Falsul în declarații (art. 292 cod penal). Decizia 119/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 119/R/2009
Ședința publică din 24 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpata împotriva deciziei penale nr. 89/A din data de 25 noiembrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, prev. și ped. de art. 292 pen. participație improprie la fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 pen. rap. la art. 289 pen. ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpată apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpata și partea vătămată Bacer.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea din oficiu a inculpatei solicită admiterea recursului declarat de aceasta, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună achitarea inculpatei, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.1proc.pen. rap.la art. 181pen. întrucât fapta săvârșită de aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Inculpata era singura moștenitoare a defunctului, împreună cu cele două fiice, în baza declarației date la notar, deși defunctul avea o fiică dintr-o căsnicie anterioară. Partea vătămată Bacer era deja renunțătoare, neacceptând moștenirea în termenul legal de 6 luni de zile prevăzut de art. 700 civ. La declarația dată în fața notarului a fost prezentă și o martoră care a arătat că inculpata și cele două fiice ale sale sunt singurele moștenitoare ale defunctului. Cu onorar.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpată ca nefondat, instanța reținând corect vinovăția acesteia. Chiar dacă nu s-au produs consecințele juridice cerute de lege, prin inducerea în eroare urma să producă consecințele juridice prev. de art. 292 pen. art. 289 pen. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceste două infracțiuni, motiv pentru care solicită respingerea recursului declarat de inculpată ca nefondat. Hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale și solicită menținerea acestora.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Bistrița prin sentința penală nr.915 din 30 iunie 2008 a condamnat pe inculpata, fiica lui și, născută la data de 4.09.1945 în de, județul B-N, cetățean român, studii 8 clase, pensionară, văduvă, domiciliată în B,-, județul B-N, fără antecedente penale, CNP -, la 2 luni închisoarea pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 292 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. și art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a și art. 76 lit. e Cod penal și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal, rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. a și art. 76 lit. e Cod penal.
S-a constatat că cele două infracțiuni au fost comise în condițiile concursului real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, iar în temeiul art. 34 lit. Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 2 ani și 2 luni, potrivit art. 82 Cod penal, punându-se în vedere inculpatei disp. art. 83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 al.2 Cod penal rap. la art. 64 lit. a,b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 14 alin. 3, lit. a, rap. la art. 445 Cod procedură penală, s-a dispus anularea certificatelor de moștenitor nr. 19/4.03.2005, nr. 25/14.03.2005, nr. 4/17.06.2006, a încheierilor notariale din 4 martie 2005, 14.05.2005 și din 17.06.2006.
S-a respins constituirea de parte civilă a părții vătămate Bacer, domiciliată în V D,-, județul
Inculpata a fost obligată în baza art. 191 Cod penal, să plătească în favoarea statului, cheltuieli judiciare, în sumă de 150 lei.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpata a trăit în concubinaj cu numitul iar în anul 1966, s-au căsătorit. avea din căsătoria anterioară o fiică născută la data de 5.07.1962, respectiv partea vătămată Bacer,de asemenea inculpata are la rândul său, dintr-o relație anterioară, o fiică jr. ulterior înfiată de. Din relația inculpatei cu, la data de 28.02.1968 s-a născut numita, născută.
La data de 12.07.2004 numitul a decedat, astfel că la începutul anului 2005 inculpata s-a hotărât să deschidă succesiunea după fostul soț. Întrucât fiicele acesteia jr. și se aflau în Italia, acestea au împuternicit-o pe inculpată prin procura din data de 2.02.2006 să le reprezinte interesele cu ocazia deschiderii succesiunii.
în primul rând de valorificarea acțiunilor cu nr. de ordine --- deținute la "", la data de 4.03.2005, inculpata a depus cerere de deschidere a succesiunii în numele ei și a fiicelor sale cu privire doar la aceste bunuri. Întrebată fiind în public de către Notarul public dacă în afara sa și a fiicelor sale mai sunt și alți moștenitori după defunctul, inculpata a declarat că nu mai sunt și alți moștenitori, deși știa că defunctul avea din căsătoria anterioară pe fiica sa Bacer. Poziția sa a fost consemnată în încheierea notarului.
Deoarece notarul i-a solicitat să prezinte un martor care să confirme această declarație văzând-o pe numita, care venise în același birou notarial cu probleme personale, inculpata a abordat-o rugând-o să dea o declarație în fața notarului fără însă a-i preciza ce anume ar urm să fie întrebată.
Cunoscând-o de câțiva ani pe inculpata, însă fără a ști că defunctul a avut o fiică dintr-o căsătorie anterioară, numita a declarat în fața notarului că a avut doar două fiice, respectiv pe jr. și.
În baza declarație inculpatei șan umitei, la data de 4.03.2005 s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 19/2005 în dosarul nr. 20/2005, prin care, se atestă că au calitatea de moștenitoare ale celor 535 acțiuni deținute de defunct la "", doar inculpata - soție supraviețuitoare în cotă de 2/8 părți, jr. și - în calitate de fiice în cotă de 3/8 părți.
