Furtul (art.208 cod penal). Decizia 1138/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.208-209 cod penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1138
Ședința publică de la 16 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Claudia Lăutaru
- - - - JUDECĂTOR 3: Tamara
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și - împotriva deciziei penale nr.118.A din 13.05.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul asistat de avocat - apărător din oficiu, inculpatul asistat de avocat - apărător ales, lipsind părțile vătămate, și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, apărătorii recurenților inculpați au depus înscrisuri în circumstanțiere - caracterizare pentru inculpatul și adeverință de studii pentru inculpatul -; întrucât în cauză nu s-au formulat excepții sau alte cereri de probatorii s-a reținut cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond, achitarea inculpatului cu aplicarea unei măsuri administrative, consecutiv schimbării încadrării juridice din autorat în complicitate prev.de art.26 p, rap.la art.208,209 alin.1 lit.a,e,g și i S-a motivat în sensul că declarațiile coinculpaților relevă că inculpatul nu a efectuat acte materiale de sustragere a acumulatorilor auto, ci, doar a însoțit cu mașina pe ceilalți, fiind dovedite faptele inculpaților și care au deschis capotele autoturismelor și au transportat bunurile sustrase, pe care și le-au însușit. S-a solicitat ca la aprecierea pericolului social al faptelor inculpatului să se rețină împrejurările reale, faptul că prejudiciul a fost acoperit în totalitate, lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că inculpatul este student, precum și conduita sa sinceră, alături de reprezentarea subiectivă a inculpatului, care nu a conștientizat că a comis o faptă penală. În subsidiar s-a solicitat reținerea art.74,76 p și aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Avocat pentru recurentul inculpat a solicitat respingerea recursului inculpatului, admiterea recursului inculpatului, casarea ambelor hotărâri și achitarea acestuia, în temeiul art.10 lit.c p, întrucât furtul a fost săvârșit de altă persoană. În motivarea recursului s-a arătat că în sarcina inculpatului nu au fost probate acte materiale de participație, respectiv acesta nu a deschis autoturismele, nu a transportat acumulatorii și nu și-a însușit bunuri sustrase, ci dimpotrivă, a fost cel care a sesizat despre comiterea faptei.
În teză subsidiară s-a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei și reducerea cuantumului acesteia, raportat la buna conduită a inculpatului, valoarea mică a prejudiciului și faptul recuperării acestuia.
Avocat având cuvântul pentru recursul inculpatului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținându-și concluziile.
Reprezentantul parchetului având cuvântul asupra recursurilor inculpaților a formulat concluzii de respingere, ca nefondate, atât privitor la cererea de schimbare a încadrării juridice, cât și a soluțiilor de achitare și reindividualizare a pedepselor, cu motivarea că probele administrate confirmă săvârșirea cu vinovăție de către toți inculpații a infracțiunii de furt în calitate de coautori, iar sancțiunile aplicate respectă criteriile de individualizare prev.de art.72
Având ultimul cuvânt recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, însușindu-și concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin sentința penală nr. 297/30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr- a fost respinsă cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptei în ceea ce privește inculpatul, fiul lui și, născut la 11 august 1988 în comuna sat, județul
S-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în ceea ce privește inculpatul, din infracțiunea prevăzută de art.208 alin. 1- art.209 alin. 1 lit. a,e,g,i cod penal cu aplic. art.41 alin. 2 cod penal în infracțiunea prev. de art.208 alin. 1- art.209 alin. 1 lit. a,e,g,i cod penal cu aplic. art.41 alin. 2 cod penal rap. la art.37 lit. b cod penal.
În baza art.208 alineat 1- art.209 alin. 1 literele a,e,g,i cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 cod penal și art.74 literele a, b și c rap. la art.76 litera d din cod penal au fost condamnați inculpații - fiul lui fiul lui și, născut la 11 august 1988 în comuna sat, județul M, -, - fiul lui și, născut la 15 septembrie 1988, cetățean român, fără ocupație, domiciliat în comuna, sat, județul M -, - fiul lui și, născut la 9 august 1986 în comuna, G, cetățean român, fără ocupație, domiciliat în comuna, sat, județul G și fără forme legale în comuna, sat județul M - la pedeapsa de câte 6 luni închisoare.
În baza art.81 cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate celor trei inculpați, pe o perioadă de 2 ani și 6 luni - termen de încercare stabilit în condițiile art.82 cod penal.
Inculpaților le-au fost interzise drepturile prevăzute de art.64 litera a teza 2 și litera b din codul penal, iar în baza art.71 alin. 5 cod penal a fost suspendată executarea acestor pedepse accesorii.
În baza art.359 cod procedură penală s au fost atenționați inculpații asupra dispozițiilor prevăzute de art.83 cod penal.
În baza art.191 cod procedură penală au fost obligați inculpații și la plata a câte 100 lei, iar inculpatul la plata a 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
În baza art.10 litera c rap. la art.11 punct 2 litera a cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului - fiul lui și, născut la 23.06.1965 în comuna, sat, județul M,domiciliat în comuna, sat, județul M, -privind săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alineat 1- art.209 alin. 1 literele a,e,g,i cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 cod penal raportat la art.37 litera b cod penal.
În baza art.192 alin. 3 cod procedură penală onorariu avocat din oficiu în sumă de 100 lei a rămas în sarcina statului.
S-a luat act că părțile vătămate, și nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciul fiind recuperat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru din dosar nr. 1403/P/2007 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.208 alineat 1- art.209 alineat 1, literele a,e,g,i cod penal, cu aplicarea art.41 alineat 2 cod penal.
În fapt s-a constatat că la data de 15/16.06.2007, în jurul orelor 1,00 cei trei inculpați au hotărât să sustragă acumulatori auto din autoturismele parcate în spatele Casei Sindicatelor din municipiul Astfel, au deschis capotele autoturismelor părților vătămate, EN. și și au sustras acumulatorii auto, pe care i-au împărțit între ei, fiecăruia revenindu-i câte unul, cauzând un prejudiciu în valoare de 440 lei.
Referitor la schimbarea încadrării juridice a faptei în ceea ce privește inculpatul, instanța a apreciat că nu se impune, acesta participând la săvârșirea faptei, conducând autoturismul cu care au fost transportați acumulatorii sustrași, din care și-a însușit și el unul.
Cât privește schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului, s-a apreciat că este întemeiată, din cazierul acestuia rezultând starea de recidivă postcondamnatorie.
A mai reținut instanța că în noaptea de 15/16.06.2007, în jurul orelor 1,00 învinuiții, au hotărât să sustragă acumulatori auto din autoturismele parcate în spatele Casei Sindicatelor din municipiul Astfel, au deschis capotele autoturismelor părților vătămate, EN. și și au sustras acumulatorii auto, pe care i-au împărțit între ei, fiecăruia revenindu-i câte unul, cauzând un prejudiciu în valoare de 440 lei.
În data de 27.06.2007 inculpații s-au autodenunțat, ocazie cu care a fost încheiat procesul verbal de consemnare a autodenunțului, în conținutul căruia s-a menționat faptul că a renunțat și i-a așteptat pe ceilalți trei la apartamentul lui.
Prejudiciul creat a fost recuperat în natură prin restituirea obiectelor sustrase, fapt ce reiese din declarațiile părților vătămate.
Această stare de fapt a fost reținută pe baza procesului-verbal de cercetare la fața locului, declarații de martori, proces verbal de predare a bunurilor sustrase, proces verbal de consemnare a autodenunțului, coroborate cu declarațiile inculpaților.
