Falsul privind identitatea (art. 293 cod penal). Încheierea /2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 27 martie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de partea civilă și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 273/A din 26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul recurent pentru care se prezintă av., cu împuternicire avocațială la dosar, partea civilă recurentă pentru care se prezintă av., în substituirea av. și părțile civile intimate.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nefiind formulate cereri sau invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 306 Cpp,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 01.04.2008
Dată în ședință publică azi, 27.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G - - - - -
GREFIER
- -
Tehnored. /30.03.08
RO MANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.378/
Ședința publică din 1 aprilie 2008
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR: - -
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea soluției privind recursurile formulate de partea civilă și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 273/A din 26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Dezbaterile asupra recursurilor, concluziile apărătorilor și ale procurorului, au avut loc în ședința publică de la 27.03.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 01.04.2008, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 542/12.03.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, instanța de fond, în baza art. 293 al. 1.Cod Penal a condamnat inculpatul - (fiul lui si, născut la data de 11.02.1969 în T, domiciliat în T, Str. - de la Fântâna Albă, -. A,. 5 CNP - -) la o pedeapsa de:
- 6 (sase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
În baza 71.Cod Penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a,b,c pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81, 82 și art. 71 al.5 a Cod Penal dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 6 (sase) luni, iar în baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83.Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate dacă în cursul termenului de încercare săvârșește o infracțiune.
În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiată integral executarea pedepsei și a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind revocarea beneficiului grațierii condiționate.
În baza art. 291.Cod Penal a condamnat același inculpat la o pedeapsa de:
- 6 (sase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplicarea art.13 și Cod Penal art. 65.Cod Penal, a condamnat același inculpat la o pedeapsă de:
- 3 (trei) ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pe Cod Penal o perioada de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală.
În baza art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13.Cod Penal, a condamnat același inculpat la o pedeapsa de:
- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit.b si art. 35 al. 1.Cod Penal, a contopit pedepsele care nu intră sub incidența legii de grațiere, aplicând pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă de:
- 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pe Cod Penal o perioada de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale.
În baza 71.Cod Penal, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a,b,c pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.
În baza art.861al. 2 și art. 71 al.5 Cod Penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, iar în baza art.862Cod Penal a stabilit termen de încercare de 5 (cinci) ani.
În baza art.863Cod Penal, pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul T (cu sediul in T, Piata - nr. 2) în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și apoi o dată pe trimestru la datele stabilite de acest organism;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 14, 346.C.P.P. a obligat inculpatul către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Nationala de Administrare Fiscala - Autoritatea Națională a Vămilor reprezentata de Direcția Regionala Vamala T (cu sediul in T, str. - C-tin nr. 89,. 5.) la plata despăgubirilor în suma de 18.740,9922 RON plus dobânzi și majorări de întârziere calculate până la data achitării integrale, conform OG nr. 92/2003.
În baza art. 359 al. 1.C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 864.Cod Penal privind revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art.88 a Cod Penal dedus din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului, perioada executată din 30.06.2003 - 28.07.2003.
În baza art. 168-169.C.P.P. a respins cererea părții civile " - Compagnia di Generale per lItalia", în substituirea părții civile -, privind restituirea autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricatie 1999, serie sasiu.
În baza art. 168-169.C.P.P. a respins cererea formulată de partea civilă - (fiul lui si, nascut in T, domiciliat in T,-, CNP - -) privind restituirea către acesta a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu, cu nr. de înmatriculare -.
În baza art. 348.C.P.P. a dispus anularea următoarelor înscrisuri falsificate:
- certificat de proprietate și targa auto aflate la filele 23-27 si 29 dosar UP;
- contract de vanzare-cumparare a autoturismului încheiat între vanzatorul si cumparatorul, aflat la fila 28 dosar UP, precum și toate actele subsecvente, respectiv toate documentele prezentate în vederea efectuării vămuirii autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (filele 61-65 dos. ), contractul de comodat autentificat la BNP prin încheierea de autentificare nr. 2833/18.06.2001 (fila 57 dos ), raport de verificare tehnică în vederea omologării (fila 88 dos. ), fișă de înmatriculare a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (filele 125-126 dos.), cartea de identitate a vehiculului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (fila 199 dos.).
În baza art. 348.C.P.P. a dispus restabilirea situației anterioare comiterii infracțiunii respectiv radierea din circulație a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu, înmatriculat pe baza înscrisurilor false anulate mai sus, cu nr. de înmatriculare -, și restituirea acestuia în natură către partea civilă, singurul titular al dreptului de proprietate asupra autoturismului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 685/PA/2003 din 12.12.2003 al Parchetului de pe langa Tribunalul T, inregistrat la aceasta instanta sub nr.535/05.01.2004, a fost trimis in judecata inculpatul - pentru. infr. prev. de art. 291, 293.Cod Penal, art. 12.87/1994 si art. 178. 141/1997, totul cu aplicarea art. 33 lit.a Cod Penal, retinandu-se in sarcina acestuia ca la data de 27.03.2001, prin prezentarea sub identitate falsă și folosirea de documente false, a introdus in România un autoturism furat din străinătate și apoi la data de 12.06.2001 a solicitat înmatricularea autoturismului depunând în acest sens acte false, printre care și unele documente întocmite pe numele unei persoane interpuse în scopul de a beneficia de scutirea de la plata taxelor vamale.
