenta, după care, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 11 septembrie 2008, când

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 83 din 9 mai 2007, Judecătoria Tg. S în baza disp.art.334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a - faptelor săvârșite de către inculpatul: - fiul lui și al lui, născut la data de 31 octombrie 1950 în localitatea, studii 12 clase, cu stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, căsătorit, fără copii minori, președinte al Consiliului de Administrație al Societății Agricole de tip Privat RECOLTA cu sediul în comuna sat nr.21 jud.C, domiciliat în comuna sat nr.32, jud.C- după cum urmează:

- din infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prev.și ped.de art.40 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal,în infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată,prev. de art.37 din Legea nr.82/1991 și ped. de art. art.289 alin.1 Teza a-II-a Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal;

- din infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. și ped. de art.13 din Legea nr.87/1994, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal, îninfracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. și ped. de art.9 alin.1 lit.b, din Legea nr.241/2005,cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal, raportat. la art.13 Cod penal.

-dininfracțiunea dedelapidareîn formă continuată, prev și ped. de art.215/1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 cod penal și art.42 cod penal în infracțiunea dedelapidareîn formă continuată, prev. și ped. de art. 215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal.

În baza disp.art.334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a - faptelor săvârșite de către inculpatul: din infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.37 din Legea nr.82/1991 și ped. de art. art.289 alin.1 Teza a-II-a Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal, respectiv dininfracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. și ped. de art.9 alin.1 lit.b, din Legea nr.241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal, raportat. la art.13 Cod penal, îninfracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. și ped. de art.9 alin.1 lit.b, din Legea nr.241/2005, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal, raportat. la art.13 Cod penal, pentru săvârșirea căreia l-acondamnat la pedeapsa principală de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoarepluspedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute la art.64 alin.1 lit.a, Teza a-II-a, lit.b și lit.c, Cod penal, pe durata de 2 (doi) ani, potrivit dispozițiilor 65 Cod penal raportat la art.66 Cod penal.

În baza dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.a, Cod procedură penală l-aachitatpe inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidareîn formă continuată, prev. și ped. de art. 215/1 alin.1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal,abuz în serviciucontra intereselor personaleprev. și ped. de art.246 Cod penal respectivfals în înscrisuri sub semnătură privatăîn formă continuată, prev. și ped. de art.290 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal.

În baza dispozițiilor art.81 Cod penal raportat la art.82 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni ce constituietermen de încercare.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate executării pedepsei principale.

Cu aplicarea dispozițiilor art.13 din Legea nr.241/2005 cu privire la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Cu aplicarea disp.art.2, art.4, și art.6 pct.1 lit.a, din OG nr.75/2001 cu privire la Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice județul

A constatat faptul că prejudiciul cauzat părții civile Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de către Direcția Generală a Finanțelor Publice județul C prin Administrația Finanțelor Publice a or.C, cu sediul în or.C-, jud. în sumă de 6.381 Ron (șasemiitreisuteoptzecișiunulei) a fost integral acoperit în cursul judecății cauzei.

A constatat faptul că partea vătămată Societatea Agricolă de tip Privat RECOLTA cu sediul în comuna sat nr.21 jud.C, reprezentată de către numita -, domiciliată în comuna sat nr.88, jud.C nu s-a constituit parte civilă în prezentul proces penal.

A revocat sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului prin Ordonanța din data de 3 martie 2003 si conform Procesului-Verbal de aplicare a sechestrului din data de 4 martie 2003.

l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 300 ron, cheltuieli judiciare către stat.

Restul cheltuielilor avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasnaa fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor: fals intelectual, în formă continuată,prev.și ped.de art.40 din Legea nr.82/1991 raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal; evaziune fiscală, în formă continuată, prev. și ped. de art.13 din Legea nr.87/1994, cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal; delapidare în formă continuată, prev și ped. de art.215/1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal; abuz în serviciu contra intereselor personale prev. și ped. de art.246 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. și ped. de art.290 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal și art.42 Cod penal.

În fapt, s-a reținut că, inculpatul a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Societății Agricole de tip privat " RECOLTA " formată ca urmare a lichidării fostului CAP.

Societatea Agricolă a preluat la înființarea sa mijloacele de inventar și mijloacele fixe ale fostului CAP, iar începând cu anul 2000 contabilitatea societății nu a mai fost condusă în nici un fel, nu au mai fost întocmite balanțele de verificare, începând cu data de 31 decembrie 2000 și nu s-a mai întocmit și depus nici bilanț contabil, și după data de 21 septembrie 1996 - data până la care societatea a fost scutită de plata impozitului pe profit, inculpatul nu a întocmit registrele contabile și anume: Registrul jurnal, Registrul de inventar și Registrul carte mare.

Din procesul verbal de control din 27 2002 încheiat de Direcția Generală a Finanțelor Publice jud. C - Direcția Controlului Fiscal ( 37-70 vol.I) s-a constatat că:

1. Inculpatul nu a înregistrat în contabilitate toate operațiile financiare contabile - chirii și vânzări - și anume: în baza Contractului de închiriere nr.19/1999 încheiat cu SC SA C, Contractul de închiriere nr.15/1998 încheiat cu SC SRL C, Contractele de închiriere nr.1/2001 și nr.76/1998 încheiate cu SC Production SRL S M și Contractul de închiriere nr.54/1999 încheiat cu Asociația familială respectiv prețul obținut prin facturile fiscale nr.-/1999 și nr.-/1998, pentru a diminua în acest fel impozitul pe profit.

Prin faptele sale, inculpatul a cauzat un prejudiciu în sumă de 195.131.138 lei(ROL) reprezentând diferența impozit și diferență TVA cu majorările și penalitățile de întârziere aferente, către partea civilă DGFP

2. Inculpatul, îndeplinind funcția de președinte a asociației, a dat din gestiunea Societății Agricole mijloace fixe, și anume: 5 căruțe cu navelope, motor ferăstrău, separator lapte, 8 bucăți hamuri, betonieră,trasator de rânduri respectiv semănătoare, la diferite persoane din loc., fără a înregistra aceste operațiuni în contabilitate și fără a percepe chirie pentru folosirea lor.

