Falsul în declarații (art. 292 cod penal). Decizia 722/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 722
Ședința publică din data de 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
a fost reprezentat de PROCUROR - din cadrul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursul declarat de partea vătămată ( domiciliată în G,-, - 34,. 54 ) împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- ( sentința penală nr. 1908 din data de 31.10.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-).
La apelul nominal au răspuns: recurenta parte vătămată asistată de avocat și intimatul inculpat asistat de avocat - apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocatul recurentei părți vătămate solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu mai are cereri de formulat în cauză.
Apărătorul ales al intimatului inculpat nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că prezenta cauză se află în stare de soluționare.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul recurentei părți vătămate solicită a se constata că pe data de 14.08.2008 s-a împlinit termenul de prescripție specială în această cauză.
Susține că motivele de ordine publică au fost cele învederate la termenul anterior, prev. de art. 385 pct. 10 Cod procedură penală.
Partea vătămată a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 27.03.2008 a Tribunalului Galați pe care o consideră nelegală, întrucât în mod greșit s-a reținut că intervenise la acel moment prescripția prev. de art. 122 pct. b Cod penal, respectiv că se împlinise la momentul la care învinuitul a fost audiat, termenul de prescripție de 5 ani.
Consideră că această soluție este greșită, întrucât a fost pronunțată cu lipsă de procedură a inculpatului în faza de urmărire penală sens în care a arătat că acesta a fost audiat pentru prima dată la urmărirea penală la data de 21.02.2006 în condițiile în care plângerea formulată de partea vătămată a fost înregistrată la parchet la data de 9.11.2005 aceasta fiind audiată la data de 2.1.2006 și la data de 21.02.2006 a fost audiat și inculpatul, fără să existe la dosar nici o citație sau vreun act de căutare a inculpatului pentru a fi chemat la audieri.
În condițiile în care ulterior acestui moment, pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală, s-au întocmit 10 procese verbale de căutare, s-au emis mandate de aducere pentru că inculpatul a înțeles să se sustragă, apreciază că și în faza inițială până la momentul la care inculpatul s-a prezentat, acesta s-a sustras de la urmărirea penală și nu i se împlinise termenul de prescripție prev. de art. 122 pct. d Cod penal.
La data de 14.08.2008 s-a împlinit termenul special de prescripție, întrucât au trecut șapte ani și J de la data faptei, 14.02.2001.
Față de această situație de fapt, solicită a se aprecia asupra recursului declarat de partea vătămată.
Apărătorul ales al intimatului inculpat solicită respingerea recursului declarat de partea vătămată ca nefondat și menținerea hotărârea de apel ca fiind legală și temeinică.
Solicită a se constata că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție general și nu special și să se constate că încă de la urmărirea penală, înainte de a se începe urmărirea penală, era împlinit termenul de prescripție, fapt ce nu a fost observat de către procurorul care a instrumentat urmărirea penală.
Faptul că plângerea penală introdusă de către partea vătămată a fost depusă la parchet înainte de împlinirea termenului de prescripție, nu are nici o relevanță, pentru că termenul de prescripție se calculează în funcție de momentul în care învinuitului i s-a dus la cunoștință învinuirea; momentul acesta a fost după momentul împlinirii termenului de prescripție.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de apel ca fiind legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că soluția pronunțată de către instanțe este legală, întrucât prescripția răspunderii penale s-a împlinit înainte de începerea urmăririi penale.
În concret, urmărirea penală a început la data de 23.06.2006 și de la data faptei 14.02.2001 s-au făcut demersuri pentru a fi citat inculpatul, acest fapt este lipsit de relevanță, sens în care invocă prevederile art. 123 alin. 1 Cod procedură penală ce face referire în mod cert la învinuiți și inculpați - la acte care se comunică după începerea urmăririi penale.
La data de 23.06.2006 deja se împlinise termenul de prescripție penală de 5 ani de zile, astfel încât, în mod corect s-a făcut aplicarea art. 10 lit. g Cod procedură penală, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 179/27.03.2008 a Tribunalului Galațis -a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1908/31.10.2007 a Judecătoriei Galați, pe care a desființat-o în parte, înlăturând dispozițiile prin care a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 292 Cod penal, prin care s-a aplicat pedeapsa accesorie, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii și a pedepsei accesorii și prin care a fost obligat la plata sumei de 170 lei cheltuieli judiciare către stat.
Prin aceeași decizie, în baza art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod procedură penală în referire la art. 10 alin. 1 lit. g Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 292 Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței de fond.