Prin sentința penală nr. 223/21.01.2005, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dos. nr. 535/2004, s-au dispus: condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 293.Cod Penal, cu suspendarea condiționată și constatarea grațierii integrale a executării pedepsei conf. 543/2002; condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 291.Cod Penal, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 178 din Legea nr.141/1997 si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pe Cod Penal o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei principale și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 12 din 87/1994, cu aplic. art. 13.Cod Penal; în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod Penal, contopirea pedepselor care nu au fost grațiate in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pe Cod Penal o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei principale; suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de incercare de 5 ani, timp în care inculpatul urma sa se supuna masurilor de supraveghere prev. de art. 863al. 1.Cod Penal; atragerea atentiei inculpatului asupra disp. art. 864.Cod Penal; deducerea perioadei executate 30.06.2003 - 28.07.2003; obligarea inculpatului la plata către a sumei de 187.409.922 lei despagubiri civile cu majorari de intarziere calculate pe fiecare zi conform OG.61/2002; respingerea cererii partii civile -, formulata prin societatea Italia, privind restituirea autoturismului tip BMW 530 diesel serie sasiu 710XOGS 60592; admiterea cererii formulata de martorul - privind restituirea autotuirismului BMW 530 diesel, serie sasiu 710XOGS 60592, nr de inmatriculare -; anularea inscrisurilor falsificate - contract de vanzare-cumparare a autoturismului aflat la fila 28 dosar, certificat de proprietate si targa auto aflate la filele 23-27 si 29, dosar
Prin decizia penală nr. 270/A/27.06.2005 pronuntata in dos. nr. 2593/P/2005 al Tribunalului Timiș, au fost admise apelurile inculpatului, partii civile " - Compagnia di Generale per lItalia" prin si partii civile - împotriva sentinței penale nr. 223/2005 a Judecătoriei Timișoara, a fost desființată hotărârea apelată și s-a dispus trimiterea cauzei Judecătoriei Timișoara spre rejudecare, motivându-se prin aceea că prima instanta a respins cererea societatii de asigurare " - Compagnia di Generale per lItalia" fara ca titularul cererii sa fie legal citat.
Pentru rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Timișoara sub nr. 10741/27.07.2005.
Prin sentința penală nr. 3140/23.11.2005, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dos. nr. 10741/2005, s-au dispus: condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 293 al.1 Cod Penal, cu suspendarea condiționată și constatarea grațierii integrale a executării pedepsei conf. 543/2002; condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 luni închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 291.Cod Penal, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 178 din Legea nr.141/1997 si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pe Cod Penal o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei principale și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pt. săv. infr. prev. de art. 12 din 87/1994, cu aplic. art. 13.Cod Penal; în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35 al.1 Cod Penal, contopirea pedepselor care nu au fost grațiate in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c pe Cod Penal o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei principale; suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de incercare de 5 ani, timp în care inculpatul urma sa se supuna masurilor de supraveghere prev. de art. 863al. 1.Cod Penal; atragerea atentiei inculpatului asupra disp. art. 864.Cod Penal; deducerea perioadei executate 30.06.2003 - 28.07.2003; obligarea inculpatului la plata către a sumei de 18.740,9922 RON despagubiri civile cu majorari de intarziere calculate pe fiecare zi conform OG.61/2002; respingerea cererii partii civile -, formulata prin societatea Italia, privind restituirea autoturismului tip BMW 530 diesel serie sasiu 710XOGS 60592; admiterea cererii formulata de martorul - privind restituirea autotuirismului BMW 530 diesel, serie sasiu 710XOGS 60592, nr de inmatriculare -; anularea inscrisurilor falsificate - contract de vanzare-cumparare a autoturismului aflat la fila 28 dosar, certificat de proprietate si targa auto aflate la filele 23-27 si 29, dosar
Prin decizia penală nr. 230/A/19.05.2006 pronuntata in dos. nr. 724/P/2006 al Tribunalului Timiș, au fost admise apelurile inculpatului, partii civile " - si Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 3140/2005 a Judecătoriei Timișoara, a fost desființată hotărârea apelată și s-a dispus trimiterea cauzei Judecătoriei Timișoara spre rejudecare, motivându-se prin aceea că prima instanta a pronunțat o sentință nelegală prin încălcarea dispozițiilor art. 6.C.P.P. care garantează dreptul la apărare al inculpatului, câtă vreme nu a procedat la ascultarea inculpatului la rejudecarea cauzei.
Astfel cauza a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr- și face obiectul prezentei judecăți.
Ministerul Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Autoritatea Națională a Vămilor si-a mentinut pretentiile civile formulate cu ocazia primei judecati, respectiv suma de 18.741 RON cu majorări de intarziere pana la data achitarii integrale a prejudiciului (filele 13-14).
La data de 5.07.2001, Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei al Județului T - Compartimentul Regim Permise Auto și Certificate de Înmatriculare a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că la 12.06.2001, la ghișeu s-a prezentat numitul -, în calitate de împuternicit al numitului, solicitând înmatricularea unui autoturism marca BMW 530 D cu seria de caroserie.
