Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 cod penal). Decizia 925/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR- ( 1360/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.925

Ședința publică din 18 iunie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă

JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea

JUDECĂTOR 3: Adriana Băjan

GREFIER - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror .

Pe rol soluționarea recursului formulat de revizuentul împotriva sentinței penale nr. 667/03 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Sector4 și a deciziei penale nr.301/A/19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția Ia P enală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul revizuent în stare de arest și asistat de avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.

Apărătorul din oficiu al recurentului revizuent, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale recurate și, pe fond, în temeiul dispozițiilor art.403 alin.3 Cod procedură penală raportat la art.349 alin.1 lit.a Cod procedură penală solicită admiterea în principiu a cererii de revizuire. Inculpatul susține că au intervenit fapte și împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanța de fond la momentul judecării cauzei. Arată că inculpatul nu este mulțumit de soluția instanței de fond și nu cunoaște exact pentru ce este arestat, iar la acest moment știe numele persoanelor care au semnat contractul de vânzare cumpărare în numele soției sale.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, consideră că cele invocate de petent nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de art.394 alin.1 din Codul d e procedură penală și, astfel, în mod corect a fost respinsă cererea sa de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Solicită respingerea recursului formulat de revizuent, ca fiind nefondat.

În situația în care condamnatul a intrat în posesia unor date noi acesta poate formula o nouă cerere de revizuire, însă pentru a fi admisibilă aceste informații trebuie să poată fi probate.

Recurentul revizuent, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său.

CURTEA

Asupra recursului penal de față.

Prin decizia penală nr.301 din 19.05.2009 a Tribunalului București - secția I penală, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția I penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.667 din 3.04.2009 a Judecătoriei Sectorului 4

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.667/03.04.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul penal nr-, în baza art.403 alin.3 pr.pen. s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul.

In baza art.192 alin.2 pr.pen. revizuientul a fost obligat la plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a revizuientului, în cuantum de 200 lei, s-a virat din fondul MJ către Baroul București.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B sub nr.8922/III-6/2006 în data de 06.03.2009, revizuentul a solicitat a i se aproba revizuirea sentinței penale nr.3136/07.10.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4

Instanța fondului a reținut că, prin sentința penală nr.3136/07.10.2005 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr.643/2005. definitivă prin neapelare la data de 09.11.2005 s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare.

Potrivit dispozițiilor art. 394 alin. 1.C.P.P. revizuirea poate fi cerută atunci când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

În ceea ce privesc motivele de revizuire invocate - faptul că a fost condamnat în lipsă și fără martori, că suferea de anumite boli și de căderi nervoase și nu știe ce a făcut în acea perioadă și că nu se face vinovat de faptele pentru care a fost condamnat deoarece nu a semnat nimic, instanța fondului a constatat că aceste motive nu se încadrează în cazul prev. de art.394 lit.a proc.pen. nefiind vorba despre descoperirea unor fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

Pentru aceste considerente, constatând că niciunul din motivele invocate de revizuient nu se încadrează în motivele de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394. proc. pen. instanța fondului a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, în baza art. 403 alin. 3 rap. la art. 394 alin. 1.

C.P.P.

Împotriva acestei hotărâri declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în esență, admiterea cererii de revizuire, pentru administrarea probelor.

Examinând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 al.2 Cod procedură penală, a apreciat ca fiind nefondat apelul declarat, pentru următoarele considerente:

Reevaluând motivele prezentate de instanța de fond în considerentele hotărârii apelate, precum și pe cele invocate în cererea de revizuire invocate de către petentul - revizuient, Tribunalul a apreciat că în mod corect instanța de fond a dispus soluția în cauză în sensul constatării inadmisibilității unei astfel de cereri prin raportare la motivele invocate.

Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs revizuientul, solicitând casarea acestora și admiterea în principiu a cererii de revizuire.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de exigențele art.3859și 394 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat și-l va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:

Din prevederile art. 394 din Codul d e procedură penală rezultă că "revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia".

Din conținutul prevederilor menționate rezultă caracterul de cale extraordinară de atac al revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.

Cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind, conform art. 403 din Codul d e procedură penală, admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii, termenul de introducere.

Această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept.

Cum în etapa admiterii în principiu instanța nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de aceasta nu poate fi decât de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire în cazul în care ea nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 394 din Codul d e procedură penală ( a se vedea Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr.LX din 24.09.2007 ).

Având în vedere cele expuse, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient împotriva sentinței penale nr.301 din 19.05.2009 a Tribunalului București - secția I penală.

Obligă recurentul revizuient la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./19.06.2009

Dact.19.06.2009

- - jud.:;

Președinte:Iuliana Ciolcă
Judecători:Iuliana Ciolcă, Dumitru Mirancea, Adriana Băjan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 cod penal). Decizia 925/2009. Curtea de Apel Bucuresti