Furtul (art.208 cod penal). Decizia 128/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 128/
Ședința publică din 07 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul-recurent împotriva deciziei penale nr. 402/A din data de 05.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, lipsă partea civilă intimată.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocatul din oficiu, pentru inculpatul recurent, solicită admiterea recursului formulat de inculpat și să se reducă pedeapsa față de cuantumul mic al prejudiciului.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că Tribunalul Timișa apreciat în mod corect
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 280 din 18.09.2007 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr.-, în baza art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e Cod penal, a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a Cod penal, prima instanță a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare prin sentința penală nr. 141/2 aprilie 2007 Judecătoriei Lugoj, astfel că a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 141/2007, în pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 26/2006 a Judecătoriei Lugoj și alăturată pedepsei aplicată pentru infracțiunile deduse judecății, în baza art. 83 od penal) și în pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunile deduse judecății.
A descontopit această din urmă pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare în componentele sale: două pedepse a câte 1000 lei amendă penală pentru săvârșirea a două infracțiuni de lovire prevăzute și pedepsite de art. 180 al. 2 Cod penal; două pedepse a câte 1 an închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj prevăzute și pedepsite de art. 321 al. 1 Cod penal și două pedepse a câte 50o lei amendă penală pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 1/1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
În baza art. 36 Cod penal au fost contopite toate aceste pedepse cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății, iar în baza art. 34 Cod penal, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 26/2006 a Judecătoriei Lugoj și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul executând în final, o pedeapsă de 5 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată în baza mandatului de executare a pedepsei nr. 268/2007 emis de Judecătoria Lugoj, începând cu data de 03.05.2007 și până la zi și s-a aplicat inculpatului și dispozițiile art. 64 lit. a-c și 71 Cod penal.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 268/2007 emis de Judecătoria Lugoj și emiterea altui mandat pentru pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 14 al. 3 lit. a Cod penal, s-a dispus restituirea către partea vătămată a cabalinei cu microcipul - și ridicarea custodiei instituită prin procesul verbal încheiat de T - Poliția la data de 05.03.2007.
În baza art. 191 Cod penal, a fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj nr. 382/P/14.06.2007, înregistrat la această instanță sub nr. 1383/252/18.06.2007, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. și 83 Cod penal.
În actul de acuzare se reține că în data de 23/24.02.2007 inculpatul a sustras un ce se afla liber pe stradă, pe care l-a vândut martorului.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, are antecedente penale, la data săvârșirii faptei aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, având o pedeapsă de un an și opt luni închisoare, pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 23 februarie 2007, mânzul proprietatea părții vătămate, identificat cu microcipul - se afla pe pășunea localității de unde a dispărut, luându-se după căruța martorilor și până în localitatea, apoi s-a luat după căruița unui alt cetățean pe nume, trecând prin fața casei inculpatului și a fratelui său. Inculpatul a prins mânzul și l-a băgat în curte.
A doua zi inculpatul împreună cu fratele său au prins mânzul la căruță și s-au deplasat în localitatea la o rudă unde au ajuns în jurul orelor 4,00, spunând acesteia că intenționează să meargă la târg să vândă sau să schimbe mânzul. Apoi au plecat până în localitatea unde au încercat să facă un schimb de cai cu o persoană pe nume, dar neînțelegându-se cu aceasta asupra prețului, au plecat, îndrumați de martorul la locuința fratelui său, martorul.
De la acesta au luat doi cai și suma de 300 lei, lăsându-i mânzul în schimb, după care s-au întors acasă. Fiind microcipat, mânzul a fost identificat la domiciliul martorului, căruia i s-a lăsat în custodie. Inculpatul a spus fratelui său că mânzul este cumpărat, astfel că acesta nu avea cunoștință de fapta săvârșită.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei, reprezentând contravaloarea mânzului sustras.
Fapta inculpatului, așa cum a fost reținută, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere pericolul social ridicat al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită, cât și persoana inculpatului care are antecedente penale, dar a avut o atitudine sinceră în faza de urmărire și judecată.
Prin sentința penală nr. 141/2 aprilie 2007 Judecătoriei Lugoj, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de un an închisoare, infracțiunile pentru care a fost aplicată pedeapsa fiind concurente cu infracțiunea dedusă judecății.
Prin aceeași sentință penală ( nr. 141/2007), a fost revocată suspendarea condiționată a pedepsei de unan și opt luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 26/12.01.2006 a acestei instanțe și s-a dispus executarea în întregime alături de pedeapsa aplicată pentru infracțiunile deduse judecății în dosarul în care s-a pronunțat hotărârea nr. 141, inculpatul având de executat în final o pedeapsă de doi ani și 8 luni închisoare.
În această situație, s-a impus descontopirea pedepsei finale de doi ani și opt luni închisoare pe care inculpatul o are de executat în baza sentinței penale nr. 141/2007 în componentele sale de un an închisoare (pedeapsa rezultantă pentru infracțiunile deduse judecății în dosarul în care s-a pronunțat sentința 141/2007( și în pedeapsa de un an și opt luni închisoare (pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 26/2006 a acestei instanțe și pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării).
Apoi, instanța a procedat la descontopirea pedepsei de un an închisoare aplicată pentru infracțiunile deduse judecății în dosarul nr-, în care s-a pronunțat sentința nr. 141/2007, în componentele sale, respectiv două pedepse a câte 1000 lei amendă penală pentru săvârșirea a două infracțiuni de lovire prevăzute și pedepsite de art. 180 al. 2 Cod penal, două pedepse a câte un an închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de ultraj prevăzute și pedepsite de art. 321 al. 1 Cod penal și două pedepse a câte 500 lei amendă penală pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 1/1 pct. 1 din Legea nr.61/1991.