In vederea înmatriculării acestui autoturism, -, împuternicit în acest sens, a depus următoarea documentație: un certificat de proprietate din care rezultă că mașina cu nr. de înmatriculare BA-366 JK și seria caroseriei a fost proprietatea cetățeanului italian; un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul susmenționat, încheiat la 28.12.2000, la, între vânzătorul și cumpărătorul; targa mașinii având nr. A-BG-, eliberată pe numele lui; chitanța vamală nr. 990/08.06.2001 privind achitarea contravalorii accizelor aferente; adeverință pentru scutire de taxă vamală eliberată de Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu handicap T pe numele lui din care rezultă că acesta este îndreptățit să beneficieze, conform legislației, de scutire de taxă vamală pentru autovehicul; adeverința potrivit căreia este luat în evidență ca persoană cu handicap; certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecție specială; o procură specială prin care l-a împuternicit pe să-l reprezinte în fața organelor vamale din România la B, la organele de poliție și, precum și în fața altor organe competente, în vederea efectuării tuturor formalităților necesare înmatriculării autoturismului, proprietatea acestuia, marca BMW.
In urma depunerii documentatiei mai sus aratate autoturismul a fost înmatriculat la data de 13.06.2001, adica a doua zi dupa depunerea documentatiei, fiindu-i atribuit nr. de înmatriculare -, fara insa a fi verificat in baza de date a Interpol.
Mai mult, la fila 88 dosar, unde se afla copia raportului de verificare tehnica in vederea omologarii, apare ca data a eliberarii cartii de identitate a vehiculului, data de 26.06.2001, astfel ca din cele retinute mai sus de catre prima instanta, a rezultat ca inmatricularea autoturismului s-a efectuat cu complicitatea unor persoane neidentificate din interiorul compartimentului Registru Permise Auto si Certificate de Inmatriculare, atat timp cat nu s-a stabilit ca inscrisul reprezentând cartea de identitate a vehiculului eliberata este un fals. Acelasi lucru rezulta si din adresa nr. 21478/JV/28.06.2001 a Biroului National Interpol, prin care s-a comunicat faptul ca autoturismul pentru care s-a solicitat înmatricularea la data de 12.06.2001 figureaza ca fiind reclamat furat din Italia, ceea ce conduce la ideea ca verificarea autoturismului in baza de date a Interpol s-a facut abia dupa data inmatricularii, tocmai in ideea de a putea fi initial inmatriculat si pentru a nu mai putea fi identificat ulterior.
In declarațiile date atat in faza de urmarire penala cat si in fata instantei, inculpatul nu recunoaste comiterea faptelor si arata ca nu a dorit decat sa ajute pe numitul - la inmatricularea autoturismului, fara a avea cunostinta despre faptul ca autoturismul fusese sustras. Insa, inculpatul se contrazice singur in declaratii atunci cand afirma ca nu a avut niciodata actele masinii din moment ce acesta s-a prezentat la ghiseul Politiei Rutiere pentru inmatricularea autoturismului. In plus, inculpatul arata ca a fost pus numai sa semneze acte in fata firmei de inmatriculari si ca a semnat doar o procura sau un alt act pe care nu l-a citit si nu stie ce reprezenta deoarece nu i-au fost date alte detalii, ca a mers sa achite vama pentru masina "cu doamna de la firma de inmatriculari" si de asemenea a mers impreuna cu numitul - cand acesta a ridicat actele de la Politie.
Prima instanță a reținut ca inculpatul a incercat sa induca in eroare atat organele de urmarire penala cat si instanta de judecata prin declaratiile date, avand in vedere faptul ca daca numitul ar fi fost persoana care detinea actele false si s-ar fi adresat firmei de inmatriculari pentru a obtine inmatricularea autoturismului, acesta nu ar mai fi avut nevoie si de ajutorul inculpatului care (după cum afirma el) a fost doar persoana care dus actele la Politie si le-a preluat de la Politie pentru a i le înmâna numitului -.
De observat faptul ca numitul pe langa faptul ca s-a adresat unei firme de inmatriculari auto, evident pentru a-i fi întocmite actele necesare inmatricularii si pentru a evita deplasarile la Politie, Primarie si Registrul Auto, a apelat in acest sens si la inculpatul pentru a face acelasi lucru. De asemenea, pare la fel de curios faptul ca inculpatul a semnat in necunostinta de cauza anumite inscrisuri necesare inmatricularii masinii, pe care insa nu le-a citit, si nici macar nu a incercat sa afle continutul acestora. Mai mult, pentru a putea da o procura speciala, martorul (care nu il cunoaste pe inculpat) avea nevoie de toate datele de identificare ale acestuia si care au fost trecute in procura autentificata sub nr.1444/6.04.2001, de Biroul Notarului Public " ", lucru care nu ar fi fost posibil daca inculpatul nu si-ar fi dat acordul si datele de identificare, astfel ca acesta cunoscand continutul procurii avea cunostinta si de celelalte acte pe care le-a introdus la Politie pentru inmatricularea masinii.
Din declarațiile numitului, constituit parte civilă în această fază procesuală, a rezultat ca in cursul anului 2000, atunci cand s-a intalnit cu inculpatul, acesta din urma si-a manifestat intentia de a vinde autoturismul marca BMW 530D ce avea nr.de inmatriculare italiene si deoarece dorea sa-si achizitioneze o masina a platit inculpatului suma de 30.000 DM, urmand ca actele sa fie perfectate dupa ce inculpatul se ocupa de inmatricularea masinii.