Referitor la bunurile sustrase, fiecare dintre inculpații, și-a însușit câte un acumulator, din probele administrate nereieșind faptul că ar fi pretins la rândul lui vreun acumulator, sau o sumă de bani care ar fi rezultat dintr-o eventuală vânzare a acestora. În atare situație, presupusa idee a lui de a săvârși fapta de furt este lipsită de logică atât timp cât acesta nu a urmărit obținerea unui folos în interes propriu.
Cât privește susținerea inculpatului, în sensul că nu a atins nici o baterie s-a reținut că nu este verosimilă, în condițiile în care a acceptat acumulatorul în curte.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților în conformitate cu disp. art. 72 din pen. instanța a avut în vedere pericolul social al faptei comise, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiune, datele ce caracterizează persoana inculpaților dar și împrejurările anterioare și ulterioare săvârșirii faptei, motiv pentru care s-a făcut aplicarea art.74 literele a,b și c raportat la art.76 litera d cod penal și a aplicat inculpaților pedeapsa închisorii orientată spre minim.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru și inculpații și, Parchetul susținând că în mod greșit a fost achitat inculpatul, deși din probele existente la dosarul cauzei rezultă vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor de furt calificat.
Inculpatii și nu și-au motivat apelurile și nu s-au prezentat în instanță, deși au fost legal citați, apărătorii acestora solicitând redozarea pedepselor aplicate.
Prin decizia penală nr. 196 A/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru împotriva sentinței penale nr. 297/30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, fiind desființată sentința, și, în rejudecare:
În baza art. 208, 209 alin. 1 lit. a, e, g și i pen. cu aplic. art. 41, 42.pen. și art. 37 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71.pen. au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b pen.și au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Au fost respinse apelurile inculpatilor și declarate împotriva sentinței penale nr. 297/30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
Au fost obligați apelanții inculpati la câte 350 lei fiecare cheltuieli judiciare statului din care suma de 300 lei pentru fiecare onorariu apărător oficiu va fi avansată din fondurile
Suma de 300 lei onorariu apărător oficiu pentru intimatul inculpat s-a avansat din fondurile
A fost obligat inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 300 lei onorariu apărător oficiu s-a avansat din fondurile
Împotriva acestei ultime decizii, a Tribunalului Gorj, au formulat recurs inculpații și, iar prin decizia penală nr. 244/11.03.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, Secția Penală și pentru cauze cu minori în dosar nr- s-au admis recursurile inculpaților și lLiviu și cu extindere și pentru inculpatul; s-a casat decizia tribunalului, iar cauza a fost trimisă pentru rejudecarea apelurilor, privindu-i pe cei trei inculpați, la Tribunalul Gorj.
În acest sens, s-a constatat de către Curtea de APEL CRAIOVA că avocatul desemnat din oficiu pentru inculpatul -, l-a apărat și pe inculpatul, deși existau interese contrare ale celor doi inculpați, situație ce nu garantează asigurarea corespunzătoare a drepturilor lor la apărare.
În rejudecarea apelurilor, prin decizia penală nr.118.A din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția penală, s-a dispus admiterea apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru, desființarea sentinței, în sensul că în baza art. 334 Cod. pr. penală a fost schimbată încadrarea juridică a infracțiunii săvârșite de inculpatul din disp. art. 208, alin.1, 209 alin.1, lit. a, e, g și i Cod penal cu aplicarea art.41,42 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal în disp.art. 26 rap. la art. 208, alin.1, 209 alin.1, lit. a,e, g și i Cod penal cu aplicarea art. 41-42 Cod penal și art. 37 lit.b Cod penal.
În baza art. 26 rap. la art. 208, alin.1, 209 alin.1 lit. a, e, g și i Cod penal cu aplicarea art. 41-42 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, Teza a II-a și lit. b Cod penal și s-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul din disp. art. 208, alin.1, 209 alin.1, lit. a, e, g și i Cod penal cu aplicarea disp. art. 41-42 Cod penal în disp. art. 26 rap. la art. 208, ailn.1, 209 alin.1, lit. a, e, g, i Cod penal cu aplicarea art. 41 -42 Cod penal.
