Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 377/2009. Curtea de Apel Suceava

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- - art. 178 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 377

Ședința public din 19 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Acsinte Viorica

Judector - - -

Judector - -

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de APEL SUCEAVA

La ordine, pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lâng Tribunalul Suceava și de prțile civile, și împotriva deciziei penale nr. 169 din 16 iunie 2009 pronunțat de Tribunalul Suceava.

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința public din data de 12 octombrie 2009, susținerile prților fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, întocmit separat și care face parte integrant din prezenta decizie, și când, din lips de timp pentru a delibera, pronunțarea a fost amânat pentru astzi, 19 octombrie 2009.

Dup deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de faț, constat urmtoarele:

Prin sentința penal nr. 523 din 23 octombrie 2008, pronunțat de Judec toria Suceava în dosar -, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru svârșirea infracțiunii de ucidere din culp, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.

În baza art. 35 raportat la art. 40 din Legea nr. 90/1996 cu aplicarea art. 13 od penal același inculpat a fost condamnat la o pedeaps de 2 luni închisoare pentru svârșirea infracțiunii de neluare a msurilor prevzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii din culp.

În baza art. 33 lit. a pen. și art. 34 alin. 1 lit. b pen. s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 al. 1.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevzute de art. 64 lit. a teza II, b pen. pe durata executrii pedepsei.

În baza art. 81.Cod Penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82.pen.

În baza art. 71 al. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei închisorii.

Conform art. 359 al.1 C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.Cod Penal referitoare la revocarea suspendrii condiționate și executarea pedepsei aplicate în regim de detenție în cazul svârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

S-a luat act c Spitalul Județean de Urgenț "S cel " S nu s-a constituit parte civil în cauz.

De asemenea, s-a admis în parte acțiunea civil a prților civile,.

În baza art. 346 al. 1, art. 14.C.P.P. raportate la art. 998, 999, art. 1000 al. 3, art. 1003.civ. inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabil civilmente SC și Poduri SA S la plata urmtoarelor sume:

- suma de 2829,15 lei, cu titlu de daune materiale, ctre prțile civile,;

- suma de 7.500 lei reprezentând daune morale ctre partea civil;

- suma de 1.522,65 lei reprezentând daune materiale și suma de 7.500 lei reprezentând daune morale ctre partea civil;

- suma de 2.948,4 lei reprezentând daune materiale, suma de 7.500 lei reprezentând daune morale, și suma de 61 de lei lunar reprezentând despgubiri periodice, începând din luna noiembrie 2008 pân la finalizarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, ctre partea civil;

În temeiul art. 191,193 Cod procedur penal a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cât și a celor efectuate de prțile civile.

Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:

La data de 21.12.2004, orele 8: 30, șofer în cadrul Regiei Autonome de și Poduri S (în prezent SC și Poduri SA) pe autobasculanta cu nr. de înmatriculare -, a comunicat inculpatului, maistru în cadrul aceleiași unitți, șef al formației de mecanizare al Atelierului de Reparații Utilaje din cadrul Secției de Reparației Utilaje Auto, faptul c rezervorul mașinii are o fisur și pierde carburant.

Inculpatul a dat dispoziție șoferului s goleasc rezervorul, s-l demonteze, s-l spele, iar mecanicului s îl ajute.

Dup efectuarea acestor operațiuni, rezervorul urma s fie sudat de sudorul.

Dup ce martorul a adus un furtun, a început operațiunea de golire a rezervorului într-un bidon de 60 de litri și într-o gleat, care au fost lsate lâng autovehicul, fr a reuși îns golirea complet a motorinei aflat în rezervor.

Ulterior, și au desfcut colierele de susținere ale rezervorului și ale furtunului de alimentare cu motorin. Imediat, inculpatul a plecat cu mașina unitții condus de martorul, pentru a cumpra piesele necesare unui utilaj care urma s efectueze în aceeași zi operațiuni de îndeprtare a zpezii în municipiul S, atrgând atenția înainte de a pleca celor doi s efectueze operațiunile indicate.

Dup plecarea maistrului, la un moment dat, a intrat în atelier pentru a se înclzi, iar l-a chemat pe martorul s-l ajute s închid la loc colierele de susținere de la furtunul de alimentare cu motorin.

Ulterior, l-a întrebat pe sudorul dac poate s sudeze rezervorul în poziția în care se gsea, iar acesta a spus c poate face acest lucru dac rezervorul este golit și umplut cu ap. i-a spus acestuia c în rezervor a pus ap, deși nu fcuse acest lucru, iar sudorul a verificat uitându-se pe gura de umplere a rezervorului, a observat c este un lichid în rezervor, fr s-și dea seama c în acesta se afl motorin.

a rsturnat rezervorul și l-a ținut într-o poziție care s permit sudarea, a aprins flacra de la aparatul de sudur și când s-a apropiat la o distanț de aproximativ 20 de cm de locul unde trebuia efectuat sudarea, rezervorul a explodat.

În urma accidentului, la data de 26.12.2004, numitul, autorul prților civile, și, a decedat, conform raportului de autopsie medical nr. 605/C/30.12.2004 al S, moartea acestuia fiind violent, datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive șocului postcombustional produs prin flacr în cadrul unui accident de munc, cu arsuri întinse pe circa 95% din suprafața corpului.

De asemenea, martorul a suferit o serie de leziuni care au necesitat pentru vindecare un numr de 27-30 de zile de îngrijiri medicale și care nu i-au pus în primejdie viața, acesta neformulând plângere penal împotriva inculpatului.

Conform atribuțiunilor de serviciu (fila 45 ), șoferul avea obligația de a participa împreun cu mecanicii din garaj la întreținerea și executarea reviziilor tehnice planificate sau accidentale și era subordonat șefului formației de mecanizare, deci inculpatului.

Între atribuțiunile de serviciu ale inculpatului (filele 68-69 ), se regsesc și urmtoarele: acesta rspunde de starea tehnic a mijloacelor de transport la plecarea în curs și reparațiilor la mijloacele de transport; rspunde de instruirea personalului mecanic periodic și de efectuarea instructajului de protecția muncii specific fiecrui mecanic; rspunde de executarea reparațiilor conform și; urmrește ca tot personalul din subordine s fie dotat cu echipament de protecție și s fie utilizat în timpul lucrului; rspunde de asigurarea tuturor msurilor de protecție și de aplicarea lor la locul de munc astfel ca munca s fie desfșurat în bune condiții de deplin siguranț a muncii.

Prin urmare, inculpatul avea obligația nu numai de a organiza locul de munc, dând dispoziții personalului din subordine privind sarcinile ce trebuie efectuate de fiecare, dar el trebuie s supravegheze modul în care personalul din subordine execut aceste sarcini, inclusiv ca acesta s utilizeze echipamentul de protecție necesar, deci în general s se asigure c personalul din subordine își desfșoar munca în deplin siguranț.

Conform normelor generale de protecție a muncii (filele 75-76 ), instructajul la locul de munc va cuprinde informații privind riscurile de accidentare și îmbolnvire profesional specifice locului de munc, prevederile normelor specifice de securitate a muncii și ale instrucțiunilor proprii, msurile de prim ajutor în caz de accidentare, cuprinzând obligatoriu demonstrații practice privind activitatea pe care persoana respectiv o desfșura. Inculpatul a susținut c a efectuat instructajul la locul de munc verbal, dând dispoziții fiecrui muncitor cu privire la operațiunile ce trebuie efectuate pentru repararea rezervorului, îns în fapt acesta doar a organizat locul de munc și nu a efectuat instructajul privind normele de protecție a muncii, respectiv nici inculpatul și nici martorii nu au susținut c acesta i-a instruit pe șofer, muncitorul care îl ajuta și sudor privind riscul de accidentare ce exista în efectuarea operațiunilor dispuse, msuri de prim ajutor în caz de accident sau c s-ar fi fcut vreo demonstrație practic. Toate acestea în condițiile în care cunoștea faptul c motorina folosit în timpul iernii este ușor inflamabil, fapt negat de acesta dar contrazis de martorul.

De reținut este și faptul c art. 26 din Normele specifice de protecție a muncii pentru sudare și tierea metalelor, cod 2/1994 prevede c locul de munc trebuie supravegheat în tot timpul desfșurrii lucrrilor.

În concluzie, inculpatul trebuia s efectueze instructajul privind protecția muncii la locul de munc înainte de începerea operațiunilor de reparare a rezervorului, s ia msuri pentru desfșurarea lucrrii în deplin siguranț, pentru a se evita accidentele, s ia msuri pentru îndeprtarea oricrui pericol de incendiu sau explozie și s supravegheze efectuarea tuturor operațiunilor dispuse inclusiv cele anterioare sudrii rezervorului, ceea ce nu a fcut, consecința fiind producerea accidentului de munc soldat cu moartea șoferului, existând o legtur de cauzalitate direct între inacțiunea inculpatului și rezultatul produs. În mod cert inculpatul nu este singurul vinovat de producerea acestui accident de munc, chiar victima determinând prin acțiunile sale în mare msur producerea sa.

Inculpatul a dat declarații contradictorii în unele aspecte pe parcursul procesului penal. Astfel în declarația din data de 12.02.2007 (fila 64 P) acesta arat c i-a spus șoferului s goleasc rezervorul, s-l dea jos, s-l spele și iar sudorul a susținut c nu va suda rezervorul pân nu îl vede demontat de pe mașin și dus la splat, precum și c a efectuat instructaj verbal lui și.

În declarația dat la aceeași dat (fila 58), inculpatul arat c știa c trebuia întocmit permis de lucru cu focul înainte de sudare, dar acest lucru nu se fcea în unitate, i-a atras atenția lui s nu sudeze fr ca rezervorul s fie demontat și splat, având convingerea când a plecat din unitate c sudorul și ceilalți muncitori vor respecta dispozițiile date. În declarația dat la data de 26.05.2006 inculpatul susține c nu era necesar un permis de lucru cu focul, i-a spus șoferului s dea rezervorul jos dup golirea combustibilului, s spele rezervorul și apoi s vin sudorul s îl sudeze. Aceeași declarație a dat-o inculpatul la data de 21.12.2004, deci la data accidentului. În declarația dat în cursul cercetrii judectorești inculpatul a susținut c nu i-a spus sudorului s sudeze întrucât nu stabilise modul în care va fi reparat rezervorul și c nu s-a întocmit permis de foc pentru c nu s-a pus problema sudrii. Instanța de fond a apreciat c declarația dat în cursul judecții este nesincer, fiind contrazis de declarațiile celorlalți martori audiați în cauz și de declarațiile inculpatului date în timpul urmririi penale, acesta neoferind nici o explicație pentru schimbarea susținerilor inițiale. Faptul c inculpatul i-a dat și sudorului dispoziții s sudeze rezult din declarațiile martorilor,.

Instanța de fond a înlturat, ca nesincer, declarația martorului care în cursul judecții arat c în fapt inculpatul i-a spus șoferului s nu fie sudat rezervorul pân când nu se întoarce el, nu l-a vzut pe sudor de faț la discuții (deși chiar inculpatul a susținut c acesta era prezent) și c și-a adus aminte de aceast discuție dup ce a dat declarația din cursul urmririi penale. Declarația acestuia este contrazis de declarațiile aceluiași martor date în timpul urmririi penale, de declarațiile inculpatului (care a susținut în timpul urmririi penale c i-a spus sudorului s nu sudeze pân nu e rezervorul golit și splat iar în cursul judecții c nu s-a pus problema sudrii) și a celorlalți martori menționați mai sus.

De asemenea, prima instanț a apreciat ca nesincer, pentru aceleași considerente, și susținerea martorului din declarația dat în cursul judecții în sensul c inculpatul nu a spus s fie sudat rezervorul ci doar pregtit pentru sudare, la începutul declarației artând c maistrul a spus lui și muncitorilor care erau cu el s dea jos rezervorul de pe mașin, s-l spele și apoi s-l sudeze. Martorul a avut de asemenea susțineri contradictorii în cadrul declarației date în timpul cercetrii judectorești, artând c își menține declarațiile din timpul urmririi penale dar când i s-a cerut s explice diferențele între aceste declarații a susținut c nu-și mai aduce aminte exact ce s-a întâmplat.

Instanța de fond a apreciat c declarațiile date de acești martori în timpul urmririi penale corespund adevrului, având în vedere faptul c au fost date la o dat mai apropiat de producerea accidentului, se coroboreaz cu alte probe administrate în cauz, menționate mai sus, martorii au artat c și le mențin și nu au dat nici o explicație plauzibil privind modificarea declarațiilor inițiale.

De remarcat este și faptul c acești martori, colegi de munc cu inculpatul și în prezent, au încercat practic prin schimbarea declarațiilor în cursul judecții s susțin noua poziție a inculpatului din timpul judecții privind dispozițiile date. De menționat este faptul c între declarațiile date în cursul urmririi penale și cele date în fața instanței nu exist o preferinț, instanța trebuind s le rețin pe cele care se coroboreaz cu celelalte probe administrate în cauz.

De asemenea, martorul a avut susțineri contradictorii în cadrul declarației date în cursul judecții artând mai întâi c nu știe ce timp de motorin era în rezervor, c nu știe c motorina folosit în timpul iernii este ușor inflamabil, apoi c a încercat s-l conving s sudeze rezervorul cu motorin în el dar nu a fost de acord pentru c auzise c în rezervor este un alt tip de motorin decât de obicei, în cursul urmririi penale declarând faptul c aflase c în acea iarn se folosea un tip de motorin ușor inflamabil, faptul c inculpatul cunoștea acest lucru, c a încercat s-l conving c în rezervor nu este aceeași motorin despre care auzise iar el i-a fcut o demonstrație lui aprinzând niște cârpe înmuiate în motorina din rezervor, acestea luând foc mai repede ca motorina obișnuit, instanța apreciind c aceast din urm declarație corespunde adevrului.

Sub aspectul laturii civile, prima instanț a reținut c:

Prțile vtmate, și s-au constituit prți civile în cauz conform cererii de la filele 20-21 din dosar solicitând obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabil civilmente SC și Poduri SA la plata urmtoarelor sume de bani: suma de 7.731,8 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de organizarea înmormântrii și a praznicelor dup defunctul; despgubiri periodice lunare pentru fiecare copil începând cu data decesului și pân la terminarea studiilor proporțional cu veniturile realizate de defunctul lor tat și alocate întreținerii lor, ținând seama și de pensiile de urmaș stabilite în favoarea lor; câte 20.000 lei RON pentru fiecare cu titlu de daune morale pentru traumele psihice cauzate de decesul victimei. Prin concluziile scrise, prțile civile și-au majorat pretenții solicitând obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabil civilmente la plata sumei de 12.731,8 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pentru pomenirile ulterioare. Instanța nu a ținut seama de aceast modificare a pretențiilor inițiale întrucât nu a fost fcut pân la închiderea dezbaterilor pe fondul cauzei.

Ca urmare a decesului lui, succesorii acestuia s-au ocupat, conform obiceiului locului, de înmormântarea acestuia precum și de pomenirile creștinești ulterioare, realizând o serie de cheltuieli în acest scop. În ceea ce privește cuantumul acestor cheltuieli, prțile civile au artat c suma cheltuit a fost de 15.500 lei, din care 7000 lei înmormântarea, 700 de lei praznicul de 9 zile, câte 2000 de lei praznicele de 40 de zile și 6 luni, câte 1000 lei praznicele organizate anual, inculpatul contestând cuantumul acestora cheltuieli, faptul c toate aceste pomeniri s-au fcut sau c trebuiau fcute, sau numrul de persoane care au participat la acestea. Contravaloarea acestor pomeniri, este dificil de stabilit cu certitudine, instanța luând în considerare doar parte din aprecierile martorilor prezenți la aceste evenimente.