Pentru demararea procedurii de inmatriculare inculpatul si au solicitat serviciile unei firme de inmatriculari, urmand ca inculpatul sa se ocupe in continuare de cele necesare pentru a putea fi inmatriculata masina. Dar, dupa finalizarea inmatricularii, atunci cand inculpatul a predat părții civile toate actele autoturismului, acesta a constatat ca la rubrica proprietar figura martorul, insa pentru a-l linisti inculpatul i-a comunicat ca in cel mai scurt timp va perfecta un contract de vanzare -cumparare intre cei doi. De asemenea, pentru a intari convingerea beneficiarului promisiunii de vânzare-cumpărare -, inculpatul a inmanat acestuia un contract de vanzare-cumparare privind acel autoturism unde la rubrica "vânzător" figura atat cat si inculpatul. Pentru a-si asigura o garantie in plus până la perfectarea contractului, - l-a contactat pe martorul (astfel cum declara si acesta din urmă), cu care a incheiat un contract de comodat si un inscris din care rezulta ca l-a imprumutat pe cu suma de 20.000 DM.
In urma verificarilor efectuate in baza de date a Biroului National Interpol, astfel cum rezultă din actele existente, proprietarul autoturismului marca BMW - 530 D având număr de înmatriculare BD- 420 MM și seria caroseriei este cetățeanul italian, care la data de 11.05.2000 a reclamat sustragerea de către persoane necunoscute a autovehiculului în care se găseau și libretul de circulație și certificatul de proprietate. Conform adresei nr.1852/17.05.2002 s-a comunicat că nr. de înmatriculare BA-366 JK a fost atribuit la data de 22.01.1999 autovehiculului marca BMW- 530 D, nr. șasiu pe numele lui, iar acest autovehicul nu este raportat furat. În ceea ce privește targa prezentată cu ocazia solicitării înmatriculării, prin adresa amintită s-a precizat că aceasta nu a fost eliberată pentru nici un vehicul în Italia.
Pe de altă parte, din adresa Tar ezultat faptul că inculpatul a fost cel care s-a ocupat de înmatricularea mașinii, fiind împuternicit în acest sens de către. De altfel, și din declarația acestuia din urmă s-a stabilit că a fost contactat tot de către, care i-a solicitat acceptul de a înmatricula autoturismul pe numele său. Analizând toate aceste aspecte, se concluzionează că inculpatul a avut cunoștință despre conținutul fals al actelor folosite și depuse de el pentru înmatricularea autoturismului.
Mai mult, din declarația părții civile a rezultat că acesta a aflat ulterior înmatriculării autoturismului despre motivul real pentru care s-a procedat la înscrierea mașinii pe numele martorului, cu ocazia insistențelor pe lângă inculpatul - de a se perfecta acel contract de vânzare-cumpărare. În aceste condiții, i-a cerut inculpatului restituirea banilor plătiți, intenționând să predea mașina, însă, întrucât inculpatul nu mai dispunea de acea sumă, cel dintâi a rămas în continuare în posesia mașinii.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta nu are antecedente penale.
In drept, fapta inculpatului de a se prezenta la autoritatea vamala sub numele de desi in urma divortului revenise la numele de familie întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prev. de art. 293 al. 1.Cod Penal, fapta inculpatului de a folosi documente false în vederea producerii unor consecințe juridice (respectiv scutirea de plata taxei vamale și înmatricularea autoturismului) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291.Cod Penal, fapta inculpatului de a folosi la autoritatea vamală de documente vamale comerciale falsificate în scopul obținerii scutirii de plata taxei vamale având cunoștință despre conținutul nereal al tuturor documentelor autoturismului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală prev. de art. 178 din Legea nr. 141/1997 (în redactarea actuală art. 273 din Legea nr. 86/2006), iar fapta inculpatului de a inmatricula in circulatie in baza unor documente false pe numele unei persoane cu handicap in scopul sustragerii de la plata taxei vamale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13.
Cod PenalCum cele 4 infracțiuni au fost săvârșite înainte ca pentru vreuna din ele să se pronunțe o hotărâre de condamnare definitivă, în cauză sunt aplicabile disp. art. 33 lit. a privind Cod Penal concursul de infracțiuni.
Au fost înlătura și susținerile apărătorului inculpatului conform cărora nu s-ar putea retine in sarcina sa savarsirea infracțiunii prev. de art. 293.Cod Penal, deoarece, revenind în urma divorțului (de la numele de ) la numele de, stiut fiind faptul ca atunci cand se elibereaza un pasaport nou cel vechi este anulat, prin prezentarea în fața autorităților vamale cu pasaportul anulat (deci sub o alta identitate) a savarsit infractiunea de fals privind identitatea.
De asemenea, nu s-a reținut nici apărarea avocatului inculpatului potrivit cu care nu s-ar putea reține infracțiunea de uz de fals în concurs cu infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, aceasta din urmă absorbind-o în conținut pe prima, pentru că inculpatul a folosit actele false în două ipostaze diferite, întâi la autoritățile vamale iar apoi la Registrul Auto Român.