La data de 14.03.2005, inculpata a depus o nouă cerere de deschidere a succesiunii după defunctul în numele său și a celor două fiice ale sale.
De această dată s-a solicitat eliberarea certificatului de moștenitor cu privire la imobilele casă de locuit în B,- și cotele indivize de din tarlaua 21/9 parcela 1 și de 1/7 din tarlaua 21/9 parcela 1/1.
În baza declarației sale din 14.03.2005 de care s-a luat act prin încheierea din 14.03.2005, s-a stabilit că inculpata și fiicele sale sunt unice moștenitoare, că nu sunt renunțători eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 25/14.03.2005 în dosarul nr. 27/2005.
Constatând ulterior că în certificatul de moștenitor nu a fost trecută grădina aferentă casei de locuit, la data de 17.01.2006, inculpata a depus în aceeași modalitate cerere de deschidere a succesiunii în baza căreia s-a emis încheierea notarială și certificatul de moștenitor nr. 4/17.06.2006 din dosarul nr. 4/2006 conform căruia singurii moștenitori sunt inculpata și fiicele acesteia jr. și, în aceleași cote de 2/8, respectiv câte 3/8 părți și că nu sunt renunțători.
În luna mai 2006, partea vătămată Bacer a aflat despre decesul tatălui său, astfel că a luat legătura cu inculpata care i-a răspuns că întrucât partea vătămată nu a păstrat legătura cu tatăl său,a uitat de existența ei și a considerat că nu are niciun drept la moștenire.
Instanța de fond a apreciat că, în drept fapta inculpatei de a declara în fals în fața notarului public că ea și cele două fiice ale sale și sunt unicele moștenitoare a defunctului deși avea cunoștință că acesta mai are o fiică dintr-o căsătorie anterioară și de a-l determina fără vinovăție pe notar să întocmească înscrisuri oficiale prin care să ateste împrejurări necorespunzătoare adevărului, faptă comisă prin trei acte materiale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 292 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru care i s-a aplicat o pedeapsă de 2 luni închisoare reținându-se și circumstanța atenuantă prev de art. 74 lit. cu aplic. art. 76 lit. e Cod penal și ale infracțiunii de participație improprie la fals intelectual prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal, rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru care i s-a aplicat o pedeapsă de 2 luni închisoare reținându-se și circumstanța atenuantă prev de art. 74 lit. cu aplicarea art. 76 lit. e Cod penal.
La stabilirea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale prev,de art.72 penal, gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările comiterii faptelor, vârsta inculpatei și că nu are antecedente penale.
S-a conststat că cele două infracțiuni au fost comise în condițiile concursului real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, iar în temeiul art. 34 lit. Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei, întrucât în cauză sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege în acest sens, instanța apreciind că scopul pedepsei penale poate fi atins și executarea efectivă a pedepsei raportat la faptul că inculpata este o persoană fără antecedente penale urmând a se stabili un termen de încercare de 2 ani și 2 luni, potrivit art.82 Cod penal urmând a i se atrage atenția inculpatului asupra dispozițiile art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71 alin.2 Cod penal rap. la art. 64 lit. a,b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Având în vedere că infracțiunile de fals fiind infracțiuni de pericol,care nu cuprind în descrierea normei un rezultat, urmarea imediată a acestor infracțiuni constă în crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită prin lege, pentru încrederea publică acordată unui înscris, urmarea fiind implicită acțiunii incriminate, deoarece legea nu condiționează de regulă existența infracțiunii de producerea unui rezultat determinat iar în cauza pendinte decurgând din declarația falsă care ar deveni un mijloc de probă contrar adevărului, s-a dispus anularea certificatelor de moștenitor nr. 19/4.03.2005, nr. 25/14.03.2005, nr. 4/17.06.2006, a încheierilor notariale din 4 martie 2005, 14.05.2005 și din 17.06.2006, respingându-se constituirea de parte civilă a părții vătămate Bacer,pentru acordarea de daune morale și materiale.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul prevăzut de lege, inculpata, apel respins ca nefondat prin decizia penală nr.89/A din 25 noiembrie 2008 a Tribunalului Bistrița -
Împotriva deciziei tribunalului și implicit a sentinței judecătoriei a declarat recurs inculpata solicitând casarea lor și rejudecând cauza, a se dispune achitarea pe lipsa pericolului social al faptelor conform art.181pen.și aplicarea unei sancțiuni administrative.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu potrivit dispoz.alin.3 al art.3859proc.pen. constată că acesta este nefondat.
Dispozițiile art.63 alin.3 proc.pen.exclud o ordine de preferință, nefăcându-se distincție în ceea ce privește valoarea în stabilirea adevărului, în raport de faza în care au fost administrate, criteriul determinant în aprecierea probelor constituindu-l forța acestora de a exprima adevărul, indiferent de momentul procesual căruia aparține, sau de organul care le-a administrat.
Cum potrivit art.64 proc.pen.nu se face distincție între valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate în faza urmăririi penale și a judecății, se poate concluziona că nu există un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile inculpatei.