S-au respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții și împotriva aceleiași sentințe și a fost obligat inculpatul la 330 lei cheltuieli judiciare statului în apel, din care suma de 300 lei onorariu apărător oficiu, precum și apelantul la 30 lei cheltuieli judiciare statului în apel, iar pe inculpatul la 30 lei cheltuieli judiciare la fond.
Suma de 300 lei onorariu apărător oficiu pentru intimatul inculpat a fost avansată din fondurile
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că la comiterea faptelor a participat și, situație în care, în ședința publică din 26.02.2008 procurorul a cerut extinderea procesului penal și cu privire la și a pus în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia.
Din ansamblul probatorilor administrate în cauză, a rezultat în mod indubitabil că inculpatul a participat la comiterea infracțiunilor, vinovăția acestuia fiind pe deplin dovedită, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 208-209 alin.1, lit a, e,g și i Cod penal cu aplic. art. 41-42.p, text de lege în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa cu închisoarea.
La individualizarea pedepsei s-a avut vedere gradul de pericol social a faptelor comise, modalitatea de săvârșire, cât și limitele de pedeapsă ca de altfel și starea de recidivă.
În ceea ce privește apelurile declarate de către inculpații și, tribunalul a apreciat că acestea sunt nefondate, deoarece atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești a fost dovedită vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Starea de fapt și vinovăția inculpaților au fost dovedite cu procesele verbale de constatare încheiate de organele de poliție, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, care se coroborează cu declarațiile inculpaților, și.
Tribunalul a apreciat că pedepsele au fost just individualizate, ținând seama de criteriile de individualizare a pedepselor, atât cu privire la modalitatea de executare, cât și cu privire la cuantumul acestora, iar la aplicarea lor,celor doi inculpati, instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 72 Cod penal, reținând totodată circumstanțe atenuante în favoarea acestora, aplicând pedepse sub minimul prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare a dispus suspendarea condiționată a pedepselor aplicate.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpații și invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
În recursul inculpatului s-a solicitat în teză principală schimbarea încadrării juridice din autorat în complicitate la infracțiunea de furt calificat prev.de art.26 p rap.la art.208,209 lit.a,e,g, cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 p și achitarea sa în temeiul art.10 lit.1p, cu motivarea că fapta inculpatului nu prezintă pericolul social al infracțiunii față de condițiile concrete de săvârșire și de persoana inculpatului (infractor primar, student, cu o conduită sinceră, prejudiciul fiind recuperat); în subsidiar, s-a solicitat redozarea pedepsei, în sensul aplicării unei sancțiuni la minimul general permis de lege.
În recursul inculpatului s-a solicitat în teză principală, achitarea sa, în temeiul art.10 lit.c p, motivându-se că faptele au fost săvârșite de alte persoane, iar în teză subsidiară, aplicarea dispoz.art.74,76 p și stabilirea unei pedepse în cuantum redus, cu schimbarea modalității de executare.
Curtea, analizând recursurile promovate în cauză, reține:
Acțiunea penală în prezenta cauză a fost pusă în mișcare împotriva recurenților inculpați, după cum urmează: față de inculpatul prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Motru nr. 1403/P/2007 din 26 2007 pentru infracțiuhea de furt calificat în formă continuată prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g,i cod penal cu aplic.art.41 alin.2 p, în fapt reținându-se că în noaptea de 15/16 iunie 2007, acest inculpat, alături de coinculpații și au sustras acumulatori auto de la 3 autoturisme aflate într-o parcare situată în vecinătatea Casei Sindicatelor din municipiul M, părți vătămate fiind, și, ca modalitate de executare reținându-se că inculpații au deschis capotele autoturismelor și și-au însușit acumulatorii, fiecare inculpat reținând câte unul, iar în cursul urmăririi penale le-au predat organelor de cercetare penală, prejudiciile fiind astfel recuperate.