Intrucât s-a dovedit că inculpatul a comis faptele cu vinovăție, prima instanța a constatat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii penale a inculpatului și i-a aplicat pedepse în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal Prima instanță a avut în vedere lipsa antecedentelor penale, dar și atitudinea procesuală constant nesinceră a inculpatului și de consecințele infracțiunilor săvârsite.
Soluționând acțiunea civilă a părții civile Ministerul Finantelor Publice - Agentia nationala de Administrare Fiscala - Autoritatea Națională a Vămilor, prima instanța a constatat că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile a inculpatului iar pretențiile sunt întemeiate. Ca atare, în baza art. 14 și 346.C.P.P. a obligat inculpatul catre partea civila Ministerul Finantelor Publice - Agentia nationala de Administrare Fiscala - Autoritatea Națională a Vămilor la plata despagubirilor in suma de 18.740,9922 RON plus dobanzi si majorari de intarziere calculate pana la data achitarii integrale, conform OG nr. 92/2003.
In baza art. 348.C.P.P. a dispus anularea urmatoarelor inscrisuri falsificate: certificat de proprietate și targa auto aflate la filele 23-27 si 29 dosar UP, contract de vanzare-cumparare a autoturismului încheiat între vanzatorul si cumparatorul, aflat la fila 28 dosar UP, precum și toate actele subsecvente, respectiv toate documentele prezentate în vederea efectuării vămuirii autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (filele 61-65 dos. ), contractul de comodat autentificat la BNP prin încheierea de autentificare nr. 2833/18.06.2001 (fila 57 dos ), raport de verificare tehnică în vederea omologării (fila 88 dos. ), fișă de înmatriculare a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (filele 125-126 dos.), cartea de identitate a vehiculului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (fila 199 dos.).
Referitor la cererea părții civile - de restituire în natură a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu, cu nr. de înmatriculare -, deoarece este dobânditor de bună-credință, s-a constatat această solicitare ca fiind neîntemeiată pentru următoarele motive. Partea civilă - nu a făcut dovada operării transferului de proprietate a autoturismului în cauză către această parte. - a reclamat dobândirea cu bună-credință a bunului solicitat, invocând calitatea de "proprietar de fapt" și nu de drept, autoturismul fiind ridicat și indisponibilizat de la acesta. Instanța reține că singurul act existent și depus la dosar referitor la autoturismul în cauză în legătură cu partea civilă -, este un contract de comodat (fila 57 dos. De ) încheiat între proprietarul vehiculului, în calitate de comodant, și cel dintâi - în calitate de comodatar.
Chiar prin contractul de comodat autentificat li s-au pus în vedere părților dispozițiile art. 1560- 1575 civ. potrivit cărora "comodatul este un contract prin care cineva împrumută altuia un lucruspre a se servide dânsul, cu îndatorire de a-l înapoia; esteesențial gratuit,iar împrumutătorul rămâne proprietarul lucrului dat împrumut.
În aceste condiții, s-a constatat că partea civilă - nu a dobândit niciodată proprietatea asupra bunului, în deplinătatea atributelor pe care le conferă acest drept real, ci doar un drept de folosință gratuită. Cu atât mai puțin poate fi vorba de existența bunei-credințe, care se prezumă, și a caracterului licit aldobândiriibunului, câtă vreme din cuprinsul declarațiilor martorului (fila 84 -Dosar nr. 535/2004 al Judecătoriei Timișoara și filele 99-100 dos. de ) și chiar ale martorului (cosemnate și în fața instanței de apel -fila 41 dosar nr. 2593/P/2005) rezultă că - avea cunoștință de proveniența acestui autoturismului și de demersurile efectuate în scopul înmatriculării. Astfel, martorul a declarat că "a fost solicitat de să-ivândă scutirea de vamă",iar martorul a relatat că un anume "" pe care l-a recunoscut după fotografie (filele 101-108 dos. de ) ca fiind - deținea un autoturism marca BMW -530 cu nr. de înmatriculare italiene și dorea să înmatriculeze acest autoturism pe o persoană cu handicap deoarece nu se percep taxe vamale. Același martor a relatat că discuțiile s-au purtat între și, confirmând în acest sens declarația acestui di urmă martor. Astfel, instanța constată că - avea cunoștință și chiar a participat la demersurile efectuate în vederea înmatriculării autoturismului, neputând fi considerat, nici dobânditor printr-un act cu titlu oneros - cum am arătat mai sus, și nici de bună-credință.
Pentru aceste motive, a fost respinsă cererea formulată de partea civilă - privind restituirea către acesta a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu, cu nr. de înmatriculare -.
Avand in vedere faptul ca in timpul primei solutionari a procesului, partea civila a depus la dosar (filele 132-136 dos. nr. 535/2004 al Judec. T) o procura prin care imputernicea societatea " - Compagnia di Generale per lItalia" (societate care arata ca sa substituie in drepturile asiguratului) sa desfășoare toate formalitățile administrative, inclusiv cea de ridicare a sechestrului cât și obținerea restituirii masinii, prima instanta s-a pronuntat cu privire la aceasta parte civila.