Inculpatul a înregistrat în contabilitate ca mortalități un număr de 19 bovine, un de muncă, un porc, cu mențiunea că pentru moartea de 17 bovine a întocmit în fals un număr de 9 acte de moarte. În realitate, inculpatul a vândut și a însușit contravaloarea acestor animale din care 9. bovine au fost vândute în perioada 1994-1996 către SC "" SRL C, restul animalelor fiind vândute către SC "- " SRL. În evidențele contabile nu apar ca fiind încasate facturile fiscale nr.- din 19 aprilie 1999 în valoare de 7.000.000 lei (ROL), respectiv cu nr.-/18 1998 în valoare de 1.600.000 lei(ROL).

3. Inculpatul a întocmit în fals bonuri de consum furaje pentru furajarea zilnică a unui număr de 3 cai dați în anul 1997 și în anul 1999 spre îngrijire martorilor și, sens în care a întocmit în fals un număr de 17 fișe de consum furaje pentru cai de muncă pentru cantitatea totală de 2258 kg.

În perioada 2002 - iunie 2002 inculpatul a întocmit în fals 6 fișe de consum de furaje pentru cantitatea totală de 2498 lei tărâțe în val.de 7.522.500 lei(ROL), pentru un număr de 13 purcei transferați către SC SA, pe motiv că purceii au fost furajați din furajele SC SA. Același inculpat a mai întocmit în fals un număr de 9 acte de moarte pentru 17 bovine.

4. - data de 1 octombrie 2000, inculpatul a vândut din mijlocul fix "magazie cereale" în valoarea contabilă de 296.938.374 lei (ROL) suprafața de 23,335 % cu valoarea contabilă de 69.290.569 lei (ROL) cu prețul de 43.140.756 lei (ROL) cu factura nr.- din 1 octombrie 2000, sub valoarea de inventar mai sus arătată și fără organizarea unei licitații.

- data de 26 iunie 1999, inculpatul în numele Societății Agricole a încheiat cu SC SA, Contractul de închiriere nr.19 prin care s-a închiriat magazia de cereale și subsolul acesteia în suprafață de 550 mp începând cu data de 15 august 1999 fără a se specifica în contract, contravaloarea chiriei și fără a se percepe nici o sumă cu titlu de chirie. În realitate valoarea chiriei a fost stabilită la 1 dolar USD/mp, chiria însă nu a fost plătită deoarece inculpatul nu a întocmit factură.

Prin faptele comise, inculpatul a cauzat părții civile.Agricolă de tip privat "RECOLTA " un prejudiciu în sumă totală de 59.000.000 lei (ROL) la care se adaugă și suma de 17.050 USD.

În vederea garantării acoperirii prejudiciului prin ordonanța din data de 3 martie 2003 și potrivit procesului verbal din 4 martie 2003 s-a instituit un sechestru asupra unor bunuri proprietatea inculpatului ( 366 - 368).

Partea vătămată Societatea Agricolă de tip privat " RECOLTA " reprezentată de către numita -, nu s-a constituit ca parte civilă, neavând nici o pretenție față de inculpat în numele societății agricole, iar instanța a constatat că numitul nu are calitate procesuală în cauză.

În continuare, cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală și de fals intelectual, prima instanță a reținut următoarele:

Începând cu 21 septembrie 1996, dată până la care Societatea Agricolă de tip privat "RECOLTA " a fost scutită de plata impozitului de profit, inculpatul în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație nu a întocmit registrele contabile și nici nu a evidențiat în contabilitate veniturile realizate în baza unui număr de 5 contracte de închiriere, respectiv cu privire la vânzarea a două cabaline și a unei porcine, aceasta și în baza Procesului verbal de control nr.1951 depus la dosar la vol.I, la filele nr.32-70 încheiat la data de 27 2002 de către Direcția Generală a Finanțelor Publice jud. C - Direcția Controlului Fiscal, cu mențiunea că din concluziile Raportului de Expertiză Contabilă Judiciară depus la dosar la vol.nr.I filele 3559-584, obiectivul 6 rezultă faptul că, societatea are ținută evidență contabilă până la data de 31 decembrie 2001 astfel:

1. Potrivit Contractului de închiriere nr.9/26 iunie 1999 încheiat între

Societatea Agricolă de tip privat "RECOLTA ", reprezentată de inculpat și SC SA C, cea din urmă a închiriat o magazie de cereale în suprafața de 550 mp pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 15 august 1999, fără a se fi concretizat în contract contravaloarea chiriei existând o înțelegere verbală privind plata chiriei în sumă de 1 dolar SUA/mp pe o perioadă de 6 luni, însă inculpatul nu a întocmit factură și astfel chiria nu a fost plătită, astfel cum rezultă din declarațiile martorului, director tehnic al SC SA C ( 335-337).

Din actul de control menționat mai sus rezultă o chirie de 91,6 dolar SUA /lună iar conform Raportului de expertiză depus la dosar, chiria totală reprezintă suma de 5496 USD( 91,6 x12x5) și nu suma de 17.050 USD cum rezultă din Rechizitor.

Din probele administrate rezultă faptul că locatorul și locatarul nu au emis facturi reciproce deoarece contravaloarea chiriei s-a compensat prin efectuarea de lucrări agricole iar din actele depuse la dosar ( filele 863-865 vo.II) rezultă că diferența de chirie în sumă de 3300 lei(RON) a fost achitată în luna septembrie 2005.

2. Aceeași societate, reprezentată de același inculpat la data de 13 martie

1998 încheiat la SC SRL C, contractul de închiriere nr.15/13 martie 1998 ( 254 vol.I) în baza căruia s-a închiriat brutăria și malaxorul cu două cuve pe o perioadă de un an, stabilindu-se o chirie în sumă de 80 lei (RON) pentru prima lună și de 100 lei (RON) pentru lunile următoare, nefiind întocmite facturi pentru plata chiriei pe perioada 13 martie - 13 iulie 1998, respectiv 13 ianuarie - 13 februarie 1999, valoarea totală a chiriei fiind de 1.180 lei (RON) din care nu s-a înregistrat în contabilitate și nici nu s-a încasat numai suma de 563,50 lei (RON).