Având în vedere c martorii, (preot) au apreciat cheltuielile fcute în funcție de ceea ce au vzut, respectiv numrul de persoane participante precum și produsele alimentare care au compus meniul servit participanților la înmormântare sau pomeniri, în baza principiului disponibilitții instanța de fond a avut în vedere evaluarea fcut de prțile civile cu privire cheltuielile fcute, respectiv suma de 15.500 lei, cu o valoarea mai redus faț de cea care rezult din declarațiile martorilor, precum și faptul c acestea nu au cerut contravaloarea tuturor pomenirilor (nu s-au cerut cheltuielile pentru pomenirea de 3 luni, de 9 luni, de Sf. ). Din suma de 15.500 lei trebuie sczute suma de 7.500 lei primit de prțile civile în baza contractului de asigurare încheiat de partea responsabil civilmente cu SC SA (poliția seria B nr. -) precum și suma de 2341,7 lei, ajutor de deces primit de la partea responsabil civilmente, întrucât prin plata despgubirilor de ctre asigurtor ca urmare a faptului c partea responsabil civilmente s-a asigurat în cazul producerii unor astfel de evenimente, prejudiciul suferit de prțile civile a fost reparat (parțial), asigurarea fiind o msur de prevedere a prții responsabile civilmente, iar suma pltit nu mai trebuie suportat de aceasta (solidar cu inculpatul ), la fel și suma pe care ea a pltit-o moștenitorilor victimei drept ajutor pentru deces. Instanța a apreciat c nu trebuie sczut suma de 857,9 lei reprezentând ajutor de deces acordat de ctre "Sindicatul Drumarilor" întrucât acest ajutor a fost dat în considerarea calitții de membru de sindicat al victimei.

Referitor la despgubirile periodice solicitate, instanța de fond a reținut c repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicit trebuie fcut integral, prțile civile, și aflate în întreținerea tatlui lor la data decesului suferind un prejudiciu ca urmare a faptului c acesta nu a mai putut s le presteze întreținere (hran, îmbrcminte, cheltuieli de școlarizare ) potrivit veniturilor pe care le realiza lunar, situația material a familiei înrutțindu-se vizibil dup decesul lui, fapt ce rezult din declarațiile martorilor,.

S-a reținut c din probele administrate în cauz rezult c în afara salariului lunar primit de de la partea responsabil civilmente comunicate instanței prin adresa nr. 5094/23.05.2008 (fila 138 din dosar) pentru perioada 21.12.2004-aprilie 2008 distinct pentru fiecare lun în parte, realiza și venituri din prestarea altor activitți respectiv din arendarea și cultivarea unor terenuri, creșterea animalelor, diverse reparații la tractoare și mașini din sat, martora apreciind c pentru o reparație se pltea circa 8-10 milioane. Martorul a artat c a dat terenul soției sale în arend lui din 1991 pân în 2004, acestuia revenindu-i aproximativ 700 kg de porumb pe an la un preț de 3000/4000 lei pe kg, în prezent prețul porumbului fiind de 10.000/12.000 lei ROL pentru un kg. Faptul c realiza diverse reparații în timpul liber sau în concediu, c acesta lua teren în arend și creștea animale este confirmat de martora. Având în vedere aceste declarații instanța de fond a apreciat c evaluarea de ctre prțile civile la suma de 1000 lei RON lunar a veniturilor suplimentare obținute de este rezonabil, și va fi luat în considerare pentru stabilirea venitului lunar total realizat de defunct.

Conform deciziei nr. 250.555/23.03.2005 a Casei Județene de Pensii S (fila 76 din dosar) începând cu data de 26.12.2004 s-a pltit pensie de urmaș în cuantum de 519.360 lei ROL fiicelor defunctului, nscut la data de 24.05.1989, nscut la data de 11.09.1986, și, nscut la data de 26.10.1982. Conform deciziei nr. 250.555/4.04.2007 a Casei Județene de Pensii S (fila 74 din dosar) începând cu data de 1.10.2006 s-a pltit pensie de urmaș în cuantum de 82 lei RON fiicelor defunctului și, fiind scoas din drepturi. Plata despgubirilor periodice pentru aceasta din urm a fost avut în vedere de instanț de la data decesului și pân la data la care s-a apreciat c nu mai întrunește condițiile pentru acordarea pensiei de urmaș, aceleași cu cele necesare pentru plata despgubirilor periodice, respectiv s se afle în continuarea studiilor în condițiile în care a devenit major la data de 26.10.2000. Suma datorat de inculpat cu acest titlu este cert și va fi stabilit de instanț pe baza criteriilor menționate. La fel în cazul prților civile și sumele reprezentând despgubiri periodice de la data decesului tatlui lor și pân la data pronunțrii sunt sume certe ce vor fi incluse în suma global datorat cu titlu de despgubiri materiale, urmând ca inculpatul s fie obligat în continuare în solidar cu partea responsabil civilmente la plata de despgubiri lunar începând din luna noiembrie 2008 pân la finalizarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani de ctre prțile civile (care au dovedit c se afl în continuarea studiilor conform înscrisurilor de la filele 62-73, 164 din dosar).

Referitor la daunele morale solicitate, instanța a reținut c prejudiciul nepatrimonial const într-o atingere adus acelor valori ale individului care-i definesc personalitatea, printre care se numr și suferința moral produs unei persoane ca urmare a decesului unei rude apropiate, în speț, soțul și respectiv tatl prților civile.

Pentru a se stabili cuantumul despgubirilor morale și materiale pe care inculpatul trebuie s le plteasc prților civile trebuie stabilit mai întâi în ce proporție producerea accidentului de munc s-a datorat culpei inculpatului și în ce msur culpei victimei. Instanța a apreciat c atât inculpatul cât și victima sunt în culp în egal msur pentru producerea accidentului, fapt care rezult din analiza legturii de cauzalitate între inacțiunile respectiv acțiunile celor doi și producerea accidentului. Astfel, dac inculpatul ar fi luat toate msurile de prevedere menționate numai sus și mai ales dac ar fi supravegheat toate operațiunile dispuse pentru repararea rezervorului care a explodat ulterior, ar fi putut împiedica sudarea rezervorului fr ca acesta s fie complet golit de motorin, iar accidentul nu s-ar fi produs. Pe de alt parte dac victima, nu ar fi indus în eroare sudorul cu privire la lichidul aflat în rezervor, deși acesta i-a fcut și o demonstrație în urma creia ar fi trebuit s conștientizeze pericolul la care se expune, ar fi respectat întocmai instrucțiunile inculpatului privind operațiunile ce trebuie fcute înainte de sudare, accidentul de asemenea nu s-ar fi produs.

Faț de cele reținute, toate sumele datorate de inculpat cu titlu de despgubiri materiale sau morale au fost reduse la J,

Împotriva sentinței au declarat apel prțile civile, cât și inculpatul.

Prin decizia penal nr. 169 din 16.06.2009 a Tribunalului Suceava au fost respinse, ca nefondate, apelurile celor 4 prți civile, a fost admis apelul inculpatului, a fost desființat în totalitate sentința și în rejudecare:

În baza art.. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedur penal, a fost achitat inculpatul pentru svârșirea infracțiunii de ucidere din culp, prevzut și pedepsit de art. 178 alin.1, 2 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedur penal, a fost achitat același pentru svârșirea infracțiunii de neluare a msurilor prevzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii din culp, prevzut și pedepsit de art. 35 raportat la art. 40 din Legea 90/1996 cu aplicarea art. 13 Cod penal.

În baza art. 346 alin. 3 Cod procedur penal s-a respins, ca nefondat, acțiunea civil formulat de prțile civile, și.

S-a luat act c Spitalul Județean de Urgenț "S cel " S nu s-a constituit parte civil în cauz.

Pentru a hotrî astfel, Tribunalul a reținut urmtoarele::

Numitul era încadrat ca șofer la fosta S (Regia Autonom de și Poduri).

Conform atribuțiunilor de serviciu aferente meseriei de șofer - fila 45 dosar parchet - șoferul își însușește și respect instructajul lunar de protecția muncii și, este subordonat șefului formației de mecanizare, în speț inculpatului.

La data critic, inculpatul era maistru șef la atelierul de reparații auto, și a primit ordin de la numitul, s ia msuri ca pân la ora 12, 00, toate mașinile s fie funcționabile.

În acest context, la inculpat s-a prezentat șoferul cu, reclamând c înregistreaz pierderi de motorin.

Așa fiind, inculpatul a spus șoferului c aceasta se poate repara, dar trebuie golit rezervorul de motorin și splat.

În acest sens, inculpatul a dat ordin numitului, s-l ajute pe, la golire, demontare și splarea rezervorului.

La aceste discuții, era de faț și martorul, care a artat expres, c nu va suda rezervorul pân nu-l va vedea splat și cu ap în el.

Prin urmare, numitul s-a îmbrcat în uniforma de lucru și a început s goleasc rezervorul într-un bidon de plastic de 60 litri, în curtea unitții, inculpatul fiind la 10 metri distanț de locul unde de efectua lucrarea.

În acest timp, numitul a început s demonteze rezervorul, desfcând colierele.

Din nou, inculpatul a spus lui și s mearg s goleasc rezervorul într-o tav, și s-l spele, urmând a proceda, de asemenea, și la examinarea fisurii rezervorului.

Ulterior, inculpatul a fost nevoit s plece în oraș pentru a cumpra o pies la o vol, în conformitate cu atribuțiunile sale de serviciu, care prevd expres, c aprovizioneaz cu piesele și subansamblele necesare fiecrui loc de munc pentru întreținerea și repararea utilajelor; în acel moment, inculpatul a atras din nou atenția, lui și mecanicului, s spele rezervorul, atenționarea fiind auzit și de.

La aproximativ 10-15 minute dup plecarea sa, inculpatul a fost înștiințat c a explodat rezervorul.

A mai precizat inculpatul, c în momentul exploziei, în zon se aflau și și, în condițiile în care delimitarea zonei trebuia s fie efectuat doar în momentul sudrii.

Ori, cum nu se pusese înc, problema sudrii, care trebuia discutat dup revenirea maistrului în unitate, nu s-a fcut nici delimitarea zonei de sudare.

A mai artat inculpatul, c nu a dat nici o dispoziție numitului, s procedeze la efectuarea sudrii; c rezervorul nu a fost dat jos de pe mașin, deci practic, nu a fost golit în totalitate și splat.

Precizeaz inculpatul, c doar sudorul se afla în subordinea sa, nu și șoferul, astfel încât a fcut instructajul doar pentru sudor.

Martorul - fila 79 dosar - relev c este sudor la Direcția de și Poduri S; c, era de faț când a avut loc accidentul de munc din 21 decembrie 2004.

Arat martorul, c la data critic, șoferul i-a spus s sudeze rezervorul, de faț la aceast discuție fiind și, dar și numitul, inculpatul venind dup aceast discuție.

Martorul a artat c i-a comunicat, în mod expres, lui, c nu va suda pân când rezervorul nu va fi golit, splat, și pân nu va fi înștiințat maistrul.

De altfel, martorul confirm c inculpatul le-a spus s goleasc rezervorul și s-l spele, iar martorului sudor - i-a spus expres s plece de acolo și s nu sudeze pân când rezervorul nu este golit.

Martorul mai declar c nu a fost de faț când s-a golit rezervorul, c la un moment dat a fost chemat de șoferul, s sudeze, întrucât a pus ap în rezervor.

Același martor precizeaz c s-a uitat în rezervor, a vzut c era lichid, îns nu a putut s-și dea seama dac era ap sau altceva.

Așa fiind, martorul arat c șoferul a ținut de rezervor, iar martorul s-a apropiat cu flacra, moment în care s-a produs explozia.

A mai relatat martorul, c în acel moment, la un metru J - doi de rezervor, se mai aflau numiții, și.

De asemenea, martorul precizeaz din nou, c el trebuia s sudeze în momentul în care primea dispoziție direct de la maistru, îns a fost de acord s sudeze fr aceast dispoziție, apreciind c, dac s-a pus ap în rezervor, nu se va întâmpla nimic

Același martor precizeaz c în fiecare lun i s-a efectuat instructajul normelor de protecția muncii, artând c acestea nu prevd ca dup splarea rezervorului, s se ia probe cu privire la ce se afl în recipient, fiind suficient ca în rezervor s fie ap, fr a fi splat.

Martorul arat c șoferul a încercat s-l conving s sudeze rezervorul cu motorin în el, îns sudorul a refuzat.

La rândul su, martorul arat c se afla cu, care a comunicat inculpatului, c rezervorul de la mașin era spart.

Așa fiind, inculpatul a spus lui s dea jos rezervorul de la mașin, c acesta trebuie splat și s nu sudeze pân nu revenea inculpatul.

De faț la discuție, era și numitul C-tin.

Declar martorul, c la un moment dat, c a vzut c rezervorul se afla tot pe mașin, c l-a vzut pe sudor apropiindu-se de rezervor cu flacra, și imediat, producându-se explozia.

Și acest martor declar c în fiecare lun i se face instructajul de protecția muncii, de ctre maistrul garajului, și c, în cadrul instructajului, i se spune despre msurile ce trebuie luate în momentul în care se sparge vreun rezervor, c fcea parte din echipa lui, și c ambilor, instructajul era efectuat de același maistru.

Martorul escu - fila 88 dosar fond declar c nu a fost de faț la producerea accidentului; c a doua sau a treia zi a luat declarații martorilor de faț la accident și celor accidentați, în prezența inspectorului de munc.

În legtur cu instructajul de protecția muncii, martorul, în calitate de șef serviciu protecția muncii, precizeaz c se face periodic, fiind întocmite fișe de protecția muncii.

În legtur cu numitul, martorul arat c nu știe exact la ce formație lucra, îns cel care trebuia s-i fac instructajul, era maistrul su direct, întrucât fiecare șef de formație face instructajul cu privire la normele corespunztoare de protecția muncii, specifice fiecrui post, iar normele pentru efectuarea operațiunilor de sudur sunt separate de cele privind postul de șofer, și c nu intr în atribuțiile șoferului, s participe la operațiunile de sudur, iar autorizația de sudare se d în momentul apariției necesitții unei sudri de ctre persoanele autorizate.

Martorul - mecanic - arat c a auzit când inculpatul a spus defunctului și muncitorilor s dea jos rezervorul de pe mașin, s-l spele și apoi s-l sudeze.

La un moment dat, l-a chemat pe acest martor, s desfac un colier, îns când s-a apropiat, șoferul strângea din nou colierul, spunând martorului, c va suda rezervorul fr s-l dea jos de pe mașin, întrucât a mai procedat și alte dți, la aceeași manier.

Dup ce a vorbit cu, la un minut - dou, martorul a auzit explozia, moment în care maistrul era plecat s achiziționeze piese.

În apropierea mașinii, anterior exploziei, se aflau, și sudorul; martorul precizeaz din nou, c personal l-a auzit pe inculpat, spunând lui s dea jos rezervorul, s-l spele, s-l umple cu ap și abia apoi, s-l pregteasc pentru sudare.

Martorul - fila 96 dosar - l-a auzit pe inculpat spunându-i lui, s dea jos rezervorul și s-l spele, și c inculpatul nu i-a spus s-l ajute pe; din nou, și acest martor confirm c l-a auzit pe inculpat spunându-i lui s nu sudeze pân nu d jos rezervorul și îl umple cu ap.

Martorul - fila 101 dosar fond - declar c la data critic a primit dispoziție de la maistru, s-l ajute pe șoferul, s dea jos rezervorul de pe mașin, pentru reparații, și s-l spele; c și acestui martor, inculpatul i-a spus c trebuie golit rezervorul.

Martorul mai declar c a golit parte din motorin într-un de 60 litri, apoi a început s demonteze colierele de prindere, îns, la un moment dat, a spus s nu mai demonteze acele coliere, s nu mai dea jos rezervorul.

La un moment dat, martorul a mers s se înclzeasc, rmânând ca șoferul s spele rezervorul.

Dup 15 minute, l-a vzut pe numitul c se apropia cu flacra de rezervor, și imediat, a avut loc explozia.

Martorul arat c normele de protecția muncii nu permit ca sudarea s se fac direct pe rezervorul aflat pe mașin, ci acesta trebuie dat jos și splat; c s-a efectuat instructajul de protecția muncii.

Martorul arat c, în urm cu 3 - 4 ani, inculpatul i-a cerut s-l duc cu mașina pentru a cumpra niște piese și când a urcat în mașin, l-a auzit strigând la niște persoane, s dea rezervorul jos și s-l curețe.

- șeful mecanizrii - fila 112 dosar - declar c inculpatul a dat dispozițiile necesare pentru repararea rezervorului, în sensul ca acesta s fie dat jos, golit, splat, apoi sudat.

-, în momentul producerii accidentului, inculpatul a fost nevoit s plece din unitate din motive obiective, respectiv pentru a procura niște piese necesare, în scopul îndeplinirii sarcinilor de munc.

Acest martor arat clar, c dac cei care au primit dispoziții de la inculpat își fceau, accidentul nu s-ar fi produs.

Martorul - șofer la unitate - arat c și el a avut probleme cu rezervorul de pe mașina pe care o folosește, și c pentru a remedia defecțiunile, a fost nevoit s goleasc motorina, a umplut rezervorul cu ap, iar inculpatul a constatat c acesta trebuie înlocuit cu altul.