S-a constatat că cererea părții civile " - Compagnia di Generale per lItalia" este nefondată. Astfel, societatea amintită nu poate avea calitate de parte civilă în procesul penal de față, întrucât inculpatul nu a fost trimis în judecată pt.. infr. de furt, infracțiune care a produs prejudiciul părții civile antemenționate. Nu s-au facut in România cercetari cu privire la persoana care a sustras autoturismul, iar prin rechizitoriu (pct. 3) s-a dispus disjungerea cauzei in vederea continuarii cercetarilor care se impun pentru stabilirea conditiilor in care a fost introdus autoturismul in tara. Societatea de asigurare, prin suma incasata ca primă de asigurare de la titularul dreptului de proprietate asupra autoturismului si prin contractul incheiat, si-a asumat riscul sustragerii autoturismului si urmeaza a-si recupera banii in momentul in care va fi depistata persoana care a sutras masina. In cauză nu se poate rezolva problema dreptului de proprietate asupra autoturismului, pe de o parte acest aspect urmând a fi discutat în cauza care va avea ca obiect fapta de sustragere iar pe altă parte revendicarea autoturismului implicând analiza stării de fapt prin prisma disp. art. 107 din Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept internațional privat care prevăd că legea statului unde are loc un fapt juridic este cea care stabilește dacă acesta constituie un act ilicit. Prin urmare, va fi respinsă cererea partii civile " - Compagnia di Generale per lItalia", în substituirea părtii civile -, privind restituirea autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricatie 1999, serie sasiu.
Având în vedere că s-a dispus anularea certificatului de proprietate și targa auto aflate la filele 23-27 si 29 dosar UP, contract de vanzare-cumparare a autoturismului încheiat între vanzatorul si cumparatorul, aflat la fila 28 dosar UP (constatându-se că aceste înscrisuri sunt falsificate), potrivit principiului "resoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis", au fost anulate toate actele subsecvente, respectiv toate documentele prezentate în vederea efectuării vămuirii autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (filele 61-65 dos. ), contractul de comodat autentificat la BNP prin încheierea de autentificare nr. 2833/18.06.2001 (fila 57 dos ), raport de verificare tehnică în vederea omologării (fila 88 dos. ), fișă de înmatriculare a autoturismului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (filele 125-126 dos.), cartea de identitate a vehiculului marca BMW 530 diesel, an de fabricație 1999, serie șasiu (fila 199 dos.).
În măsura în care certificatul de proprietate și targa auto aflate la filele 23-27 si 29 dosar UP sunt falsificate, iar vanzatorul nu a fost niciodată proprietarul autoturismului, nu a putut transmite acest drept cumpărătorului și nici acesta mai departe dreptul de folosință către.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul și partea civilă. Apelurile au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Timiș la data de 10.05.2007 sub dosar nr-.
În motivarea apelului inculpatul acesta susține nelegalitatea și netemeinicia sentinței apelate și se impune desființarea acesteia și achitarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost condamnat,în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit d din C.P.P. criticînd sentința și pentru modul în care a fost soluționată latura civilă a cauzei, precizînd că s-a reținut greșit în sarcina sa săvîrșirea infracțiunii de fals privind identitatea, deoarece la data la care s*a reținut săvîrșirea infracțiunii, actul prezentat la vamă - pașaportul emis de autoritățile romîne, era valabil, astfel că lipsește latura obiectivă și subiectivă.
Sentința este criticată și pentru reținerea de către instanță a existenței unui contract de vînzare cumpărare, în care la rubrica vînzător apare înscris și numele inculpatului și nu se explică cum este posibil ca mașina să fi fost introdusă în țară în baza mențiunii din pașaport cu data de 27.03. 2001, dacă martorul în posesia autoturismului din anul 2000.
Cu privire la infracțiunea de uz de fals, există un concurs de calificări neputîndu-se reține infracțiunea prev. de art. 291.Cod Penal în concurs cu infracțiunea prev. de art. 178 din legea 141 /1997,fiind identitate în ce privește elementul material -folosirea -fiind o singură faptă, iar prevederea specială din codul vamal înlătură aplicarea dispozițiilor generale din codul penal, urmînd ca inculpatul să fie achitat pentru această faptă în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap, la art. 10 lit. d din.
C.P.P.Se susține ca fiind greșită reținerea de către instanță că inculpatul a avut cunoștință de conținutul fals al actelor folosite și depuse pentru înmatriculare și nu a avut niciodtă intenția de a comite o fraudă fiscală, el acționînd în virtutea mandatului și a relațiilor de prietenie, existente între el și martorul, nu s-a dovedit că inculpatul a avut un interes oneros și că a avut reprezentarea faptului că săvîrșește infracțiuni, astfel că se impune achitarea sa pentru săvîrșirea infracțiunii de evaziune fiscală și aceea de folosire de documente comerciale falsificate, deoarece lipsește latura subiectivă a acestor infracțiuni.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei se susține că este greșită obligarea la plata taxelor vamale, deoarece s-a dispus radierea autoturismului înmatriculat nelegal în Romînia, soluția fiind nelegală, deoarece se ajunge la obținerea produsului unei infracțiuni.