3. Societatea Comercială de tip privat "RECOLTA " reprezentată de inculpat la data de 3 ianuarie 2001 încheiat cu SC PRODUCTION SRL Sl M contractul de închiriere nr.1/2001 în baza căruia începând cu 1 decembrie 2000 închiriat un garaj, pe o perioadă nedeterminată, stabilindu-se o chirie în cuantum de 120 lei (RON) lunar, pentru care inculpatul nu a emis facturi pentru plata chiriei de către locatar și nu a înregistrat veniturile aferente în contabilitate pe perioada decembrie 2000-iunie 2002 cu toate că, din actul depus la fila 251 vol.I rezultă că, chiria pe această perioadă a fost plătită însă nu a fost evidențiată de către inculpat în actele contabile.

4. Agricolă de tip privat "RECOLTA " la data de 15 1998 cu SC PRODUCTION SRL Sl Maî ncheiat contractul de închiriere nr.76/1998 având ca obiect închirierea unei suprafețe de cca 200 mp dintr-un atelier, începând cu data de 15 decembrie 1998 și până la data de 15 aprilie 2000, stabilindu-se o chirie în sumă de 100 lei(RON) lunar. Pentru perioada de decembrie 1998 - aprilie 2000 inculpatul nu a emis facturi pentru plata chiriei de către locatar și nu a înregistrat veniturile realizate în contabilitate, cu toate că din actul depus la fila 250 vol.I rezultă că, chiria a fost plătită însă nu a fost evidențiată de către inculpat în actele contabile, iar din Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmită (559-584 vol.I) rezultă că rămâne nefacturată și neîncasată suma de 300 lei (RON).

5. Societatea Agricolă de tip privat "RECOLTA " reprezentată de inculpat, la data de 24 decembrie 1999 încheiat cu Asociația Familială, contractul de închiriere nr.54/1999 pe baza căruia a închiriat suprafața de 99 mp dintr-o magazie de cereale, începând cu data de 1 ianuarie 2000, pe o perioadă nedeterminată, stabilindu-se cu titlu de chirie cantitatea de 1000 kg tărâțe de lunar în valoare de 150 lei (RON). Cu toate acestea, pe perioada ianuarie 2000 - iunie 2002 inculpatul nu a emis facturi pentru plata chiriei și nu a înregistrat veniturile în contabilitate. Din Raportul de expertiză contabilă judiciară depus la dosar ( 559-584 vol.I), rezultă că nu s-au emis facturi și nu s-a înregistrat contravaloarea chiriei numai pe perioada ianuarie 2000 - decembrie 2001 în valoare de 5.220 lei(RON)însă contravaloarea chiriei a fost încasată în integralitate prin compensare și anume prin recepționarea tărâței de.

6. Prin factura fiscală seria - - nr.- din data de 19 aprilie 1999(278 vol.I) de la Societatea Agricolă reprezentată de inculpat, martorul a cumpărat doi cai de muncă pentru prețul de 700 (RON) lei, fiind achitat prețul cu chitanța nr.-/19 aprilie 1999 în sumă de 600 lei (RON), respectiv cu chitanța nr.13815/2/10 septembrie 1999 în sumă de 100 lei (RON) din data de 19 aprilie 1999, încasarea prețului fiind operată în Registrul de casă al societății conform concluziilor Raportului de expertiză contabilă judiciară depus la filele 559-584 vol.I la dosar.

7. Prin factura fiscală seria - - nr.- din data de 18 1998, de la.Agricolă reprezentată de inculpat, martorul în calitate de reprezentant a SC Com SRL a cumpărat un porc în valoare de 160 lei ( RON) prețul fiind achitat cu chitanța nr.-/1998 și nr.-/1998, încasarea prețului fiind operată în registrul de casă al societății cum rezultă din concluziile Raportului de Expertiză Contabilă Judiciară, filele 559 - 584 vol.

S-a constatat că prin faptele astfel comise inculpatul a cauzat un prejudiciu în sumă de 195.131.387 lei, reprezentând diferența impozit și diferența TVA cu majorările și penalitățile aferente către partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice C și având în vedere modificările legislative cu privire la reprezentarea părții vătămate, partea vătămată Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de către Direcția Generală a finanțelor Publice jud. C, prin Administrația Finanțelor Publice a Orașului C s-a constituit parte civilă cu suma de 63.807.516 lei (ROL) echivalent cu 6.381 lei prejudiciu integral acoperit în cursul judecății cauzei conform actelor depuse la filele nr. 791-792 vol. II.

În ceea ce privește infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 2151Cod penal cu aplicarea art. 41.2 și art. 42 Cod penal prima instanță a reținut că, încasarea facturilor fiscale nr. -/19 aprilie 1999 și nr. -/18 nov.1998 în sumele de 700 lei, respectiv 160 lei, a fost operată în Registru de casă al societății, conform Concluziilor Raportului de Expertiză Contabilă Judiciară depus la vol. I fila 559-584.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal de control din 27 2002, nu s-a efectuat inventarierea generală a elementelor de activi și de pasiv cel puțin odată pe an, conf. dispozițiilor art. 8 Cap. din Legea nr. 82/1991 stabilindu-se faptul că lipsesc mijloacele de fix și anume: trasator de rânduri, cinci căruțe cu anvelope, motor ferăstrău, separator lapte, opt hamuri, betonieră, o semănătoare, bunuri mobile care au fost date din gestiunea societății la diferite persoane membri ai societății, fără ca aceste operațiuni să fie înregistrate în contabilitate și fără a se percepte chirie pentru folosirea lor, dar fără a se specifica în actul de inculpare data comiterii faptelor.

Prima instanță a reținut pe baza probelor aflate în dosar că martorul z este în posesia unui ham și a unei căruțe cu roți de, bunuri pe care le folosește și în interesul societății și pe care le-a primit în anul 1993; martorul este în posesia unei căruțe și două hamuri pe care le-a primit aproximativ în anul 1998, bunuri pe care le folosește și în interesul societății; martorul - a primit o betonieră în anul 1990, acesta fiind motivul că era angajatul fostului și avea nevoie de betonieră, bun care se afla în stare avansată de degradare, aflat pe inventarul martorului.

Celelalte bunuri nu a putut fi identificate și în baza declarațiilor date de inculpat, prima instanță a conchis că, aceste bunuri au dispărut încă de pe timpul fostului cu mențiunea că, pentru bunurile arătate mai sus în luna martie 2003 s-au încheiat procese-verbale de predare-primire în custodie și de păstrare (filele 581-584).

Prima instanță a constatat că, aceste bunuri au fost date în custodie încă de pe timpul fostului, respectiv în anul 1990 bunurile date martorului - și în anul 1993 bunurile date martorului z, precum și faptul că, art. 2151fost introdus prin Legea nr. 140/14 nov. 1996, pentru actele materiale mai sus expuse s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale de cinci ani potrivit disp. art. 122 alin.1 lit. d Cod penal, înaintea începerii urmăririi penale, la data de 2 iulie 2002.

Referitor la înregistrarea în contabilitate ca mortalitate în mod fictiv a unui număr de 17 bovine pentru care s-a întocmit contrar realității un număr de 9 acte de moarte și anume: nr. 2/26 oct. 1993; nr. 5/4 apr.1995; nr. 4/12 dec.1994; nr. 6/31 mai 1995; nr. 9/20 oct.1996; nr. 8/10 apr.1996; nr. 11/5 iunie 1997; nr.7/15 dec. 1995 și nr. 10/30 mai 1997 prima instanță a constatat că, cu privire la actele materiale din data de 26 oct. 1993, 12 dec. 1994, 4 apr. 1995, 31 mai 1995, 15 dec. 1995, 10 aprilie 1996 și 20 oct. 1996, deoarece prevederile art. 2151din Codul penal a fost introdus prin Legea 140/14 nov.1996, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale de cinci ani, potrivit art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal înaintea începerii urmăririi penale la data de 2 iulie 2002.

Cu privire la celelalte nouă acte materiale, în baza declarațiilor martorilor audiați, prima instanță a reținut faptul că, întocmirea celor 9 acte de moarte a corespuns situației reale, nefiind vorba de nici o manoperă dolosivă din partea inculpatului.

În ceea ce privește faptul că, inculpatul a vândut și însușit c/val. unor animale declarate în mod fictiv ca fiind moarte respectiv, un număr de 19 bovine, un de muncă și un porc, animale din care un număr de 9 bovine au fost vândute în perioada 1994-1996 către - C al cărei asociat unic era și pentru vânzarea cărora inculpatul nu a emis facturi fiscale solicitând numai primirea unor bonuri de achiziție, restul animalelor fiind vândute tot în baza unor bonuri de achiziție către "- " SRL, societate comercială desființată între timp, prima instanță a reținut că pe anexa nr. 12 (59) din procesul-verbal de control din data de 27 nov. 2002 figurează cu animale moarte: un de muncă, un porc, șapte vaci cu lapte și 12 bovine, în total 21 animale, cu valoarea de inventar de 2.334.231 lei.

Din raportul de expertiză contabilă ( 599 și urm.) rezultă faptul că, s-a vândut către "-" în perioada mai - iunie 1994, respectiv 1994, iunie 1996 și 1996, taurine și bovine cu un număr de patru facturi fiscale, sens în care s-au întocmit chitanțe, respectiv faptul că, s-a vândut către "- " în perioada iunie 1997 - dec. 1997 bovine cu un număr de șase facturi fiscale, sens în care s-au întocmit chitanțe, c/val. facturilor emise fiind încasate în totalitate și evidențiate în contabilitate conform și declarației martorului (328, 507) și nefăcându-se dovada în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății că prețul încasat nu a fost evidențiat în contabilitate.

Prima instanță în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 426 Cod penal a reținut faptul că, inculpatul la data de 1 octombrie 2000 vândut din mijlocul fix "magazie cereale" cu valoarea contabilă de 296.938.374 lei (ROL), suprafața de 23,335%, cu valoarea contabilă de 69.290.569 lei (ROL), cu prețul de 43.140.756 lei (ROL), cu factura nr. - din data de 1 octombrie 2000, sub valoarea de inventar mai sus arătată și fără organizarea unei licitații.

Din adresa nr. 4627/2006 (830) emisă de -Bank - Sucursala C, rezultă că, Societatea Comercială de tip privat Recolta, reprezentantă de inculpat a împrumutat de la fosta Baca Agricolă - Sucursala Județeană C, o sumă de bani, sens în care a încheiat Contractul de credit nr. 47/30 aprilie 2007 (831-835) și în vederea garantării plății a instituit ipotecă asupra acestui mijloc fix înscris în nr. 831. Totodată s-a depus un Bilet la ordin ( 836) investit cu formula titlu executoriu și deoarece nu s-a restituit în întregime împrumutul la scadență s-a trecut la executarea silită imobiliară. S-a reținut însă că în conformitate cu disp. art. 3711și urm. din Codul penal privind executarea solită, inculpatul în calitate de reprezentant al Societății Agricole de tip privat Recolta a vândut suprafața de 23,335 % cu prețul de 4.314,07 lei la data de 1 decembrie 2000, nefiind necesară astfel efectuarea unei licitații publice, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada faptului că prin vânzarea sub valoarea contabilă de 6.929,06 lei (RON) inculpatul cauzat vreo vătămare intereselor legale sau a acționat în mod defectuos.

Prin contractul de închiriere nr. 19/26.04.1999 încheiat între Societatea Agricolă de tip privat Recolta, reprezentantă de către inculpat și C, aceasta din urmă a închiriat o magazie de cereale în suprafață de 550 mp. pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 15 august 1999, fără a se fi precizat în contract contravaloarea chiriei, existând o înțelegere verbală privind plata chiriei în sumă de l dolar SUA/mp. pe o perioadă de 6 luni.

Prin actul de control s-a stabilit o chirie în c/val. de 91,6 dolar SUA/lună, rezultând o chirie totală în sumă de 5496 USD, cu mențiunea că atât locatorul cât și locatarul nu au emis facturi reciproce pe motivul că între părți c/val. chiriei s-a compensat prin efectuarea de lucrări agricole, iar actele depuse la dosar rezultă faptul că, diferența de chirie în sumă de 3.300 lei (RON) a fost achitată în luna septembrie 2003.

Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prevăzute de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, prima instanță a reținut că, inculpatul întocmit în fals, bonuri de consum furaje, pentru furajarea zilnică a unui număr de 3 cai, deși în anul 1997 și în anul 1999 au fost dați spre îngrijire martorilor și, sens în care a întocmit în fals un număr de 17 fișe de consum furaje pentru cai de muncă pentru cantitatea totală de 2.258 kg.

Inculpatul a mai întocmit în fals un număr de 6 fișe consum de furaje pe perioada ianuarie 2002 - iunie 2002 pentru cantitatea totală de 2498 kg. în valoare de 7.522.500 ROL, pentru un număr de 13 purcei transferați către, aceasta pe motivul că respectivii purcei au fost furajați din furajele (185-207). Din declarațiile martorilor z și ( 460 și 462) rezultă că, aceștia au primit furaje de la inculpat pentru cei trei cai, iar din declarațiile martorului, fost angajat la ( 508,509) rezultă faptul că tărâțele de pentru creșterea purceilor proprietatea Societății Agricole de tip privat Recolta a fost asigurată de către aceasta din urmă, ceea ce rezultă și din Raportul de Expertiză Tehnică ( 634-686). le de au fost asigurate de inculpat în baza contractului de închiriere nr. 54/1999 și au fost decontate corect și conform necesarului ceea ce rezultă și din Fișele de Cont pentru valori materiale, Jurnal de înregistrare și de muncă ( 644-648).

În ceea ce privește întocmirea în fals a unui număr de 9 acte de moarte și anume nr. 2/26 oct. 1993, nr. 5/4 aprilie 1995, nr. 4/12 dec. 1994, nr. 6/31 mai 1995, nr. 9/20 oct.1996, nr. 8/10 aprilie 1996, nr. 11/5 iunie 1997, nr. 7/15 dec.1995 și nr. 10/30 mai 1997 prima instanță a reținut faptul că, întocmirea celor 9 acte de moarte a corespuns realității, nefiind vorbă de nici o manoperă dolosivă din partea inculpatului, ceea ce rezultă din declarațiile acestuia atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată, negând categoric săvârșirea acestei infracțiuni reținută în sarcina sa.

Prima instanță în continuare a reținut că, potrivit disp. art. 13 din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale constituie infracțiune, fapta de a nu evidenția prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau în parte, verificările realizate ori ori de a înregistra cheltuieli care nu au ca bază operațiuni reale, dacă a avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei și contribuției, iar în urma republicării acestei lei cu data de 1 septembrie 2003, art. 13 devenit art. 11 lit. c, actul de inculpare fiind anterior datei de 12 mai 2003, menționând și că, pe parcursul judecării cauzei Legea nr. 87/1994 a fost abrogată prin art. 16 lit. a din Legea 241/2005, noua încadrare a faptei fiind prevăzută în art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 privind combaterea și prevenirea evaziunii fiscale, motiv pentru care în baza art.334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpat din infracțiune de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de prevederile art. 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, în infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 42 Cod penal, raportat la art. 13 Cod penal.

S-a constatat că potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilității - efectuarea cu știință de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știință a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă din bilanț, constituie infracțiunea de fals intelectual, cu mențiunea că în urma republicării din data de 26 august 2002 anterior sesizării instanței, art. 40 devenit art. 37, motiv pentru care în baza art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpat, din infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, în infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată prev. de art. 37 din Legea nr. 82/1991 și pedepsită de art. 289 alin.1 teza II Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, respectiv din infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.2 și 42 Cod penal, raportat la art. 13 Cod penal; în infracțiunea de evaziune fiscală în forma continuată prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal raportat la art. 13 Cod penal pentru săvârșirea căreia i s-a aplicat pedeapsa principală de 1 an și 6 luni închisoare plus pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II lit. b și c Cod penal pe durata de 2 ani potrivit disp. art. 65 Cod penal raportat la art. 66 Cod penal și constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 Cod penal raportat la art. 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata de 3 ani, 6 luni ce constituie termen de încercare, atrăgându-i-se atenția asupra disp. art. 83 Cod penal.

- stabilirea pedepselor aplicate prima instanță a reținut că, are în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, numărul actelor materiale săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale valoarea prejudiciului cauzat părții civile Statul Român în suma de 6.381 lei integral recuperat raportate la circumstanțele personale ale inculpatului în baza cărora s-a apreciat că, prin aplicarea unei pedepse principale cu închisoare, într-un cuantum apropiat de minimul special prev. de lege chiar fără executare poate fi atins scopul reeducativ și inculpatul poate fi îndreptat, termenul de încercare constituind un avertisment în acest sens.

Cu privire la Oficiul Național al Registrului Comerțului s-a făcut aplicarea disp. art. 13 din Legea nr. 241/2005, respectiv disp. art.2; art. 4 și art. 6 pct. 1 lit. din OG nr. 75/22001 cu privire la Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Jud. C.

S-a constatat că, prejudiciul cauzat părții civile Statul Român prin ANAF reprezentată de către Jud. C, în suma de 6.381 lei a fost integral recuperat în cursul judecății.

S-a mai reținut că art. 215/1 a fost introdus în Codul penal prin Legea nr. 140/14 noi. 196, dată pe care instanța are în vedere raportat la data săvârșirii faptelor de către inculpat.

Deoarece prin actul de inculpare s-a stabilit o pagubă părții vătămate Societatea Agricolă de tip privat în suma de 459.000.000 lei (ROL) plus suma de 51.150 lei (RON) în baza disp. art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din delapidare în forma continuată prev. de art. 215/1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2; art. 42 Cod penal, în infracțiunea de delapidare în forma continuată prev. de art. 215/1 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal.

Din starea de fapt reținută în condițiile arătate mai sus, prima instanță a constatat că pentru o serie de acte materiale s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale și astfel nu există infracțiunile de delapidare în forma continuată prev. de art. 215/1 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 și art. 42 Cod penal; abuz în serviciu contra intereselor personale prev. de art. 246 Cod penal respectiv fals în înscrisuri sub semnătura privată în forma continuată prev. de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, motiv pentru care în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. a Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatului.

Totodată s-a constatat că, partea vătămată Societatea Agricolă de tip Privat Recolta reprezentată de către numita -, nu s-a constituit ca parte civilă în procesul penal motiv pentru care instanța a dispus revocarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului prin Ordonanța din data de 3 martie 2003 și conform Procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 4 martie 2003.