Trimiterea în judecată a acestor trei inculpați, inclusiv recurentul s-a întemeiat pe probele administrate la urmărirea penală, constând în: declarațiile părții vătămate, procesul verbal din 16 iunie 2007 de cercetare a locului faptei, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, procesele verbale de predare-primire pentru bunurile sustrase, precum și un proces verbal încheiat la 27 iunie 2007 în care s-a consemnata autodenunțul realizat de numiții:, și în conținutul căruia s-a menționat că aceștia au sosit în municipiul M în timpul nopții și s-au hotărât să sustragă acumulatori auto, moment în care a renunțat și a așteptat la apartamentul lui, iar ceilalți trei, forțând capotele autoturismelor părților vătămate, au sustras 3 acumulatori auto, pe care i-au transportat la domiciliul fiecăruia, exprimându-și acordul de a preda aceste bunuri organelor de cercetare penală.
Împotriva inculpatului s-a pus în mișcare acțiunea penală, prin extinderea procesului penal, conform art.337 p, față de declarația reprezentantului parchetului care a arătat că pune în mișcare acțiunea penală și împotriva acestuia pentru infracțiunea de furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g,i cod penal cu aplic.art.41 alin.2 p și art.37 lit.b p, reținându-se declarațiile coinculpaților, dată la termenul din 26 februarie 2008, precum și a inculpatului din data de 8 aprilie 2008, în care acesta relata că s-a aflat în mașina folosită de inculpați la deplasarea la locul faptei și, cu acest prilej a observat cum inculpatul ridica singur capotele și lua acumulatorii pe care cei trei i-au pus în portbagaj și ulterior i-au împărțit.
Ori, cum în cauză probele în raport de care s-a stabilit vinovăția inculpaților constau numai în declarațiile acestora, de recunoaștere a faptelor, coroborate cu dovezile de predare a bunurilor sustrase, prima instanță prin sentința penală nr.297 din 30 septembrie 2008, pronunțat o soluție legală și temeinică, constatând că la comiterea infracțiunii au participat numai inculpații, și, iar nu și inculpatul.
În acest sens, se reține că în faza de urmărire penală fiecare din inculpații trimiși în judecată prin rechizitoriu, au arătat că sustragerea acumulatorilor s-a realizat în absența inculpatului, care aflând de hotărârea de a sustrage acumulatori, a precizat că nu participă, primind cheile apartamentului inculpatului și ducându-se în apartament, de unde au fost luați de inculpați după ce aceștia finalizaseră faptele de sustragere, după care, toți patru s-au deplasat la locul unde depozitaseră acumulatorii și fiecare dintre inculpații, și a luat câte unul, transportându-l la locuințele lor
(declarațiile de la pag.18,19 și 20 dos.urm.pen.).
Aceeași poziție este consemnată și în declarațiile inculpaților date cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, la 18 octombrie 2007, respectiv că autoturismele au fost deschise de către care a ridicat capotele și acumulatorii, după care acesta, împreună cu și i-au transportat, însușindu-și fiecare câte unul, în prealabil, inculpații discutând despre sustragere și punându-se de acord, iar deplasarea la locul infracțional realizându-se cu autoturismul aparținând lui dar condus de inculpatul.
În cursul cercetării judecătorești inculpații, și au relatat o altă situație de fapt, respectiv că inițiativa infracțională i-a aparținut inculpatului, iar nu inculpaților și ( cum declaraseră la urmărirea penală), precum și că și inculpatul a ridicat capotele la mașini, inculpatul menționând că "toți patru am ridicat capotele mașinilor și toți am pus mâna pe acumulatori și i-am luat", după care numai, și au transportat acumulatorii la mașină; ceilalți inculpați relatează fie în același fel cu inculpatul - inculpatul care arată că toți patru inculpați au ridicat capotele și au sustras acumulatorii, dar numai, și i-au transportat la autoturism și apoi i-au însușit - fie că numai, și au ridicat capotele și au încărcat în mașină cei trei acumulatori, fiind cel care a asigurat paza - inculpatul (declarațiile de la filele 83-85 dos-).
Aceste declarații, în mod corect au fost apreciate ca subiective de prima instanță, în condițiile în care numai inculpații, și au realizat un beneficiu din activitatea infracțională și, inițial, cu ocazia autodenunțării faptelor, au precizat că nu a avut nici o participație penală, deși toți inculpații cunoșteau că acesta avea statut de recidivist.
În consecință, soluția de achitare a inculpatului în temeiul art.10 lit.c p este legală și temeinică, sens în care recursul acestui inculpat este fondat și în conformitate cu prevederile art.38515pct.2 lit.a p, se va casa în parte decizia, numai în privința acestui inculpat, și se va menține sentința.
În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul care a solicitat să se rețină pe de o parte, participația sa în calitate de complice, iar nu de autor, iar pe de altă parte o soluție de achitare în temeiul art.10 lit.1p, cu motivarea că fapta, în conținutul ei concret, nu prezintă pericolul social al infracțiunii, se reține caracterul nefondat pentru următoarele considerente:
Pe de o parte, activitatea infracțională a inculpatului, recunoscută și de acesta, a constatat în acțiunea de a transporta pe restul inculpaților la locul infracțional, participarea activă la adoptarea rezoluției infracționale, după care, a comis acte de participație efectivă incriminate în conținutul infracțiunii de furt, respectiv a scos din posesia părților vătămate acumulatorii auto, transportându-i la autoturismul inculpaților și exercitând efectiv posesia asupra acumulatorului reținut, în folos propriu și, ulterior, predat organelor de poliție.
Aceste acțiuni ale inculpatului au contribuit în mod determinant la săvârșirea infracțiunii de furt, prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g,i cod penal, neavând semnificația unor simple acțiuni de ajutorare sau înlesnire a faptelor de sustragere de acumulatori.
În aceste condiții, cererea de schimbare a încadrării juridice din autorat la complicitate la furt calificat este nefondată, fiind în mod corect respinsă de instanțele de fond și de apel.
În ceea ce privește incidența art.10 lit.1p, rap.la art.181p, se constată că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,e,g,i cod penal, atât sub aspectul elementului material ( acțiunea de sustragere propriu-zisă și de transferare a posesie bunurilor sustrase), cât și privitor la urmarea produsă, prin ieșirea acumulatorilor din posesia părților vătămate, acestora fiindu-le produs un prejudiciu efectiv.
Față de acestea se constată că activitatea materială întreprinsă de inculpat nu constituie o faptă lipsită în mod vădit de importanță, acumulatorii respectivi constituind bunuri importante pentru părțile vătămate, prin utilitatea lor, iar conduita posterioară comiterii infracțiunii - predarea bunurilor sustrase - fiind o circumstanță de individualizare a sancțiunii, iar nu un temei pentru înlocuirea răspunderii penale.
Sub aspectul pedepsei aplicate în cauză inculpatului, se constată că instanțele de fond și de apel au dat relevanță suficientă circumstanțelor personale atenuante prev.de art.74 lit.a,b,c cod penal, aplicând o sancțiune apropiată de minimul general prevăzut de lege, în condițiile art.76 lit.c cod penal, astfel că și aceste critici sunt nefondate.
În consecință, în raport de dispozițiile art.38515pct.1 lit.b p, recursul inculpatului urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru celelalte dispoziții ale hotărârii recurate, care nu contravin soluțiilor adoptate prin prezenta deciziei, se vor aplica dispoz.art.38517alin.2 p și vor fi menținute.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 și 3 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.118.A din 13.05.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii.
Casează în parte decizia recurată în privința inculpatului și menține hotărârea instanței de fond.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate.
Obligă pe inculpatul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
- - - - - - -
Grefier
Red.jud/-
A/
S/15.01.2010
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Claudia Lăutaru, Tamara