La rândul su, martorul arat c l-a auzit pe maistrul spunând lui și sudorului s goleasc rezervorul, s-l spele și s pun ap în el; c asemenea dispoziții a mai dat inculpatul în situații similare, și c, la data critic, lâng mașin, mai erau, sudorul, și.

Tot martorul a observat c atunci se rezervorul de combustibil.

Tribunalul constat c declarațiile inculpatului, așa cum au fost ele expuse mai sus, se coroboreaz cu declarațiile martorilor audiați, în sensul c, în momentul în care l-a înștiințat despre faptul c are pierderi de combustibil, i-a spus acestuia c trebuie s dea jos rezervorul de pe mașin, c trebuie golit de lichidul din interior, splat, și apoi umplut din nou cu ap, pentru a se hotrî asupra operațiunii de sudare.

- martor - a primit instrucțiuni clare, c va efectua operațiunea de sudare dup revenirea inculpatului în unitate, numai dup golirea și splarea rezervorului.

Mai mult ca atât, așa cum s-a reținut mai sus, martorul a artat expres, c numitul a venit la el, i-a spus s sudeze rezervorul, îns acesta a refuzat expres, precizând c va face asta doar dup ce rezervorul va fi golit, splat, și doar dup ce va vorbi cu maistru.

Este adevrat c inculpatul, dup ce a dat aceste instrucțiuni sudorului aflat în subordinea sa, a prsit incinta unitții.

În legtur cu acest aspect, tribunalul constat c probele administrate sunt de natur s demonstreze c intra în sarcina inculpatului, și aprovizionarea cu piese și subansamble necesare fiecrui loc de munc pentru întreținerea și repararea utilajelor; pe de alt parte, atât normele generale de protecția muncii, cât și instrucțiunile specifice nu reclam cu necesitate, prezența fizic a șefului de formație, la efectuarea lucrrilor.

De altfel, întregul material probator administrat în cele dou faze ale procesului penal relev c inculpatul și-a însușit cunoștințele de protecția muncii, conform testului depus la dosar; c, la rândul lui, a efectuat instructajul periodic - conform fișelor de protecția muncii - depuse la filele 222 - 223 dosar parchet; c acest instructaj cuprindea referiri la normele de protecția muncii, respectiv la Decretul 468/73, legea 140/73, decret 277/79, decret 283/79, decret 103/80, 240/82, 148/84, Ordinul 14/83 indicate în atribuțiunile de serviciu a numitului, muncitor sudor pe care-l avea în echipa sa, în subordine, ultimul instructaj periodic fiind efectuat la data de 6 decembrie 2004, și în timp ce instructajul la locul de munc îi fusese fcut acestuia chiar în ziua critic, anterior producerii accidentului.

În legtur cu numitul, așa cum rezult din fișele de instructaj depuse la filele 220, 221 dosar Parchet, acesta se afla în subordinea altor persoane, care au efectuat ultimul instructaj periodic specific meseriei de șofer, la data de 2 decembrie 2004.

Cu toate acestea, este de observat c și inculpatul, la rândul su, a indicat cu claritate acestui șofer, c trebuie s goleasc rezervorul de combustibil de pe mașin, s-l dea jos, s-l spele.

Ori, martorii audiați relev c, într-adevr, s-a procedat la golirea rezervorului, într-un recipient de 60 litri, îns numitul nu a înțeles s se conformeze și celorlalte dispoziții ale inculpatului.

Din acest punct de vedere, tribunalul constat c, într-adevr, inițial, șoferul a procedat la demontarea a dou coliere de la rezervor, îns ulterior s-a rzgândit, spunând sudorului, c a golit rezervorul, și c nu mai este nevoie s-l dea jos, ci trebuie sudat, întrucât l-a și splat, precizând expres, c a mai procedat astfel, și cu alte prilejuri.

Prin urmare, tribunalul constat c în mod greșit, instanța de fond a reținut c inculpatul era cel care trebuia s efectueze instructajul numitului, privind protecția muncii la locul de munc înainte de începerea operațiunilor de reparare a rezervorului; în pofida a ceea ce a reținut prima instanț, inculpatul i-a dat dispoziții clare, în sensul artat mai sus.

Din economia textului art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal rezult c, pentru a reține existența acestei infracțiuni, trebuie s existe o legtur între moartea victimei, produs ca urmare a nerespectrii dispozițiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii - în speț fiind vorba despre instructajul de protecția muncii și nerespectarea dispozițiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii.

Ori, nu se poate reține în sarcina inculpatului c acesta nu a efectuat instructajul de protecția muncii, periodic, și cel la locul de munc, atâta timp cât toate declarațiile de martori relev dispozițiile date de inculpat, anterior producerii exploziei.

Prin urmare, nu se poate reține c decesul victimei a intervenit din culpa inculpatului, neexistând vreo legtur de cauzalitate între deces și activitatea inculpatului.

- este așa, rezult și din depozițiile martorilor, care toți, relev la unison, c deși motorina a fost golit din rezervor, acesta nu a fost golit în totalitate, c victima a fost cea care a demontat în parte rezervorul, pentru ca apoi s se rzgândeasc, deși inculpatul a dat dispoziție mecanicului și lui, s se ocupe de golirea rezervorului.

Acest aspect, se coroboreaz și cu susținerile martorilor, în sensul c, practic, în conformitate cu instrucțiunile de protecția muncii, șoferul nu avea ce s caute la efectuarea acestor operațiuni.

Ori, din fișele de protecția muncii - depuse la filele 221 - 222 dosar parchet, rezult c defunctul era cu instructajul periodic la zi, c și-a însușit cunoștințele predate, semnând pe aceste documente.

Practic, defunctul și-a asumat riscul producerii unui asemenea accident, în momentul în care nu a respectat dispozițiile primite de la inculpat, bazându-se pe experiențe anterioare similare.

De altfel, elocvent în acest sens, este și afirmația martorului, care afirm c, dac s-ar fi respectat dispozițiile date de inculpat, accidentul nu s-ar mai fi produs.

În asemenea împrejurri, în mod greșit instanța de fond a reținut c inculpatul a dat declarații contradictorii pe parcursul procesului penal, neputând fi apreciate ca nesincere, declarațiile martorului, și, declarații care trebuie interpretate prin interpretarea coroborat a întregului material probator administrat în cauz, și nu parțial.

Mai mult decât atât, depozițiile martorilor sunt lipsite de orice echivoc, atunci când menționeaz c victima a indus în eroare pe sudorul cu privire la lichidul aflat în rezervor și, nerespectând condițiile impuse cu privire la instrucțiunile inculpatului privind operațiunile ce trebuiau fcute înainte de sudare, a determinat producerea accidentului, acest aspect fiind de altfel, reținut și de prima instanț.

Prin urmare, nu se poate imputa inculpatului faptul c nu a supravegheat permanent activitțile menționate, pentru c nu avea ca sarcin de serviciu s supravegheze muncitorii din secție, deoarece obligația sa era de a coordona activitatea oamenilor aflați în subordinea sa, deci nu de a sta efectiv lâng fiecare muncitor în parte, sau lâng fiecare om cruia i s-au trasat anumite sarcini de serviciu.

Faț de aceste aspecte, tribunalul a constatat c se impune achitarea inculpatului, pentru svârșirea infracțiunii de ucidere din culp, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedur penal, raportat la art. 10 lit. c Cod procedur penal.

Cât privește infracțiunea de neluare a msurilor prevzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii din culp, prevzut de art. 35 raportat la art. 40 din Legea nr. 90/1996 cu aplicarea art. 13.pen, tribunalul a reținut c inculpatul și-a însușit cunoștințele de protecția muncii, conform testului depus la dosar; c, la rândul lui, a efectuat instructajul periodic - conform fișelor de protecția muncii - depuse la filele 222 - 223 dosar parchet; c acest instructaj cuprindea referiri la normele de protecția muncii, respectiv la Decretul 468/73, legea 140/73, decret 277/79, decret 283/79, decret 103/80, 240/82, 148/84, Ordinul 14/83 indicate în atribuțiunile de serviciu a numitului, muncitor sudor pe care-l avea în echipa sa, în subordine, ultimul instructaj periodic fiind efectuat la data de 6 decembrie 2004, și în timp ce instructajul la locul de munc îi fusese fcut acestuia chiar în ziua critic, anterior producerii accidentului.

Cu toate acestea, este de observat c și inculpatul, la rândul su, a indicat cu claritate acestui șofer, c trebuie s goleasc rezervorul de combustibil de pe mașin, s-l dea jos, s-l spele.

- este așa, rezult și din analiza fișelor individuale de instructaj, care relev c atât victimei, cât și sudorului, li s-a efectuat instructajul introductiv general și cel periodic, astfel: pentru victim, s-au prelucrat Normele de securitate și sntate în munc privind transportul rutier/2003 - art. 4,6, 12 - 16, 21 - 23, 25 - 33, 110-136, 52-71, 138 - 158, 406 - 418, art. 279 - 282, 109 - 131, 149 - 157, 398 - 400, respectiv articolele referitoare la îndatoririle în materie de protecția muncii ale conductorilor auto.

Normele ce trebuie respectate de ctre conductorii auto au fost și ele aduse la cunoștința victimei, ultimul instructaj efectuat fcând referire la OG 60/97, HG 678/98, 1080/2000, 791/96, decret 400.

Ambele instructaje - de protecția muncii și au fost efectuate de, atât instructajul introductiv general, cât și instructajul la locul de munc.

Ambele fișe au fost închise la data de 21 decembrie 2004, de ctre subcomisar escu.

Și în cazul martorului, este de observat c acestuia i s-a efectuat instructajul introductiv general și la locul de munc, de ctre, cu referire la normele de protecția muncii privind reparațiile auto.

Prin urmare, nu se poate reține în sarcina inculpatului, svârșirea infracțiunii de neluare a msurilor prevzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii din culp, prevzut de art. 35 raportat la art. 40 din Legea nr.

Cu privire la latura civil, Tribunalul arat c potrivit art. 346 alin. 3 Cod procedur penal nu pot fi acordate despgubiri civile în cazul când achitarea s-a pronunțat pentru c fapta nu exist, sau nu a fost svârșit de inculpat.

Împotriva deciziei penale nr. 169 din 16.06.2009 a Tribunalului Suceava au formulat recurs Parchetul de pe lâng Tribunalul Suceava și prțile civile, și.

În recursul Parchetului se arat în principal c decizia este nelegal întrucât datorit unei erori grave s-a dispus achitarea inculpatului pentru cele dou infracțiuni. Se arat c culpa acestuia const în aceea c, în calitate de maistru șef al atelierului auto, nu a supravegheat efectuarea operațiunii de sudare a rezervorului ce conținea carburant și care nu a fost pregtit corespunztor prin splare, ceea ce a dus la producerea exploziei și decesul victimei.

S-a solicitat admiterea recursului și menținerea hotrârii primei instanțe.

Prțile civile, în recursul lor, pentru considerentele pe larg artate în practicaua prezentei hotrâri, au solicitat admiterea recursului, menținerea hotrârii primei instanțe de condamnare, cu consecința majorrii despgubirilor acordate, precum și a despgubirilor periodice, deoarece instanța de fond nu a avut în vedere toate veniturile realizate de victim care, pe lâng salariu, mai beneficia și de tichete de mas, prime de concediu și spor de vechime.

Pe latura penal s-a criticat în special soluția de achitare a inculpatului dat de ctre instanța de apel. S-a artat c inculpatul nu a efectuat instructajul periodic de protecția muncii și nici cel specific operațiunii de sudare; c se contest semntura victimei precum c s-ar fi efectuat instructajul normal; c nici inculpatul și nici sudorul nu știau de necesitatea unui permis de lucru cu focul. S-a mai artat c în mod greșit Tribunalul a reținut c inculpatul nu a dat dispoziție de a se suda rezervorul și c nu avea obligația s supravegheze operațiunea de sudare, declarațiile inițiale ale inculpatului și ale martorilor infirmând primul aspect, iar art. 26 lit. b din Normele specifice de securitate a muncii evidențiaz obligația acestuia de a supraveghea efectiv desfșurarea unor astfel de lucrri. Se mai arat c inculpatul a fcut o greșit apreciere a prioritților sarcinilor de serviciu, dând prioritate aprovizionrii cu piese, deși exista în unitate un serviciu specializat pe acest domeniu și nu operațiunii de sudare care implica riscuri majore de care era de altfel conștient.

Susțin prțile civile c și prin procesul-verbal de cercetare a accidentului întocmit de Inspectoratul de protecție a muncii s-a reținut vinovția inculpatului care a înclcat dispozițiile art. 104-108 din Normele generale de protecția muncii, fiind sancționat cu avertisment.

Apoi se arat c inculpatul, ca neîndeplinire a sarcinilor de serviciu, nici nu știa c demontarea rezervorului nu era posibil deoarece bușonul special destinat evacurii motorinei era sudat, iar sorbul înțepenit. În plus, victima nu a fost conștient în legtur cu pericolul la care se expusese, trebuind s primeasc instrucțiuni specifice în acest sens din partea inculpatului. Raportat la împrejurrile artate se arat c nu poate fi reținut culpa exclusiv a victimei în producerea accidentului și, chiar dac s-ar reține culpa acesteia, cuantumul reținut de prima instanț este prea mare.

În ce privește latura civil, s-a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabil civilmente la plata prejudiciului însumând cheltuielile de înmormântare și praznicele în cuantumul precizat în concluziile scrise și dovedite cu declarațiile martorilor, a despgubirilor periodice.

Examinând recursurile, se constat c sunt în parte întemeiate, fiind dat în cauz motivul de casare prev. de art. 385⁹pct. 18 Cod procedur penal, eroare grav de fapt, pentru urmtoarele considerente:

Deși instanța de apel a reținut c inculpatul nu avea în subordine victima și deci nu trebuia s întocmeasc fișa de protecție a muncii pentru acesta, conform fișei cu nr. 1395/20.03.1997, întocmit de șeful Secția de Reparații Utilaje și Auto-inginer, are, printre atribuțiile de serviciu corespunztoare funcției deținute, de șef al formației de mecanizare a Atelierului de Reparații Utilaje și Auto, o rspundere legat de întreaga activitate desfșurat în compartimentul de munc pe care-l conduce.

La fila 45 ds. se afl depus fișa postului pentru meseria de șofer și unde, printre alte atribuții, se arat c "Este subordonat șefului formației de mecanizare", " împreun cu mecanicii din garaj la întreținerea și executarea reviziilor planificate și accidentale", ceea ce denot clar c victima, pe durata efecturii reparațiilor la autovehicul, era în subordinea inculpatului.

Conform fișei postului ( 67-69 ds. ), inculpatul în calitate de șef al formației de mecanizare avea ca atribuții de serviciu și " rspunde de efectuarea reparațiilor și deexecutareareparațiilor conform și ", "Rspunde de asigurarea tuturor msurilor de protecție și deaplicarealor la locul de munc, astfel ca munca s fie desfșurat în bune condiții de deplin siguranț a muncii".

Ori, faptul c inculpatul rspundea de executarea reparațiilor conform și, rspundea de aplicarea lor la locul de munc pentru a sigura condiții de deplin siguranț a muncii, evidențiaz în mod cert c acesta avea obligația de serviciu de a supraveghea efectivaplicareanormelor și, ceea ce înseamn c trebuie s supravegheze operațiunea de reparație a rezervorului, cu atât mai mult cu cât era vorba de o operațiune riscant, periculoas.

Din probatoriul administrat în cauz, în special cel administrat în faza de urmrire penal, care fiind efectuat la o dat mult mai apropiat de data comiterii faptei prezint o mai mare credibilitate, rezult c inculpatul nu a respectat normele specifice de securitate a muncii pentru tierea și sudarea metalelor și nu și-a realizat atribuțiunile de serviciu care îi reveneau conform fișei postului.

În cazul operațiunii de sudare era necesar ca maistrul s ia mai multe msuri, conform fișei postului, respectiv a rspunderii acestuia în legtur cu efectuarea lucrrilor de reparare a utilajelor conform și normelor legale privind exploatarea parcului auto și de utilaje; organizarea fiecrui loc de munc prin instruirea periodic și efectuarea instructajului de protecția muncii, de asigurare a tuturor msurilor de protecție a muncii și de aplicarea lor la locul de munc, astfel încât acesta s se desfșoare în bune condiții de deplin siguranț a muncii și conform Normelor specifice de securitate a muncii pentru întreținere și reparații autovehicule și Normelor specifice de securitate a muncii pentru sudarea și tierea metalelor (deoarece acesta, în baza aceleiași fișe a postului, îndeplinea orice alte atribuții cu caracter specific care decurg din legi și acte normative).

trebuia s stabileasc locul de executare a lucrrii de sudare, s ia msuri ca acesta s fie curțat de materiale inflamabile, îngrdit cu paravane sau pereți netezi, prevzuți cu tblițe avertizoare; trebuia s interzic accesul persoanelor a cror prezenț nu era strict necesar în locul unde urma s se efectueze lucrarea. Conform art. 16 alin. 4 din Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea și tierea metalelor, este interzis staționarea și trecerea oricrei persoane în zona de lucru care va fi semnalizat prin tblițe avertizoare.