Făcând aplicarea a disp. art. 189 și art. 191 respectiv art. 192 alin. 3 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să suporte cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva sentinței primei instanțe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. S și inculpatul respectiv solicitând desființarea hotărârii atacate ca nelegală și netemeinică.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Sam otivat apelul sau susținând că conform art. 65 pct. 1 Cod penal s-a aplicat pedeapsa complementară deși pedeapsa principală aplicată este de 1 an 6 luni închisoare.

Cu ocazia dezbaterii cauzei procurorul a mai susținut că sentința este nelegală și pentru faptul că, prim instanță a aplicat pedeapsa principală în alte limite decât cele legale, minimul prevăzut fiind închisoare de 2 ani iar instanța a coborât sub acest minim - 1 an 6 luni fără reținerea circumstanțelor atenuate, iar cu privire la aplicarea pedepsei accesorie de interzicerea unor drepturi, fapta fiind comisă înaintea modificării art. 71 Cod penal se solicită aplicarea art. 13 Cod penal.

Procurorul a mai solicitat schimbarea încadrării juridice în sensul recalificării infracțiunii unor complexă de evaziune fiscală reținută de instanța de fond, în două infracțiuni, respectiv în evaziune fiscală și infracțiunea de fals intelectual cu aplicarea art. 13 Cod penal.

Inculpatul nu a motivat în scris apelul său dar cu ocazia dezbaterii cauzei, prin apărătorul ales, a susținut motivele de apel invocate de parchet și a solicitat aplicarea pedepsei amenzii penale cu suspendarea condiționată a acesteia, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse sub limita prev. de lege cu suspendarea condiționată a executării acesteia cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal și art. 81 Cod penal.

Prin decizia penală nr. 108/A din 20 2007 Tribunalului Covasna au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. S și inculpatul, iar hotărârea primei instanțe a fost desființată în parte, în ceea ce privește latura penală, respectiv încadrarea juridică a faptelor de evaziune fiscală și fals intelectual, individualizarea pedepsei principale și complementare, precum și cu privire la omisiunea aplicării art. 13 Cod penal privind pedeapsa accesorie.

În cadrul rejudecării în aceste limite, s-au dispus următoarele:

În baza art. 334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii prev. de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42 Cod penal, raportat la art. 13 Cod penal în infracțiunile prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 43 din Legea nr. 82/1991, republicată, raportat la art. 289 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 42 Cod penal.

În baza art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 43 din Legea nr. 82/1991, republicată, rap. la art. 289 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 42 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.

În baza art. 33 lit. a și 34 al. 1 lit. b Cod penal, din pedepsele de mai sus a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6(șase) luni închisoare.

A menținut aplicarea art. 81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art. 82 al. 1 Cod penal stabilind pentru inculpat termen de încercare de 2 ani și 6 luni, care potrivit art. 82 al. 3 Cod penal se socotește de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu aplicarea art. 13 Cod penal privind pedeapsa accesorie.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

A respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul împotriva aceleiași sentințe.

A obligat pe apelantul să plătească statului suma de 40 lei cheltuieli judiciare, iar celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal numitul, criticând respingerea apelului său ca inadmisibil, ca urmare a neluării în considerare de către instanțe a procesului-verbal din 30 septembrie 2003 redactat cu ocazia adunării generale extraordinare a asociațiilor din, din care rezultă că a primit mandat de reprezentare a asociației agricole în fața instanțelor de judecată.

În opinia majoritară a membrilor completului de judecată, recursul este apreciat ca fiind nefondat și urmează să fie respins pentru următoarele considerente:

Stabilirea corectă a calității procesuale a numitului a constituit o preocupare a instanțelor de judecată încă din cursul primului ciclu procesual, reprezentând considerentul pentru care, prin sentința penală nr. 261 din 2 2005 Judecătoriei Tg. S, s-a dispus restituirea cauzei la Parchet, apreciindu-se că toate actele din dosarul de urmărire penale sunt lovite de nulitate absolută, întrucât nu au fost respectate prevederile art. 22 din Statutul societăii agricole, în sensul de a se solicita Consiliului de Administrație "mandat de reprezentare dat unui asociat sau unei terțe persoane".

Instanța de recurs, respectiv Tribunalul Covasna, a apreciat prin decizia penală nr. 21/R din 17 februarie 2006, că nu se impune restituirea cauzei la procuror, întrucât eventualele nereguli privind reprezentarea Societății agricole puteau fi îndreptate de către instanța de judecată până la dezbaterea cauzei în fond, casând astfel hotărârea primei instanțe și dispunând trimiterea cauzei Judecătoriei Tg. S pentru continuarea judecății.

După reluarea judecății de către prima instanță, s-a solicitat Societății Agricole "Recolta" numirea, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din Statut, desemnarea unui reprezentant care să reprezinte interesele societății în fața instanței de judecată (fila 766 dosar 382/2006).

Astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 811 (dosar 382/2006) "încheiat la data de 25 mai 2006 în biroul Asociației Agricole Recolta, la care au fost prezenți următorii membrii ai Consiliului de Administrație:, -, ", în unanimitate a fost numită -, membră a consiliului, să reprezinte interesele asociației în cauza privind pe.

- termenul de judecată din 11 aprilie 2007, reprezentanta părții civile a declarat că nu se formulează pretenții civile față de inculpat, întrucât prejudiciul cauzat a fost recuperat integral ( în acest sens, încheierea de ședință din data de 11 aprilie 2007 - fila 876 dosar 382/2006).

Apelul declarat de către împotriva hotărârii primei instanțe a fost în mod corect respins de Tribunalul Covasna ca fiind inadmisibil, în raport cu împrejurarea că acesta nu a avut mandat de reprezentare a societății agricole și astfel, în raport cu cadrul procesual stabilit de către prima instanță, apelantul nu are calitatea de a reprezenta Societatea Agricolă "Recolta".

De altfel, calitatea procesuală a părților în procesul penal a fost stabilită de către prima instanță în raport cu prevederile art. 22 din Statutul Societății agricole de tip privat "Recolta", potrivit cărora "consiliul de administrație reprezintă societatea în justiție și față de terți, putând da mandat de reprezentare oricărui asociat ori unei alte persoane".

