Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 cod penal). Decizia 379/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 282Cod penal -
(revizuire)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 379
Ședința publică din 19 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ilieș
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
La ordine, pronunțarea asupra recursului declarat de către revizuientul împotriva deciziei penale nr. 117 din 04.05.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 12 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, întocmită separat și care face parte integrantă din prezenta decizie, și când, din lipsă de timp pentru a delibera, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 19 octombrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.74 din 23 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr-, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva sentinței penale nr. 804 pronunțată la data de 16.07.2004 de Judecătoria Suceava în dosarul nr. 2425/2004.
S-a respins cererea de suspendare a executării hotărârii, iar în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală revizuientul a fost obligat să plătească statului suma de 80 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate în proces.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație:
La data de 27.11.2008, împreună cu concluziile sale de respingere, Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceavaa sesizat Judecătoria Suceava cu privire la cererea de revizuire formulată de revizuientul, împotriva sentinței penale nr. 804/16.07.2004, pronunțată de Judecătoria Suceava, în dosarul penal nr. 2425/2004, modificată prin decizia penală nr. 8/10.01.2005 a Tribunalului Suceava și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 283/09.05.2005 a Curții de APEL SUCEAVA, cauza înregistrându-se pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 27.11.2008 sub nr-.
În cererea de revizuire, revizuientul a solicitat modificarea hotărârilor judecătorești, în sensul achitării sale în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, întrucât în cauză lipsește unul din elementele constitutive ale acesteia, respectiv intenția.
În ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 288 și 291 Cod penal, revizuientul a solicitat achitarea sa, întrucât fapta sa nu prezintă pericolul social al unor infracțiuni, precum și respingerea pretențiilor civile ca nedovedite.
Partea a arătat faptul că, ulterior pronunțării hotărârilor judecătorești, au fost descoperite fapte și împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei, aspecte ce fac ca hotărârea de condamnare să fie nelegală și netemeinică, iar faptele noi invocate constau în aceea că în anul 1999 Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra Terenurilor a emis nr.3363/17.08.1999 și 3365/17.08.0991, care corespund atât în ceea ce privește persoanele îndreptățite, cât și suprafețele de teren și topografice din titlurile de proprietate pe care acesta le-a corectat și le-a intabulat în mod corect, dar care au fost anulate de instanță.
În vederea soluționării cauzei, din oficiu s-a dispus atașarea dosarului penal nr. 2425/2005 al Judecătoriei Suceava.
În timpul judecății, revizuientul a beneficiat de asistența juridică a apărătorului ales care l-a reprezentat în cadrul procedurii.
Analizând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate de condamnat și pe baza dispozițiilor legale incidente în speță, raportat la condițiile de admisibilitate ale căii extraordinare de atac împotriva hotărârii penale definitive, în temeiul art. 403. proc. pen. și prin raportare la dispozițiile art. 394, 395, 396 și 398. proc. pen. instanța de fond a reținut următoarea situație:
Prin sentința penală nr. 804, pronunțată de Judecătoria Suceava la data de 16.07.2004 în dosarul nr. 2425/2004, s-a dispus condamnarea revizuientului, la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal și la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, pedepse pe care le-a contopit în baza art.33 lit. a), art.34 lit. b) Cod penal, inculpatului fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art.71 și 64 Cod penal.
De asemenea, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata, către partea civilă Consiliul Local O, județul B, a sumei de 461.500.000 lei despăgubiri civile și, în baza art. 348. proc pen. au fost anulate titlurile de proprietate nr. 2691/1996, și respectiv 2527/1996, emise de Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor
Sentința a fost desființată în parte în apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, prin decizia nr.8 din 10.01.2005, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr.6681/2004, în sensul că s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicată inculpatului, pe o durată de 7 ani termen de încercare, în conformitate cu disp. art.86 ind.1 Cod penal, soluția din apel fiind menținută prin decizia penală nr. 283/9.05.2005 a Curții de APEL SUCEAVA - Secția penală, pronunțată în dosarul nr. 289/2005.
Potrivit art.394 alin.1 lit. a) proc. pen,revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, calea de atac extraordinară fiind mijlocul procesual prin care sunt atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin erori grave de fapt și care în felul acesta aduc o serioasă atingere operei de înfăptuire a justiției.
Deși revizuientul a invocat existența unor împrejurări noi, respectiv aceea că în anul 1999 Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor Bae mis titlurile de proprietate nr. 3363/17.08.1999 și nr. 3365/17.08.1999, care corespund atât în ceea ce privește persoanele îndreptățite, cât mai ales suprafețele de teren și topografice din titlul de proprietate 2691/1996 și 2527/1996, aceste împrejurări nu pot fi noi, în sensul de a nu fi fost cunoscute de instanță, întrucât existența titlurilor de proprietate respective a fost învederată instanței de fond de către apărătorul ales al inculpatului, înscrisurile regăsindu-se la filele 122 și 123 din dosarul primei instanțe (2425/2004), fiind depuse pentru inculpat la termenul de judecată din 07.07.2004.
De altfel, apărarea a fost învederată de către revizuient și cu ocazia exercitării apelului declarat împotriva sentinței de primă instanță (a se vedea filele 41-41 din dosarul nr.6681/2004 al Tribunalului Suceava ), astfel încât reiterarea lor pe calea prezentei proceduri este inadmisibilă.
Nici critica adusă de revizuient greșitei aprecieri a gradului de pericol social concret pentru infracțiunile prev. de art. 288 alin.1 Cod penal și 291 Cod penal, ca și inexistența unui prejudiciu, nu pot fi analizate de către instanța de revizuire, pentru același argument arătat anterior, nefiindu-i permisă atingerea lucrului deja judecat și stabilit de instanța penală, care a făcut aprecieri asupra gravității faptei și a pericolului social concret, ca și a existenței prejudiciului produs, la pronunțarea soluției de condamnare.
Așa fiind, prima instanță a constatat că cererea de revizuire este neîntemeiată, motiv pentru care a respins- Pe cale de consecință, văzând disp. art. 404 alin. 1 proc. pen, instanța de fond a respins și cererea subsecventă de suspendare a executării hotărârii supuse revizuirii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul.
Prezent în instanță la termenul din 4 mai 2009 și asistat de apărătorul său, avocat, numitul a arătat că insistă în cererea de revizuire, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 74 din 23 februarie 2009 și admiterea în principiu a cererii de revizuire a sentinței penale nr. 804/16.07.2004 a Judecătoriei Suceava, modificată în parte prin decizia penală nr. 8/10.01.2005 a Tribunalului Suceava și definitivă prin decizia penală nr. 283/09.05.2005 a Curții de APEL SUCEAVA, pronunțându-se pe fond o hotărâre legală și temeinică în sensul achitării sale, pentru lipsa intenției ca element constitutiv al infracțiunii de înșelăciune cât și inexistența vreunui prejudiciu și lipsa pericolului social, în baza disp. art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală rap. la art. 18/1 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal și art. 291 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, a solicitat să fie respinse ca nedovedite despăgubirile civile stabilite în favoarea părții civile Consiliul Local
Revizuientul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 394 lit. a Cod procedură penală, respectiv s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, în sensul că, dacă instanța de fond ar fi luat cunoștință despre existența celor două titluri de proprietate nr. 3363/17.08.1999 și nr. 3365/17.08.1999, ar fi dispus achitarea acestuia.
În ce privește intenția de a înșela, aceasta lipsește, având în vedere că inculpatul s-a prezentat cu acele adrese în care se specifică în concret că au fost anulate vechile titluri de proprietate în baza cărora au fost emise noi titluri de proprietate, acelorași persoane, pe aceleași amplasamente.
Prin decizia penală nr. 117 din data de 04 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient.
Pentru a decide astfel, a reținut instanța de apel că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, reținând în mod corect că revizuirea este o cale de atac extraordinară, care poate fi promovată împotriva hotărârilor judecătorești definitive care conțin erori grave de fapt și care în felul acesta aduc o serioasă atingere operei de înfăptuire a justiției.
Deși revizuientul a invocat existența unor împrejurări noi, respectiv că în anul 1999, Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor Bae mis titlurile de proprietate nr. 3363/17.08.1999 și nr. 3365/17.08.1999, care corespund atât în ceea ce privește persoanele îndreptățite, cât mai ales suprafețele de teren și topografice din titlul de proprietate 2691/1996 și 2527/1996, aceste împrejurări nu pot fi apreciate ca noi, în sensul prevăzut de legiuitor, adică acela de a nu fi fost cunoscute de instanță.
Astfel, existența titlurilor de proprietate menționate mai sus a fost învederată instanței de fond de către apărătorul ales al inculpatului, așa cum rezultă din actele depuse la filele 122 și 123 din dosarul primei instanțe (2425/2004), fiind depuse pentru inculpat la termenul de judecată din 07.07.2004.
Mai mult ca atât, instanța de fond, în mod temeinic și legal, a constatat că această apărare a fost invocată de către revizuient și cu ocazia exercitării apelului declarat împotriva sentinței de primă instanță (a se vedea filele 41-41 din dosarul nr.6681/2004 al Tribunalului Suceava ), arătând că reiterarea lor pe calea prezentei proceduri este inadmisibilă.
Critica adusă de revizuient referitoare la greșita apreciere a gradului de pericol social concret pentru infracțiunile prev. de art. 288 alin.1 Cod penal și 291 Cod penal, ca și inexistența unui prejudiciu, a fost înlăturată, în mod corect de către prima instanță, cu motivarea că aceasta nu poate fi analizată de către instanța de revizuire, pentru același argument arătat anterior.
Așa fiind, instanța de fond în mod corect a apreciat că, dacă s-ar fi procedat altfel, ar fi adus atingere lucrului deja judecat și stabilit de instanța penală, care a făcut aprecieri asupra gravității faptei și a pericolului social concret, ca și a existenței prejudiciului produs, la pronunțarea soluției de condamnare.
În conformitate cu prevederile art.394 alin.1 lit. a) Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Revizuientul consideră că titlurile de proprietate nr. 3363/17.08.1999 și nr. 3365/17.08.1999, emise în anul 1999 de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate asupra Terenurilor (care, arată revizuientul, corespund atât în ceea ce privește persoanele îndreptățite, cât mai ales suprafețele de teren și topografice) sunt împrejurări noi, de natură a determina admiterea cererii de revizuire și de pronunțare, pe fondul cauzei, a unei soluții de achitare a inculpatului, pentru lipsa intenției ca element constitutiv al infracțiunii de înșelăciune cât și inexistența vreunui prejudiciu și pentru lipsa pericolului social, în baza disp. art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală rap. la art. 18/1 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal și art. 291 Cod penal.
Ori, așa cum rezultă din actele depuse de revizuientul apelant cu ocazia judecării în apel a cauzei penale, acesta a învederat despre existența acestor titluri (filele 41-41 din dosarul nr.6681/2004 al Tribunalului Suceava ) și care au fost avute în vedere de către instanța de judecată.
Motivul de apel invocat din nou de revizuient, care vizează greșita apreciere a gradului de pericol social concret pentru infracțiunile prev. de art. 288 alin.1 Cod penal și 291 Cod penal, ca și inexistența unui prejudiciu, a fost deja analizat de către instanța de apel care a soluționat apelul declarat împotriva sentinței de condamnare, intrând astfel în puterea lucrului judecat.
Instanța învestită cu soluționarea unei căi extraordinare de atac nu poate analiza un asemenea aspect, din cel puțin două motive: așa cum s-a arătat anterior, s-ar aduce atingere unei împrejurări ce a fost stabilită cu putere de lucru judecat, dar și pentru faptul că asemenea împrejurare nu se circumscrie cazurilor și condițiilor strict și limitativ prevăzute de legiuitor, în prevederile art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, în care se poate formula o asemenea cale de atac.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuientul. În motivarea recursului, acesta a arătat că greșit s-a respins cererea pe care a formulat-o, întrucât s-au descoperit fapte sau împrejurări necunoscute de către instanță la soluționarea cauzei, constând în titlurile de proprietate nr. 3363/17.08.1999 și 3365/17.08.1991, dar și Ordinul nr. 80/17.08.1992 emis de Prefectul județului De asemenea, primarul municipiului O, angajata de la biroul de carte funciară al municipiului și martorul au dat pe parcursul procesului declarații false. În plus, actele emise de către primii doi martori, în calitatea lor de funcționari publici, și care au stat la baza mențiunilor pretins false pentru a căror inserare a fost condamnat, sunt false.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
După cum corect au reținut instanțele de fond și de apel, revizuientul a formulat cererea ce face obiectul prezentului dosar invocând drept caz de revizuire pe cel prev. de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, înscrisurile pretins noi constând în cele două titluri de proprietate mai sus arătate.
Or, ele nu se pot încadra în această categorie, în condițiile în care au fost cunoscute de către instanțe la soluționarea cauzei, fiind depuse la instanța de fond ( 122, 123 ds. 2425/2004 al Judecătoriei Suceava ) și făcându-se referire la acestea și cu prilejul soluționării apelului, în motivele formulate în scris ( 41 ds. nr. 6681/2004 al Tribunalului Suceava ).
A mai susținut petentul că există și alte date noi, neavute în vedere la soluționarea cauzei, care ar conduce la pronunțarea unei soluții de achitare în dosar, precizând aici Ordinul Prefectului județului nr. 80/1992. Or, acest ordin a fost prezentat pentru prima oară înaintea instanței de recurs, omițându-se astfel parcurgerea procedurii prev. de art. 397 Cod procedură penală, dar și a judecării cererii în primă instanță și apel, neputând așadar a fi avut în vedere la soluționarea recursului.
Cât privește celelalte două temeiuri invocate, respectiv cele prevăzute de art. 394 alin. 1 lit. b și c Cod procedură penală, de asemenea, au fost formulate pentru prima oară în acest cadru procesual, fiind valabile aceleași aprecieri mai sus expuse.
Pentru toate aceste noi motive invocate, petentul poate formula o cerere separată de revizuire, cu respectarea normelor procesual-penale ce reglementează această instituție.
Având în vedere prezentele argumente, care se adaugă la cele pe larg expuse de instanțele de fond și de apel, cum nu este dovedit în cauză cazul de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, în mod corect cererea de revizuire formulată de petent a fost respinsă ca nefondată.
Constatând astfel că hotărârea atacată este legală și temeinică, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuient.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de revizuientul, domiciliat în O,-, - 29,. B,. 11, județul B, împotriva deciziei penale nr.117 din data de 04.05.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă revizuientul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceavaa sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu revizuient.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.10.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex/04.11.2009
Jud fond:
Jud. apel:
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ilieș