Potrivit art. 36 Cod penal, instanța a contopit toate aceste pedepse cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea dedusă judecății, după care s-a făcut aplicarea art. 33, 34 Cod penal.
Fapta dedusă prezentei judecăți fiind săvârșită în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 26/2006 a Judecătoriei Lugoj, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal în privința pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare, aceasta urmând a fi executată alături de pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza sentinței penale nr. 141/2007 a Judecătoriei Lugoj, a fost emis mandatul de executare al pedepsei nr. 268/2007, inculpatul începând executarea pedepsei, astfel că instanța a dedus perioada executată în baza acestui mandat a cărui anulare a dispus-o urmând ca instanța să emită un alt mandat.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, fiind posibilă repararea în natură a prejudiciului, instanța a dispus restituirea către partea vătămată a mânzului aflat în custodia martorului.
Împotriva sentinței 280/18.09.2007 a declarat apel inculpatul, criticând soluția ca netemeinică, raportat la pedeapsa prea mare aplicată de prima instanță în condițiile în care a recunoscut săvârșirea faptei, infracțiunea săvârșită nu prezintă un grad de pericol social deosebit.
Prin decizia penală nr.402/A/2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. -, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 280/18.09.2007 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr.-;
În baza art. 381 Cpp s-a dedus în continuare durata arestului preventiv de la 18.09.2007 la zi și a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului, pe o perioadă de 60 de zile;
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, în apel și s-a dispus plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu, către Baroul Timiș.
Pentru a hotărî astfel, examinând sentința penală apelată, prin prisma prevederilor art. 371.p Cod Penal, Tribunalul Timișa constatat că prima instanță a reținut în mod corect starea de drept și de fapt dedusă judecății, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, a pronunțat o hotărâre temeinică și legală în latura penală a cauzei, având în vedere probele testimoniale administrate, inclusiv declarația de recunoaștere a inculpatului, care se coroborează cu celelalte probe administrate și având în vedere că inculpatul este recidivist, în condițiile art. 37 lit. a Cod Penal, pedeapsa aplicată fiind corect individualizată conform prev. art. 72.Cod Penal, făcându-se de asemenea și o legală aplicare a art. 83.
Cod PenalS-a constata de asemenea, că și latura civilă a fost corect soluționată prin dispunerea restituirii cabalinei către partea vătămată.
Împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara în data de 09.01.2008.
Recursul nu a fost motivat în scris, ci cu ocazia concluziilor orale s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei în raport cu faptul că prejudiciul are o valoare redusă.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de inculpatul recurent și din oficiu conform art. 3859alin. 3.C.P.P. instanța de recurs constată că hotărârile instanțelor de fond sunt legale și temeinice, recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de prima instanță și menținută de instanța de apel este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, declarația inculpatului care se coroborează cu declarațiile martorilor, și.
Încadrarea juridică dată faptei este corectă, având în vedere că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e pen. Trebuie reținut că, de altfel, în motivarea recursului, inculpatul nu a contestat nici starea de fapt reținută în sarcina sa și nici încadrarea juridică dată acesteia, ci cuantumul pedepsei.
În ce privește cuantumul pedepsei și modalitatea de executare, instanța de recurs apreciază că instanțele de fond au făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art.72 pen. respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptei. Față de susținerea inculpatului-recurent referitor la faptul că prejudiciul a fost mic, instanța de recurs reține că la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate aspectele de ordin real și personal au fost complet și judicios evaluate, pedeapsa fiind orientată spre minimul special prevăzut de lege. Astfel, în mod corect prima instanță, și mai apoi instanța de apel, au reținut conduita procesuală a inculpatului, care a recunoscut săvârșire faptei în faza de urmărire penală; însă la stabilirea cuantumului pedepsei s-au avut în vedere și gravitatea faptei, precum și antecedentele penale ale acestuia ce denotă un grad ridicat de perseverență în săvârșirea unor fapte de aceeași natură.
În același timp, se reține că în mod corect prima instanță a reținut că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 141/2007 a Judecătoriei Lugoj și a dispus decontopirea pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare în pedepsele componente, după care a făcut aplicarea dispozițiilor art. 36 și 34.Cod Penal aplicând pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani și 6 luni închisoare.
Potrivit dispozițiilor art. 52.Cod Penal pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. În contextul în care inculpatul a perseverat în activitatea infracțională, săvârșind infracțiuni de aceeași natură, instanța de recurs apreciază că pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia este în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art. 52.pen. respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale.
În același timp, se constată că în mod corect prima instanță a constatat că infracțiunea prev. de art. 208, al. 1, 209 al. 1 lit. e a Cod Penal fost comisă în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 26/2006 a Judecătoriei Lugoj, astfel că pedeapsa finală de 5 ani și 2 luni închisoare pe care inculpatul urmează aoe xecuta este rezultatul aplicării dispozițiilor art. 83.Cod Penal
Astfel fiind, în baza art. 38515pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 402/A/05.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. -; iar în temeiul art. 88.C.P.P. va deduce în continuare arestul preventiv de la data pronunțării deciziei atacate, respectiv 05.12.2007 la zi.
În temeiul art. 192 al.2 va C.P.P. obliga inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 402/A/05.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. -.
Deduce în continuare arestul.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cpp, obligă inculpatul-recurent la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și dispune plata din contul Ministerului Justiției în contul Baroului Tas umei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Instanța de apel-
Red.
Tehnored. -14.02.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Ion Dincă, Anca Nacu