A fost respins ca nefondat, apelul declarat de partea vătămată, obligând-o la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, s-a reținut că data de 14.02.2001, cu ocazia vânzării de inculpat a imobilului situat în G, str. - nr. 191-A către numitul, inculpatul a declarat în fals în fața notarului care a încheiat actul că nu există nici un litigiu pe rolul nici unei instanțe, cu privire la imobilul pe care îl vindea.
În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 23.06.2006, ( fila 3 dosar urmărire penală) la circa 5 ani și 5 luni de la data faptei.
S-a mai reținut că potrivit art. 122 al 1 litera d Cod penal, termenul de prescriere a răspunderii penale pentru persoana fizică este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani.
Termenul de prescripție curge de la data săvârșirii infracțiunii.
În cauză termenul de prescripție s-a împlinit la data de 14.02.2006, acest termen nefiind întrerupt sau suspendat.
Începerea urmăririi penale a avut loc după împlinirea termenului de prescripție; nici chiar inculpatul nu a fost audiat până la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale,ci după aceea, la data de 21.02.2006 ( fila 37 dosar urmărire penală).
Faptul că partea civilă a formulat plângere și a fost audiată înainte de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale ( filele 4, 9 dosar urmărire penală) nu are influență asupra curgerii acestui termen, acestea neconstituind motive de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției.
În aceste condiții prima instanță trebuia să constate intervenită prescripția răspunderii penale și să dispună încetarea procesului penal.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs partea vătămată, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât s-a dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 122 alin. 1 lit. d Cod procedură penală raportat la speța dedusă judecății.
Solicită a se constata că pe data de 14.08.2008 s-a împlinit termenul de prescripție specială în această cauză.
Consideră că această soluție este greșită, întrucât a fost pronunțată cu lipsă de procedură a inculpatului în faza de urmărire penală sens în care a arătat că acesta a fost audiat pentru prima dată la urmărirea penală la data de 21.02.2006 în condițiile în care plângerea formulată de partea vătămată a fost înregistrată la parchet la data de 9.11.2005 aceasta fiind audiată la data de 2.1.2006 și la data de 21.02.2006 a fost audiat și inculpatul, fără să existe la dosar nici o citație sau vreun act de căutare a inculpatului pentru a fi chemat la audieri.
În condițiile în care ulterior acestui moment, pentru a i se prezenta materialul de urmărire penală, s-au întocmit 10 procese verbale de căutare, s-au emis mandate de aducere pentru că inculpatul a înțeles să se sustragă, apreciază că și în faza inițială până la momentul la care inculpatul s-a prezentat, acesta s-a sustras de la urmărirea penală și nu i se împlinise termenul de prescripție prev. de art. 122 pct. d Cod penal.
La data de 14.08.2008 s-a împlinit termenul special de prescripție, întrucât au trecut șapte ani și J de la data faptei, 14.02.2001.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și întemeiate pe dispozițiile art. 3899pct. 10 Cod procedură penală constată că hotărârea recurată este temeinică și legală.
Prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 122 alin. 1 și art. 123 Cod procedură penală, soluția pronunțată de către instanțe este legală, întrucât prescripția răspunderii penale s-a împlinit înainte de începerea urmăririi penale.
În concret, urmărirea penală a început la data de 23.06.2006 și de la data faptei 14.02.2001 s-au făcut demersuri pentru a fi citat inculpatul, acest fapt este lipsit de relevanță, sens în care invocă prevederile art. 123 alin. 1 Cod procedură penală ce face referire în mod cert la învinuiți și inculpați, la acte care se comunică după începerea urmăririi penale.
La data de 23.06.2006 deja se împlinise termenul de prescripție penală de 5 ani de zile, astfel încât, în mod corect s-a făcut aplicarea art. 10 lit. g Cod procedură penală.
Faptul că plângerea penală introdusă de către partea vătămată a fost depusă la parchet înainte de împlinirea termenului de prescripție, nu are nici o relevanță, pentru că termenul de prescripție se calculează în funcție de momentul în care învinuitului i s-a dus la cunoștință învinuirea. În speță, acest moment a precedat momentului împlinirii termenului de prescripție.
Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 2 lit. b Cod procedură penală urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, pe care o menține ca temeinică și legală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată ( domiciliată în G,-, - 34,. 54 ) împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- ( sentința penală nr. 1908 din data de 31.10.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-) privind pe intimatul inculpat (domiciliat în G,-, fiul lui și, născut la data de 29.01.1954 în comuna, județul T, CNP:-).
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurenta parte vătămată la 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. / 22.12.2008
Tehn. 23 2008
Apel: -
Fond:
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru, Ion Avram