Astfel, în raport cu considerentele expuse anterior, recursul declarat de către împotriva deciziei instanței de apel va fi respins ca nefondat, în temeiul dispozițiilor art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, menținând hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul împotriva deciziei penale nr. 108/A din 20 2007 Tribunalului Covasna, pe care o menține.

Obligă recurentul să plătească suma de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat, în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red./15.09.2008

Dact./02.10.2008

Jud.apel:

Cu opinia separată a doamnei judecător - -, în sensul admiterii recursului declarat, casării deciziei penale nr. 108/A din 20 2007 Tribunalului Covasna, desființării sentinței penale nr. 83 din 9 mai 2007 Judecătoriei Tg. S și trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.

JUDECĂTOR,

- -

Apreciez că în speță, recursul promovat de în calitate de reprezentant al Societății Agricol Recolta și în nume propriu ca partea civilă se impunea a fi admis, ca fondat, în condițiile prevăzute de art. 385/15 pct.2 lit. c și alin. 2 Cod procedură penală, în speță fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală, respectiv instanța nu s-a pronunțat asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

În considerarea acestei soluții se cuvine a se preciza, în primul rând, că toate actele de cercetare în cauză au început urmare a numeroaselor și repetatelor plângeri formulate de.

Astfel, prin actul de sesizare al instanței s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, prevăzută de art. 215/1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, evaziune fiscală prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 Cod penal.

Ca stare de fapt, s-a reținut în esență, că inculpatul în calitate de președinte al consiliului de administrație al Societății Agricole de tip privat Recolta, com., jud. C, în toată perioada de la numire până la demararea cercetărilor, a dat din gestiunea asociației mijloace fixe (căruțe, hamuri, betonieră, trasator de rânduri, semănătoare) la diferite persoane, fără a înregistra operațiunile în contabilitate și fără a percepe chirie pentru utilizarea lor, precum și faptul că a vândut animale declarate moarte, dar care în fapt erau vii la data vânzării; s-a mai reținut că nu a înregistrat în contabilitatea asociației toate operațiunile financiare și contabile, în scopul de a diminua impozitul pe profit și că a întocmit în fals bonuri de consum pentru furajarea zilnică a trei cai și 13 purcei și care în realitate nu au fost furajați din furajele asociației, precum și a celor 9 acte de animale declarate moarte și care în realitate au fost vândute; în plus, actul de sesizare a mai reținut și că inculpatul nu a emis facturi și nu a încasat contravaloarea chiriei de la SC SA în valoare de 17.050 dolari SUA și că a vândut suprafața de 23 % din magazia de cereale, fără organizarea licitației și sub valoarea de inventar.

Cu acest prilej, organul de urmărire penală a stabilit că în cauză au calitatea de partea civilă Statul Român prin DGFP, respectiv ANAF și Societatea Agricolă Recolta, care inițial a fost citată ca fiind reprezentată de inculpat și care chiar a semnat dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu numele său șu datele de buletin (fila 388 dosar fond), situație ce s-a perpetuat pe parcursul câtorva termene de judecată, astfel că la termenul din 1 septembrie 2003 instanța a pus în discuție împrejurarea că societatea parte civilă nu poate fi reprezentată de inculpat.

O precizare esențială este că numitul a fost prezent la fiecare termen de judecată și cu acest prilej a învederat instanței că are împuternicire de la mai mulți membri ai asociației agricole de a reprezenta interesele acestei societăți în instanță.

Instanța de judecată a solicitat ca societatea să fie reprezentată de o persoană desemnată de consiliul de administrație, al cărui președinte este chiar inculpatul însă, consiliul de administrație nu a desemnat nici o persoană să reprezinte interesele societății în primul ciclu procesual, astfel că înainte de citirea actului de sesizare au existat constituiri de partea civilă numai din partea Statului Român și a numitului, în calitate de reprezentant al asociației și în nume propriu.

În condițiile în care societatea partea civilă nu a desemnat prin consiliul de administrație nici o persoană care să-i reprezinte interesele, instanța a numit în calitate de curator al acestei societăți pe, care a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 1.200.866.258 lei în numele asociației - încheierea din 6 octombrie 2003, fila 442 dosar fond și la toate termenele acordate în primul ciclu procesual asociația a fost reprezentată de această persoană.

Prin sentința penală nr. 261/2 2005 Judecătoriei Tg. s-a dispus restituirea cauzei la parchet pentru refacerea și completarea urmăririi penale, cu motivarea că inculpatul nu a fost audiat în cursul urmăririi penale în conformitate cu dispozițiile procedurale și nici prezentarea materialului de urmărire penală nu a respectat exigențele procedurale și în plus, față de nulitățile puse în discuție s-a mai arătat că plângerile au fost formulate de numitul și că acesta nu figurează printre membrii Societății Agricole și că acesta a reprezentat în mod nelegal societatea atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, astfel că actele sunt lovite de nulitate absolută.

Prin decizia penală nr. 21/17 februarie 206 Tribunalului Covasna au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. S și de partea civilă Societatea Agricolă Recolta prin, a fost desființată sentința penală și cauza a fost trimisă primei instanțe pentru continuarea judecății.

După casare cu trimitere pentru continuarea judecății se impunea dezlegarea chestiunilor menționate în decizia instanței de recurs, astfel că numitul a depus la dosar în copie o împuternicire semnată de ami mulți membri ai asociației prin care acesta a fost mandatat să reprezinte interesele asociației - filele 806-807 dosar fond.

În același timp s-a mai depus la dosar un act cu ștampila asociației ilizibilă, semnat de 2 persoane care nu au fost nominalizate decât cu formula "noi administratorii SA Recolta ", fără a se indica numele acestora și care a învederat că asociația nu are nici o pretenție de la inculpat, act cel puțin susceptibil de îndoieli cu privire la veridicitatea sa, în primul rând că nu se menționează persoanele care l-au semnat.

Mai este de precizat că la fila 811 dosar fond se află un înscris semnat și ștampilat de apărătorul inculpatului care atestă traducerea din limba maghiară a unui înscris sub semnătură privată și care consemnează că la data de 25 mai 2006 în ședința consiliului de administrație s-a stabilit desemnarea numitei - ca reprezentant al asociației în fața instanței.

Important de precizat este că această persoană este fie soția, fie are calitatea de rudă a martorului - care a primit o betonieră de la inculpat pentru care nu a plătit nici un fel de chirie șu pe care a folosit-o până când s-a uzat, astfel că nu se poate susține că este legală reprezentarea Asociației de către această persoană care un conflict de interese evident.

Nu este de neglijat nici împrejurarea că numita - a îndeplinit funcția de magaziner al asociației în perioada 1995-1998 și la fila 333 dosar a relatat că a fost plătită numai până la sfârșitul anului 1997 și că i-a solicitat inculpatului să-i fie plătit salariul iar în luna martie 2000 acesta i-a dat 2 porci de circa 30- 40 kg. Fiecare, în contul acestor salarii și pentru primirea animalelor nu a semnat nici un fel de act justificativ și nici pentru cele 600 kg. cartofi; aceste împrejurări justifică presupunerea unui real conflict de interese și apare cu evidență că această persoană nu era în măsură să apere interesele asociației.

Lipsa de interes a acestei persoane rezultă din chiar declarația pe care a dat-o în fața instanței la data de 22 septembrie 2006 aflată la fila 813 dosar fond și în care a afirmat că nu a studiat dosarul și că i s-a pus în vedere de către instanță că prin actul de sesizare s-a reținut cauzarea unui prejudiciu de 495 milioane lei ROL și 17.500 dolari SUA, astfel că aceasta a cerut un termen pentru a se consulta cu membrii consiliului de administrație pentru a stabili dacă se constituie sau nu parte civilă.

- fila 840 dosar fond se află un act semnat de membrii consiliului de administrație care nu sunt nominalizați, în sesnul că se utilizează formula "noi membrii consiliului de administrație" fără a se indica numele acestora, semnăturile fiind executate cu numele de -, z, și un alt nume ilizibil.

Este de observat că aceste persoane nu au calitatea de membri ai consiliului de administrație, cu excepția numiților - și, deoarece din analiza tabelului membrilor consiliului aflat la fila 17 dosar 1103/1991 al Judecătoriei Tg. cu excepția celor două persoane menționate, celelalte nume se regăsesc, astfel că actul întocmit de aceștia și depus la fila 840 dosar fond este nul.

Mai mult, persoanele care au semnat acest act au dat declarații în calitate de martor în procesul penal și au relatat că nu au participat la ședințele consiliului de administrație, că hotărârile erau luate de inculpat și că nu cunosc nimic din activitatea asociației, că nu au școală și niu înțeleg nimic din ce se stabilește sau le spune președintele: - fila 349 dosar; z - fila 346 dosar; - fila 351 dosar

S-a reținut că numitul nu ar avea calitatea de membru fondator al asociației însă, această împrejurare este combătută cu procesul verbal încheiat la data de 12 august 2001 cu prilejul ședinței extraordinare a membrilor asociației și aflat la filele 258-260 dosar și mai mult, această calitate nu a fost niciodată contestată de inculpat sau de vreo altă persoană, existând și o împuternicire la filele 265-268 acestei persoane semnată de membrii asociației ca numitul să le reprezinte interesele, ceea ce înseamnă că această persoană are calitatea de a formula constituirea de parte civilă în numele asociației care, așa cum s-a demonstrat anterior nu a fost apărată conform intereselor sale de către membrii consiliului de administrație și persoana desemnată să-i apere aceste interese.

De altfel, existând asemenea chestiuni ce se impuneau a fi clarificate, apreciez că în mod greșit apelul său a fost respins ca inadmisibil, susținându-se că acesta nu are calitatea de parte civilă, această calitate fiind deținută de Statul Român și societatea agricolă respectivă și că numitul nu a avut mandat de reprezentare conform art. 22 din Statutul Societății.

Problema care se pune și trebuie dezlegată este că dacă această persoană nu a avut calitate de reprezentant conform art. 22 din Statut, înseamnă că nici actul semnat de persoane ce nu au fost nominalizare de împuternicirre a numitei - nu este conform aceluiași art. 22 din Statut, dar instanțele au luat în considerare acest act, cu atât mai mult cu cât analiza depozițiilor acestor persoane arată că nu sau apărat niciodată interesele societății, iar treei persoane dintre cele care au semnat împuternicirea dată numitei - nici nu aveau calitatea de membri ai consiliului de administrație și instanța de fond era datoare să observe aceste nereguli și să le verifice.

Nu este de neglijat că o asemenea împuternicire se dă abia în al doilea ciclu procesual, deși s-a cerut încă de la primul ciclu procesual, în timp ce numitul s-a prezentat tot timpul în instanță.

Pentru toate aceste motive apreciez că față de natura infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și independent de soluția oferită de instanțe sub aspectul laturii penale, criticabilă și aceasta, se impunea soluționarea judicioasă a acțiunii civile subsecvente acțiunii penale, instanța fiind obligată sentința penală verifice modul de reprezentare a societății, să constate lipsa de apărare a intereselor acestei societăți și să se pronunțe în mod legal asupra cererilor formulate de numitul ladislau în calitate de reprezentant.

Mai mult, câtă vreme nu s-a contestat și nu s-a stabilit că împuternicirea de acesta depusă la dosar care atestă că membrii îi conferă calitatea de reprezentant al asociației, rezultă că în fapt, membrii asociației prin ședința extraordinară au înțeles să revoce vechiul consiliu de administrație, astfel că instanțele erau datoare, în virtutea principiului aflării adevărului și justei soluționări a cauzei să verifice toate aceste aspecte și în primul rând acestea aveau menirea de a stabili care este persoana în măsură a reprezenta interesele societății.

Așa fiind, apreciez că pentru clarificarea tuturor acestor aspecte singura soluție care se impune este casarea deciziei recurate dar și a sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, care să lămurească aspectele mai sus menționate, în conformitate cu dispozițiile art.

Judecător

- -

03 2008

Președinte:Mihaela Alexandru
Judecători:Mihaela Alexandru, Simona Franguloiu, Nicoleta Hădărean

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 663/2008. Curtea de Apel Brasov