Din ansamblul materialului probator rezult c locul de executare a operațiunilor era în curtea interioar a atelierului de reparații auto. La data de 21.12.2004, a dat dispoziție șoferului ca împreun cu s goleasc rezervorul, s-l demonteze și s-l spele, dup care sudorul avea permisiunea s-l sudeze.

Cu toate acestea, inculpatul nu a luat msuri de îndeprtare a materialelor inflamabile din zon, nu a luat msuri privitoare la delimitarea zonei de lucru și nici cu privire la interzicerea accesului muncitorilor a cror prezenț nu era necesar în perimetrul respectiv și nu a luat nici un fel de msuri referitoare la evacuarea întregii cantitți de motorin, în condițiile în care bușonul special destinat era sudat.

- este așa o demonstreaz declarațiile date la urmrirea penal de ctre martorii, care relateaz c inculpatul, înainte de a pleca, a dat sudorului dispoziții s și sudeze rezervorul.

Însși inculpatul prin declarația dat inițial (fila 58-63 ds. ) își recunoaște indirect vinovția, susținând c: "i-am atras atenția lui s nu sudeze fr ca rezervorul s fie demontat și splat"- ceea ce înseamn c dup demontare și splare sudorul trebuia s sudeze rezervorul, nefiind nicidecum vorba ca sudorul s aștepte pe inculpat s se întoarc și abia apoi s sudeze, așa cum se apr acesta în prezent. În aceeași declarație, inculpatul mai arat c "am observat fisura și c în interior mai rmsese combustibil", dar cu toate acestea a plecat din unitate fr a-și îndeplini obligațiile ce-i reveneau în cazul executrii unei astfel de operații și fr a supraveghea executarea acesteia, bazându-se, dup cum el spusese, pe convingerea c "sudorul și ceilalți muncitori vor respecta dispozițiile date".

Inculpatul avea obligația supravegherii aducerii la îndeplinire în bune condiții și conform celor dispuse atât a operațiunilor anterioare sudrii (de pregtire), cât și a sudrii rezervorului, trebuind s supravegheze tot timpul desfșurarea lucrrilor conform art. 26 lit. b din Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea și tierea materialelor. Aceast obligație îi revenea și în baza atribuțiilor de serviciu, conform crora rspunde de asigurarea tuturor msurilor de protecție a muncii și de aplicarea lor la locul de munc, astfel încât aceasta s se desfșoare în bune condiții de deplin siguranț a muncii, precum și orice alte atribuții cu caracter specific care decurg din legi și acte normative.

a considerat activitatea de sudare la un rezervor care a conținut motorin una fr risc mare, fapt care deriv din conceperea sarcinilor de munc și lipsa instruirii personale și a muncitorilor, deși este de notorietate c substanțele inflamabile, în condițiile în care sunt expuse unei surse de foc, se aprind sau explodeaz.

Acesta s-a limitat s dea dispoziții fr s conștientizeze muncitorii în legtur cu pericolul la care se expun. Mai mult, nu a conceput sarcinile de munc în condiții de disciplin a muncii - nu a delimitat zona de lucru, nu a luat msuri eficiente de golire total a rezervorului, de îndeprtare a recipientelor în care s-a transvazat motorin sau a altor surse inflamabile din perimetrul de lucru, nu a luat msuri de verificarea a lipsei concentrației maxime admise, de neutralizare a substanței inflamabile din rezervor, dar nici de supraveghere a îndeplinirii puținelor msuri luate, ori de intervenție în caz de explozie sau incendiu.

Inclusiv faptul c inculpatul nu s-a informat suplimentar și nu a luat msuri sporite de securitate a muncii, deși se cunoștea (fapt negat de inculpat, dar care rezult din declarațiile celor audiați) c motorina folosit în acea iarn era tratat cu aditivi care o fceau mai ușor inflamabil decât cea folosit vara, vin s sublinieze ușurința acestuia în aprecierea pericolului, consecința fiind deciziile luate.

Cu toate c a declarat c nu avea obligația supravegherii lucrtorilor, deși acest lucru rezult atât din normele specifice, cât și din fișa cu atribuțiile de serviciu, a artat c, atât anterior, cât și dup accident, pentru efectuarea unor operațiuni similare a fost la fața locului pentru a se asigura c cele dispuse sunt la îndeplinire. Faptul c plecarea inculpatului din unitate a fost urgent și nu a suferit amânare, nu poate înltura culpa acestuia în nesupravegherea lucrrii, atât timp cât putea s o amâne, în condițiile în care fisura la rezervor nu era mare și circula în acel mod de mai mult timp, iar în unitate exista un serviciu special de aprovizionare.

Instanța de apel a reținut doar declarațiile inculpatului și ale martorilor date în fața instanței, deși acestea nu se coroboreaz cu întregul material probator administrat în cauz. Deși inițial aceștia și-au menținut declarațiile date în faza de urmrire penal, nu au dat nicio explicație plauzibil privind modificarea declarațiilor inițiale. Atâta timp cât declarațiile din faza de urmrire penal se coroboreaz cu întregul material probator și având în vedere c ele au fost date la o dat mai apropiat de producerea accidentului, nu exist nici un motiv s nu fie reținute ca mijloc de prob. Martorii, care și în prezent sunt subordonați inculpatului, au încercat practic, prin schimbarea declarațiilor în cursul judecții, s susțin ultima variant de aprare a inculpatului privind dispozițiile sale.

În aceste condiții, ca și prima instanț, Curtea reține c fapta inculpatului care, în dimineața zilei de 21.12.2004, din culp, nu a luat msurile de prevedere stabilite prin normele specifice de protecție a muncii în cazul operațiunilor de sudare a metalelor, respectiv de reparare a autovehiculelor pentru ca operațiunea de reparare a rezervorului la autovehiculul cu nr. de înmatriculare - s se desfșoare în condiții de deplin siguranț și nu a supravegheat desfșurarea operațiunii de sudare a acestui rezervor, inacțiuni care au determinat producerea unui accident de munc în urma cruia numitul a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culp, prevzut de art. 178 al. 1,2 Cod penal.

Fapta inculpatului, care, din culp, nu a luat toate msurile necesare prevzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii în cazul operațiunilor de sudare a metalelor respectiv de reparare a autovehiculelor, având îndatorirea de a lua aceste msuri în calitate de șef al formației de mecanizare responsabil cu efectuarea instructajului de protecție a muncii și cu asigurarea tuturor msurilor de protecție și de aplicarea lor la locul de munc, conform atribuțiunilor de serviciu, și prin aceasta a creat un pericol iminent de producere a unui accident de munc, care de altfel s-a și produs la data de 21.12.2004, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neluare a msurilor prevzute de dispozițiile legale referitoare la protecția muncii din culp, prevzut de art. 35 raportat la art. 40 din Legea nr. 90/1996 cu aplicarea art. 13.pen.

Vinovția inculpatului sub forma culpei fr prevedere, este dovedit și prin administrarea urmtoarelor mijloace de prob: proces-verbal de cercetare la fața locului, raport de constatare medico-legal nr. 605/C/30.12.2004, raport de expertiz medico-legal nr. 477/A/28.09.2006, declarații de martori, înscrisuri, declarații inculpat. Inculpatul nu a prevzut rezultatul faptelor sale, deși trebuia și putea s-l prevad, bazându-se pe faptul c muncitorii din subordine vor respecta instrucțiunile sale.

Având în vedere c înainte de svârșirea faptei inculpatul a avut o bun conduit, c nu are antecedente penale, instanța de recurs constat c în cauz pot fi reținute circumstanțele atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a Cod penal, cu consecința reducerii corespunztoare a pedepselor conform art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal.

Sub aceste aspecte ale laturii penale, recursurile declarate în cauz sunt întemeiate.

Pe de alt parte, din probatoriul administrat în cauz rezult fr echivoc c și victima a fost în culp, determinând în mod hotrâtor prin acțiunile sale producerea accidentului. Astfel, dac șoferul nu l-ar fi chemat pe martorul s-l ajute s închid la loc colierele de susținere de la furtunul de alimentare cu motorin, dac s-ar fi conformat dispoziției de a demonta, goli în totalitate și spla rezervorul de motorin, dac nu ar fi indus în eroare pe sudorul spunându-i c a pus ap în rezervor, accidentul nu s-ar fi produs.

În condițiile în care victima a dat dovad de o insistenț permanent în a nu respecta dispozițiile primite de la inculpat, de a nu respecta și ( nu a demontat rezervorul, nu l-a golit, nu l-a splat), ba mai mult, l-a indus în eroare și pe sudor, asigurându-l c a pus ap în rezervor, instanța de recurs apreciaz c în speț trebuie reținut în sarcina victimei o culp de 60% în producerea accidentului și nu de 50 % cum a reținut instanța de fond.

La calculul daunelor materiale instanța de fond a avut în vedere evaluarea fcut de prțile civile, respectiv suma de 15.500 lei, confirmat în mare parte de martorii audiați, faptul c nu s-a cerut contravaloarea tuturor pomenirilor, sczând din suma reținut suma de 7500 lei primit de prțile civile în baza contractului de asigurare fcut de partea responsabil civilmente, precum și suma de 2341 lei primit tot de la partea responsabil civilmente cu titlu de ajutor de deces.

Referitor la despgubirile periodice solicitate, instanța de fond a reținut c veniturile lunare realizate de victim includ pe lâng salariul su lunar și o sum suplimentar de 1000 RON lunar, realizat din arendarea și cultivarea unor terenuri, creșterea animalelor, diverse reparații la tractoare și mașini din sat pe care le efectua în timpul su liber și în concediul de odihn, venituri realizate dup orele de program cu autovehiculul avut în primire, venituri în general confirmate de martorii,. Din venitul total la nivelul fiecrei luni s-au sczut în mod corect sumele încasate cu titlu de pensie de urmaș.

Dup cum se observ, în cuantumul veniturilor realizate de victim nu au fost incluse, deși exist probe în acest sens, sumele reprezentând tichetele de mas, primele de concediu, astfel încât recursul prților civile apare întemeiat sub acest aspect al laturii civile.

Pe de alt parte, instanța de recurs constat c suma suplimentar de 1000 lei lunar cu caracter permanent reținut de instanța de fond nu este justificat în totalitate, ea incluzând venituri ocazionale (reparații tractoare, venituri realizate cu autovehiculul avut în primire, dar în afara orelor de program), nefiind dovedit c veniturile au fost obținute în acest cuantum (1000 lei) și nici caracterul lor cert și continuu, motiv pentru care aceast sum va fi diminuat.

Așa fiind, în baza art. 385¹⁵pct. 2 lit. d Cod procedur penal vor fi admise recursurile procurorului și a celor patru prți civile, casat în totalitate decizia nr. 169/16.06.2009 a Tribunalului Suceava și în rejudecare:

Având în vedere modificarea cuantumului procentual al culpei inculpatului la producerea accidentului ( 40 % în loc de 50 0%), cât și reținerea circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74 lit. a Cod penal, se va proceda la o nou reindividualizare a pedepselor, urmând ca pedeapsa rezultant s fie potrivit art. 81 Cod penal suspendat condiționat în condițiile și cu consecințele prev. de art. 82,83 Cod penal.

Motivat de aceeași modificare a cuantumului procentual a culpei inculpatului (40%) și a victimei (60%) la producerea accidentului, cât și aspectele anterior artate cu privire la veniturile ce mai trebuiau reținute la veniturile ocazionale, veniturile fr caracter de continuitate, care în mod greșit au fost reținute în totalitate de ctre prima instanț, Curtea apreciaz c în cauz, în baza art. 14, 346 Cod procedur penal raportat la art. 998,999, 1000 alin.3, 1003 cod civil se impune admiterea în partea a acțiunii civile formulate de prțile civile, urmând ca inculpatul s fie obligat în solidar cu partea responsabil civilmente " și Poduri" S la plata urmtoarelor sume calculate în raport de criteriile anterior precizate:

- suma de 2263 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare ctre prțile civile, și;

- câte 6000 lei reprezentând daune morale ctre fiecare dintre prțile civile, și;

- suma de 1000 lei reprezentând daune materiale ctre partea civil;

- suma de 2000 lei reprezentând daune materiale și suma de 45 lei lunar reprezentând despgubiri periodice, începând din luna noiembrie 2008 și pân la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani, ctre partea civil;

În temeiul art.191 Cod procedur penal va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente s plteasc statului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din prima instanț.

În temeiul art.193 Cod procedur penal va fi obligat inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente s plteasc prților civile cheltuieli judiciare din prim instanț în sum de 600 lei, reprezentând onorariu avocat.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedur penal cheltuielile judiciare din apel rmân în sarcina statului.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotrâri.

Vzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedur penal,

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE

Admite recursurile declarate deParchetul de pe lâng Tribunalul Suceavași prțile civile,și, toate cu domiciliul în orașul, județul S, împotriva deciziei penale nr.169 din data de 16.06.2009 pronunțat de Tribunalul Suceava în dosar nr.-.

Caseaz în parte mai sus-menționat și în rejudecare:

Înltur dispozițiile de achitare a inculpatului pentru svârșirea infracțiunilor prev. de art.178 alin.1, 2 Cod penal și art.35 rap. la art.40 din Legea nr.90/1996 cu aplicarea art.13 Cod penal, de respingere, ca nefondat, a acțiunii civile, de aplicare a art.192 alin.2 Cod procedur penal și de rmânere în sarcina statului a cheltuielilor judiciare de la instanța de fond.

Condamn pe inculpatul pentru svârșirea infracțiunii de ucidere din culp prev. de art.178 alin.1, 2 Cod penal, art.74 alin.1 lit.a, art.76 alin.1 lit.d Cod penal la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare.

Condamn pe același inculpat pentru svârșirea infracțiunii de neluare, din culp, a msurilor de protecție a muncii prevzute de lege, prev. de art.35 rap. la art.40 din Legea nr.90/1996, cu aplicarea art.13 Cod penal, art.74 alin.1 lit.a, art.76 alin.1 lit.e teza a-II-a Cod penal la pedeapsa de 500 lei amend penal.

În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.d Cod penal contopește pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 10(zece) luni închisoare.

În temeiul art.71 alin.1 Cod penal interzice inculpatului ca pedeaps accesorie drepturile prev. de art.64 lit.a teza a-II-a, b Cod penal.

În temeiul art.81 Cod penal suspend condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 10 luni, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În temeiul art.71 alin.5 Cod penal suspend executarea pedepsei accesorii pe durata suspendrii condiționate a executrii pedepsei principale.

În temeiul art.359 Cod procedur penal atrage atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.

Admite în parte acțiunea civil a prților civile, și.

În temeiul art.14, 346 Cod procedur penal rap. la art.998, 999, 1000 alin.3, 1003 Cod civil oblig inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente SC și Poduri SA S la plata de despgubiri civile, astfel:

- suma de 2263 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare ctre prțile civile, și;

- câte 6000 lei reprezentând daune morale ctre fiecare dintre prțile civile, și;

- suma de 1000 lei reprezentând daune materiale ctre partea civil;

În temeiul art.191 Cod procedur penal oblig inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente s plteasc statului suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din prima instanț.

În temeiul art.193 Cod procedur penal oblig inculpatul în solidar cu partea responsabil civilmente s plteasc prților civile cheltuieli judiciare din prim instanț în sum de 600 lei, reprezentând onorariu avocat.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedur penal cheltuielile judiciare din apel rmân în sarcina statului.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotrâri.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedur penal cheltuielile judiciare din recurs rmân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției ctre Baroul Suceavaa sumei de 50 lei reprezentând onorariu parțial aprtor oficiu inculpat.

Definitiv.

Pronunțat în ședinț public, azi 19.10.2009.

Președinte, Judectori, Grefier,

Red.

Dact.

2 ex/04.11.2009

Jud fond:

Jud. apel:

Președinte:Acsinte Viorica
Judecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner

Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 377/2009. Curtea de Apel Suceava

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 377/2009. Curtea de Apel Suceava