Din analiza cererilor de apel, atât din prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Examinând probele administrate în cauză prima instanță a reținut corect starea de fapt,înlăturarea apărărilor formulate de inculpat fiind în concordanță cu acesta și cu încadrarea în drept a stării de fapt. Susținerile inculpatului sunt contrazise de adresa emisă de SEIP T și de procesul verbal încheiat la data de 27 iunie 2003 aflat la fila 66 din dosarul de urmărire penală, prin care sunt consemnate verificarea modului de intrare în țară a inculpatului și a actelor folosite de acesta, verificare posibilă deoarece în 27.03.2001 la intrarea în țară se înregistrau actele folosite și se făceau mențiunile privind introducerea în țară a unui autovehicul, din acestea rezultând că la intrarea în țară inculpatul a folosit pașaportul cu seria - eliberat pe numele de și nu pe cel de,deși la data eliberării acestui act era divorțat și revenise la numele avut anterior căsătoriei și nu cu pașaportul cu seria nr. -,așa cum a depus documentele în copii la Vama T pentru întocmirea dosarului de vămuire, acest pașaport fiind expirat de la data de 13.10.2000, dar neridicat de la inculpat fiind posibilă păstrarea pașaportului. Obligația de a solicita eliberarea actelor de identitate pe numele de, urmare a divorțului, revenea inculpatului, obligație pe care acesta a cunoscut-o, deoarece a solicitat eliberarea buletinului de identitate pe noul nume, iar în situația în care pașaportul său era eliberat pentru un nume pe care acesta nu-l mai avea, era obligat șă anunțe acest aspect la intrarea în țară, dar nu a procedat în acest mod. Deci reținerea de către prima instanță că inculpatul s-a prezentat la autoritatea vamală sub numele de deși urmare a divorțului se numea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitate, prevăzută de art. 293C.p., fiind dovedită inducerea în eroare autorității vamale, faptă săvîrșită cu intenție directă de inculpat, iar pedeapsa aplicată a fost corect individualizată.
La dosarul cauzei există depus contractul de vînzare cumpărare al autoturismului în care este înscris la rubrica cumpărător, iar în paranteză este înscris numele inculpatului -fila 123 dosar urmărire penală, iar împrejurarea că negocierile pentru cumpărarea mașinii au început în 2000, iar ștampila pentru introducere în țară și apoi contractul de vînzare cumpărare cu martorul s-a perfectat în 2001, fac dovada manoperelor folosite de inculpat pentru a introduce în țară autoturismul pe numele lui, care fiind handicapat beneficia de facilități privind plata taxelor vamale, iar în Romînia autovehicolul putea fi introdus în țară în anul 2000 de un cetățean străin, iar în 2001 s-ă se perfecteze acte de vamă, în modalitatea reținută de prima instanță. Din toate actele de la dosar rezultă manoperele folosite de inculpat pentru înregistrarea în circulație a mașini, în scopul vînzării acesteia.
Prima instanță a stabilit corect că nu există concurs de calificări deoarece inculpatul a folosit actele false în fața a două autorități diferite autoritatea vamală și apoi la Registrul Auto Romîn, in doua ipostaze diferite, pentru a obține două rezultate diferite respectiv scutirea de plata taxelor vamale și înmatricularea autoturismului, existînd elementele constitutive ale celor două infracțiuni, una prevăzută de art.291C.p și cea de-a doua prevăzută de art.178 din legea nr. 141/1997, în redactarea actuală art. 273 din legea nr. 86/2006.
Susținerile inculpatului privind lipsa laturii subiective a infracțiunilor de evaziune fiscală și cea de folosire de documente comerciale falsificate sunt neîntemeiate deoarece din actele dosarului rezultă că acesta avea cunoștință de detaliile operațiunilor ilicite,deoarece acesta a prezentat documentele falsificate și tot el a acceptat să fie împuternicit de soții pentru a efectua operațiunile de înmatriculare a mașinii, doar el putea uza de pașaportul său în condițiile deja prezentate pentru a se înscrie introducerea în țară a autoturismului și apoi tot el a fost cel ce l-a înscris în circulație pe numele unei persoane cu handicap pentru a beneficia de scutirea de taxe vamale, neputînd nega că a văzut contractul de vînzare cumpărare în care figura și numele său, dar nu și-a pus nici o clipă problema de ce deoarece cunoștea motivul, în caz contrar ar fi refuzat folosirea acestui act.
Motivele de apel invocate de inculpat au constituit apărările formulate de acesta în fața primei instanțe,dar au fost înlăturate corect de aceasta, soluția fiind legală și amplu motivată.
Cu privire la latura civilă a cauzei se reține că obligarea inculpatului la plata sumelor solicitate de Autoritatea Națională a Vămilor este corectă, reprezentînd contravaloarea sumelor neachitate cu titlu de taxe vamale la data introducerii în țară a autoturismului, prejudicind bugetul statului cu această sumă compusă din taxe și dobînzi și majorări de întîrziere aferente prejudiciul fiind cauzat prin evaziune fiscală.
Cu privire la apelul declarat de partea civilă motivat oral prin care solicită în principal desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecarea laturi civile și a se pronunța asupra cererii de a i se achita contravaloarea autoturismului în situația nerestituirii acestuia,instanța constată că acest motiv nu se înscrie între cele expres și limitativ prevăzute de art.379 p Cod Penal și avînd în vedere caracterul devolutiv al apelului va analiza în apel legalitatea și temeinicia modului de soluționare a laturii civile.