Pe de altă parte, declarația inculpatei dată în faza judecății poate servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.
În cauză a fost administrat un vast material probator pe baza căruia instanțele de fond au reținut corect starea de fapt, vinovăția inculpatei, elementele constitutive ale infracțiunilor, încadrarea juridică și pedeapsele aplicate.
În faza de urmărire penală în declarația de la fila 23 inculpata recunoaște că a declarat în fața notarului "că nu sunt alți moștenitori, deși avea cunoștință că soțul defunct avea o fiică dintr-o căsătorie anterioară. Precizează că a făcut această declarație întrucât relațiile dintre partea vătămată Bacer și inculpată și defunct, au fost întrerupte de peste 32 de ani".
Recunoașterea inculpatei din prima fază a procesului penal este reiterată și prin declarația din fața instanței fila 76, în care recurenta arată că "nu mă simt vinovată de săvârșirea vreunei infracțiuni și de împrejurarea că nu am declarat-o la notar pe cealaltă moștenitoare, pentru că neavând tangență cu ea, de mai bine de 30 de ani, am considerat că nu trebuie să o declar ca moștenitoare".
În declarația din fața instanței inculpata arată textual: "stiam despre faptul că această persoană există, însă nu cunoșteam unde stă și nici situația acesteia, iar la intrebarea notarului dacă mai sunt și alți moștenitori, eu am declarat că nu".
În cauză, s-au administrat următoarele mijloace de probă: declarații ale inculpatei, care se coroborează perfect cu declarațiile martorilor,.
Concluzia la care au ajuns instanțele a fost aceea că urmare administrării acestor probe s-a reținut o situație de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptelor se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpata a fost trimisă în judecată, acelea prev.de art.292 pen. - fals în declarații și participație improprie la fals intelectual prev.de art.31 alin.2 pen.rap.la art.289 pen.
Dând sens dispozițiilor art.3 din Codul d e procedură penală privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanțele au reținut numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întreg materialul probator administrat în cauză și excluzând o ordine de preferință în ceea ce privește valoarea acestora în raport de faza în care au fost administrate.
Verificând probele existente în cauză și știut fiind că o eroare gravă de fapt constă în esență în contradicția evidentă și esențială între ceea ce spune dosarul prin actele lui și ceea ce afirmă instanța, se poate conchide că există concordanță între probe și hotărârea dată, că s-a acordat eficiență deplină dispozițiilor legale ce reglementează probele și mijloacele de probă.
Referitor la aplicarea art.181pen. curtea reține că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă precum și de persoana și conduita infractorului.
Atunci când se apreciază dacă fapta săvârșită prezintă sau nu gradul de pericol social al unei infracțiuni, trebuie să se aibă în vedere, printre altele, dacă urmările faptei sunt reduse.
De altfel, sancțiunea aplicată, penală sau cu caracter administrativ, își poate îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, numai în măsura în care corespunde gravității faptei, potențialului de pericol social pe care-l prezintă în mod real, persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența măsurii luate față de el.
În speță, faptele inculpatei nu întrunesc condițiile cerute de art.181pen.
Astfel, în aprecierea gradului de pericol social concret, nu se poate face abstracție de circumstanțele reale în care s-au comis faptele.
Or, din probe rezultă că inculpata a declarat fals în fața notarului public că ea și cele două fiice ale sale jr.și sunt unicele moștenitoare ale defunctului -, deși cunoștea că acesta are o fiică dintr-o căsătorie anterioară, prin aceasta determinându-l pe notar, ca fără vinovăție să întocmească înscrisuri oficiale prin care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, fapte prin care a intenționat să-și însușească sume de bani și bunuri materiale care îi reveneau de drept și părții vătămate Bacer.
Sub aspectul circumstanțelor personale, se constată că inculpata a dat dovadă de sinceritate si este în vârstă de 63 de ani, însă nu s-a prezentat în fața instanței de recurs pentru a-și susține calea de atac promovată.
Din copia fișei de cazier, rezultă că nu este cunoscută cu antecedente penale.
Cu toate acestea, față de împrejurarea că inculpata cu intentie a efectuat declarații necorespunzătoare adevărului, pentru a obține un confort material sporit în detrimentul părții vătămate, justifică concluzia că, faptele sale prezintă pericolul social al unor infracțiuni, astfel că recursul său nu poate fi primit.
Pentru motivele ce preced, recursul inculpatei se va respinge ca nefondat în baza art.38515pct.1 lit.b proc.pen.
Văzând disp.art. 189 proc.pen.se va stabili în favoarea Baroului de avocați C 200 lei onorar pentru apărător din oficiu ce se va plăti din
Văzând disp.art. 192 alin.2 proc.pen.inculpata va plăti statului 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata.in B,- jud.B-N împotriva deciziei penale 89/A din 25 noiembrie 2008 a Tribunalului Bistrița -
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă inculpata să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
red./PD/CA
26.02.2009 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan
