Exercitarea fără drept a unei profesii (art. 281 cod penal). Decizia 105/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 105/R/2009
Ședința publică din data de 19 februarie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Monica Șortan Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale din data de 02.02.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prev.de art.25 din Legea nr.51/1995 modificată și completată prin Legea nr.255/2004 cu referire la art.281 penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul Baroului de Avocați N, av., fără delegație avocațială depusă în recurs, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de instanța de apel care a respins cererea inculpatului de sesizare a Curții Constituționale.
Reprezentantul Baroului de Avocați N, solicită respingerea recursului inculpatului apreciind că scopul ridicării excepției este tergiversarea soluționării cauzei pentru a se împlini termenul de prescripție a răspunderii penale.
CURTEA
Prin încheierea penală din 2 februarie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins cererea inculpatului de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, excepția fiind inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamța fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prev. de art. 25 din Legea nr. 51/1995 modif. și completată prin Legea nr. 255/2004 cu referire la art. 281 pen. pentru aceea că în cursul anului 2004 acesta în mod repetat a exercitat acte specifice profesiei de avocat fără a fi membru al Uniunii Nationale a Barourilor din România.
La data de 16.12.2008, printr-un script depus la dosar, inculpatul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, despre care a arătat că este neconstituțional în măsura în care permite unei instanțe de judecată să respingă ca inadmisibilă o excepție de neconstituționalitate și să examineze constituționalitatea legilor și ordonanțelor, depășindu-și astfel competența, cu violarea art. 146 lit. d din Constituție.
Trebuie menționat faptul că anterior, prin încheierea penală din data de 14.01.2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în același dosar, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 281 pen. invocată de inculpatul și s-a dispus suspendarea judecării cauzei.
Totodată, prin aceeași încheiere instanța a respins cererea de sesizare a curții cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a art. 171 al. 2 pen.Cod Penal, art. 67 al. 3 pen.Cod Penal, art. 378/1 pen.Cod Penal și art. 183 al. 1,2 pen.Cod Penal, apreciind că excepțiile sunt inadmisibile.
Recursul declarat de inculpat împotriva acestei încheieri a fost respins prin decizia penală nr.92/R/05.02.2008 a Curții de APEL CLUJ, ulterior fiind respinsă de Curtea Constituțională și excepția de neconstituționalitate a art. 281 pen.
Conform art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este posibilă sesizarea acesteia cu o excepție de neconstituționalitate sub rezerva îndeplinirii a trei condiții, supuse verificării de către instanța în fața căreia se ridică o atare excepție și care în măsura în care constată îndeplinirea lor va proceda la sesizarea curții iar pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea cauzei se suspendă.
În primul rând, excepția de neconstituționalitate trebuie să privească o lege sau o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță, în vigoare care trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia.
Pe de altă parte, excepția poate fi ridicată fie din oficiu, fie la cererea uneia dintre părti și chiar de către procuror.
În fine, o altă condiție cuprinsă în art. 29 din lege se referă la prevederi legale care odată constatate ca fiind neconstituționale de către curte, nu mai pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate, ceea ce înseamnă că este posibilă sesizarea curții cu o atare excepție vizând prevederi legale în legătură cu care aceasta a exprimat anterior opinia că ar fi conforme cu Constituția.
Raportat la aceste cerințe de admisibilitate a unei excepții de neconstituționalitate, tribunalul a constatat că din punct de vedere formal, aceste din urmă două condiții sunt îndeplinite în speță, însă pe de altă parte a apreciat că dispozițiile considerate ca fiind neconstituționale, respectiv art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu au legătură cu soluționarea cauzei, fiind invocate doar cu scopul de a se tergiversa și mai mult soluționarea prezentului dosar.
Procedând de maniera descrisă mai sus, instanța de judecată nu și-a depășit deloc competența, trecând în sfera de competență, exclusivă, a Curții Constituționale, așa cum pretinde inculpatul, ci doar a procedat la verificarea condițiilor de admisibilitate prevăzute expres în lege, exprimând apoi un punct de vedere asupra temeiniciei excepției invocate.
Conform art. 126 al. 2 din legea fundamentală competența instanțelor de judecată și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, fiind determinate de rațiuni de politică penală, cum ar fi și necesitatea eliminării posibilității de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale care impietează asupra desfășurării în condiții normale a procesului penal.
Având în vedere natura cauzei deduse judecății și stadiul procesual în care se află aceasta, s-a apreciat că textul de lege invocat ca fiind neconstituțional nu are legătură cu soluționarea pe fond a cauzei.
Împotriva încheierii menționate, inculpatul a declarat recurs în termen.
În motivarea recursului a arătat că încheierea este netemeinică, nelegală și se impune casarea acesteia fără a preciza în concret cauzele de nelegalitate sau netemeinicie.
Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și din oficiu - conform art.385/6 al.3 pr.pen. -sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
În mod temeinic instanța de apel a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii prev.de art.25 din Legea nr.51/1995, modificată, cu referire la art.281 pen. constând în aceea că în anul 2004 a exercitat în mod repetat acte proprii profesiei de avocat fără să fie membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.29 din Legea nr.47/1992 în mod justificat s-a constatat că aceste dispoziții legale ce permit tocmai sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată în fața instanței de judecată nu au legătură cu soluționarea cauzei.
În motivarea cererii de sesizare a Curții Constituționale, inculpatul a arătat că acest text ce permite instanțelor să refuze trimiterea dosarului la Curtea Constituțională - art.29 din Legea nr.47/1992 - este neconstituțional în măsura în care permite respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate precum și examinarea constituționalității legilor și ordonanțelor depășindu-și astfel competența, cu violarea prev.art.146 lit.d din Constituția României, care stabilește dreptul exclusiv al Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele ridicate în fața instanței.
Curtea de apel apreciază că textul criticat ca fiind neconstituțional nu are legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția; astfel, dacă s-ar urma argumentația petentului ce a invocat excepția, ar însemna ca în fața instanțelor să poată fi invocată excepția oricărei dispoziții legale chiar dacă nu ar avea nici o tangență cu dosarul de soluționat, eludându-se astfel principiile ce au stat la baza instituirii controlului constituționalității dispozițiilor legale; este de observat că art.29 din Legea nr.47/1992 vizează doar o parte a domeniului contenciosului constituțional respectiv excepțiile de neconstituționalitate invocate de către părți, procuror sau instanță din oficiu în cadrul unor procese aflate pe rol, astfel că excepția este necesar să se refere la o dispoziție legală de care ar depinde soluția adoptată de către judecător. În speță, indiferent de constituționalitatea sau neconstituționalitatea art.29 din Legea nr.47/1992 soluțiile de pronunțat ar fi aceleași.
La examinarea recursului, Curtea de Apel nu a constatat motive de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 al.2C.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul .în PNs tr.-.- 12, -.45 jud.N, împotriva încheierii penale din 2 februarie 2009 a Tribunalului Cluj, pronuntata in dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
în, semnează
Președintele completului,
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Monica Șortan Valentin Chitidean