Această parte civilă a solicitat în primul ciclu procesual restituirea autoturismului apreciind că este singurul proprietar al acestuia și în al doilea ciclu procesual a susținui aceiași poziție, doar în al treilea ciclu s-a formulat o constituire de parte civilă prin apărătorul ales,deoarece această parte nu s-a prezentat niciodată în instanță, prin care a solicitat un subsidiar în sensul obligării inculpatului la plata sumei d 52.500lei și contravaloarea a 15000 Euro reprezentînd daune materiale fără a se preciza în ce constau acestea.
La data la care s-a formulat precizarea acțiunii aceasta nu mai era posibilă deoarece pretențiile părții civile trebuiau formulate înainte de citirea actului de sesizare,iar acesta trecuse de mult, iar cu privire la dovedirea pretențiilor nu s-a propus și administrat nici o probă.
La termenul de judecată din 02.03.2007 cu ocazia acordării cuvîntului în fond, același apărător ales al părții civile a solicitat restituirea autoturismului și în subsidiar, plata cheltuielilor, precizînd astfel acțiunea,dar nu a precizat despre ce cheltuieli este vorba, astfel că prima instanță respingînd cererea de restituire a autoturismului a motivat de ce nu este întemeiată o astfel de cerere, deoarece partea civilă nu a devenit niciodată proprietarul bunului ci doar utilizatorul lui, astfel încît a apreciat că nu se cuvin cheltuieli de judecată iar despre alte cheltuieli nu s-a făcut vorbire la dezbaterea fondului cauzei, nefiind necesar ase pronunța asupra tardivității formulării pretenților civile, apeciind că acestea nu se mai solicită, iar pentru că precizarea s-a făcut de avocat, acesta putea să o mai precizeze încă odată.
Apreciind că prima instanță a respins temeinic și legal cererea de restituire a autoturismului și a motivat amplu în fapt și în drept această soluție, iar din această motivare rezultă chiar și netemeinicia solicitării altor petenții de către partea civilă, constatînd legală și temeinică sentința apelată în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpatul apelant și partea civilă apelantă,
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpatul și partea civilă.
Inculpatul, în motivele de recurs a solicitat casarea hotărârii atacate în ceea ce privește latura civilă a cauzei și respingerea cererii Direcției Regionale Vamale T, de obligare a sa la plata sumei de 187.409.922 lei, cu titlul de despăgubiri civile, plus majorări de întârziere, reprezentând contravaloarea taxei vamale aferente introducerii în țară a autoturismului, deoarece, în condițiile în care acest autoturism urmează a fi restituit proprietarului cetățean italian, fiind furat din Italia, înmatricularea acestuia în România este nelegală, iar taxele vamale nu sunt datorate.
Recursul părții civile nu a fost motivat în scris, ci doar oral, în ziua judecății, de către apărătorul acestuia, solicitând în principal casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare deoarece instanțele nu s-au pronunțat asupra subsidiarului cererii de restituire a autoturismului, acea de obligare a inculpatului de restituire a contravalorii autoturismului BMW.
Examinând decizia penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursurile formulate de către inculpat și partea civilă, sunt fondate în ceea ce privește latura civilă, pentru următoarele considerente:
În cursul judecării cauzei la Judecătoria Timișoara, în al treilea ciclu procesual, partea civilă a formulat o cerere de constituire de parte civilă, prin care solicita în principal restituirea autoturismului marca BMW 530 D, cu nr. de înmatriculare -, indisponibilizat de către organele de poliție, în subsidiar solicitându-se obligarea inculpatului la plata contravalorii autoturismului, în cuantum de 52.500 lei, contravaloarea sumei de 15.000 euro, reprezentând daune materiale.
Instanța de fond a respins cererea formulată de către partea civilă în ceea ce privește restituirea către acesta a autoturismului arătat mai sus, însă nu s-a pronunțat cu privire la subsidiarul cererii, respectiv de obligare a inculpatului la plata contravalorii autoturismului, adică a sumei de 52.500 lei și nici în considerentele hotărârii nu face vorbire de această cerere.
În aceste condiții, instanța apreciază că sunt incidente disp. art. 3859pct.10 Cpp, deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la o cerere esențială pentru partea civilă, de natură să garanteze drepturile acestuia și să influențeze soluția procesului.
Astfel, singurul remediu procesual este soluția de casare a hotărârii recurate și a sentinței primei instanțe, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, urmând a da o soluție unitară acestei laturi, prin pronunțarea de către instanța de fond asupra tuturor capetelor de cerere, deoarece nici instanța de apel nu a înlăturat această deficiență în cursul soluționării apelului.
În ceea ce privește latura penală a cauzei, instanța apreciază că Judecătoria Timișoaraa stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, pe baza probelor administrate în cauză, dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina acestuia de către organele de urmărire penală, a dozat în mod corect pedepsele aplicate conform disp. art. 72 Cp, având în vedere atât gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite de către inculpat, cât și circumstanțele reale și personale ale inculpatului, stabilind, de asemenea, în mod corect, modalitatea de executare a pedepsei rezultate.
Pentru toate aceste considerente, curtea urmează să mențină dispozițiile cu privire la latura penală a cauzei, neexistând în această privință motive de casare a hotărârii penale recurate, de altfel, nici recurenții nu au contestat aspectele privind soluționarea laturii penale a cauzei.
În consecință, instanța va
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 1.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
G - - - - -
GREFIER
- -
Red. Gh./11.04.08
Tehnored. ex. /11.04.08
PI. -
-
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Victor Ionescu
