Furtul (art.208 cod penal). Decizia 231/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMANIA

CURTEA DE APEL

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZ IA NR. 231

Ședința publică din data de 28.02.2008

PREȘEDINTE: Aida Liliana Stan

JUDECĂTORI: Aida Liliana Stan, Georgescu Cristina Gabriela

-

GREFIER -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui si, născut la 16 noiembrie 1967, domiciliat in B, sector l, str. - - nr. 9, fiul lui si, născut la 10.11.1968 in B, sector 6, Calea nr. 447 si, fiul lui si, născut la 27 martie 1973, domiciliat in B, sector 6, Calea nr. 166,.2, împotriva deciziei penale nr. 125/22.05.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații, împotriva sentinței penale nr. 1753/12.12.2006 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, prin care inculpații au fost condamnați după cum urmează: la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 208-209 lit. e, la o pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 211 cu aplic. art. 37 lit. b si, la o pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săv. infr. prev. si ped. de art. 211 cu aplic. art. 37 lit. b

La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal și asistat de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 654/24.10.2007, lipsă fiind recurenții inculpați, pentru care a răspuns avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 6309/24.10.2007 eliberată de Baroul Prahova și pentru care a răspuns avocat din oficiu, in substituire avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 6306/24.10.2007 eliberată de Baroul Prahova si intimata parte vătămată.

Procedura legal îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,

Se învederează instanței că la dosar s-au depus fișele de cazier judiciar ale inculpaților si, precum si relațiile solicitate de la Administrația Națională a Penitenciarelor B, in sensul că inculpații nu se află incarcerație in nici unul din penitenciarele din țară.

De asemenea, se învederează instanței că la dosar nu s-au depus relațiile de la R B, însă s-a luat legătura telefonic cu acest inspectorat, care a comunicat că inculpații nu se află încarcerați in nici unul din aresturile din țară.

S-a adus la cunoștință recurentului inculpat că are dreptul să dea declarație si in fața instanței de recurs, acesta arătând că este de acord să dea declarație si in fața instanței de recurs, motiv pentru care s-a procedat la audierea acestuia, declarațiile date fiind consemnate si atașate la dosarul cauzei.

Avocat pentru recurentul inculpat, arată că nu mai are cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursurilor.

Avocații din oficiu si, precum si reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursurilor.

Curtea față de susținerile părților in sensul că nu mai au cereri de formulat in cauză, precum si fată de actele și lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească încheiată si acordă cuvântul in dezbaterea recursurilor.

Avocat pentru recurentul inculpat, critica decizia pronunțată de Tribunalul Dâmbovița si sentința pronunțată de Judecătoria Târgoviște pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.

Un prim motiv de recurs este acela că in mod greșit, atât instanța de fond, cât si instanța de apel nu au avut in vedere că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat in prezenta cauză, se află in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior.

Un alt motiv de recurs este acela că, in mod eronat a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 221

Potrivit art. 221, fapta de tăinuire înseamnă " primirea, dobândirea, ori transferarea unui bun, ori înlesnirea valorificării acestuia ", iar probele pe care se bazează o hotărâre de condamnare pentru o faptă de tâlhărie trebuie să fie certe si concludente.

Insă, in cauza de față singura probă pe care s-a dispus condamnarea inculpatului este o bancnotă de bani ce a fost găsită asupra inculpatului, bancnotă care, din punctul său de vedere nu poate fi considerată probă, dat fiind faptul că orice persoană poate avea o astfel de bancnotă.

Solicită admiterea recursului potrivit art. 385/15 pct.2 lit. b C.P.P. casarea ambelor hotărâri, iar pe fond achitarea inculpatului potrivit art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. c

C.P.P.

In subsidiar, in situația in care se va trece peste această apărare a inculpatului, solicită asa cum a mai solicitat anterior, să se constate că fapta din prezenta cauză se află in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior si pe cale de consecință să se contopească aceste pedepse si să se deducă perioada arestării.

Într-un subsidiar mai îndelungat solicită redozarea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, solicită, in principal față de declarația inculpatului dată la instanța de fond, prin care nu a recunoscut săvârșirea faptei, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, iar pe fond achitarea acestuia potrivit art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. c

C.P.P.

In subsidiar, solicită față de probele administrate in cauză, admiterea apelului, desființarea hotărârilor pronunțate anterior si redozarea pedepsei aplicate.

Avocat, din oficiu pentru recurentul inculpat, critica decizia pronunțată de Tribunalul Dâmbovița si sentința pronunțată de Judecătoria Târgoviște pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, potrivit art. 385 pct.14 si 18

C.P.P.

Un prim motiv de recurs este acela al greșitei condamnări a inculpatului, întrucât din probele administrate in cauză nu rezultă vinovăția inculpatului, precum si fată de poziția acestuia de nerecunoaștere, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior si achitarea inculpatului potrivit art. 10 lit. c

C.P.P.

In subsidiar, solicită, fată de circumstanțele personale ale inculpatului si prejudiciul extrem de mic, redozarea pedepsei cu orientarea sub minimul special prevăzut de lege.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate si menținerea hotărârilor pronunțate anterior ca legale si temeinice.

In mod corect instanța de fond a stabilit vinovăția inculpaților față de probele administrate in cauză, respectiv declarația părții vătămate, plângerile acestora si declarația martorilor, mai exact a martorului care a fost martor ocular.

In ceea ce privește solicitarea inculpatului, prin apărător, in sensul contopirii pedepsei aplicate prin sentința si decizia recurată cu pedepsele aplicate inculpatului anterior, susține că această solicitare nu poate fi formulată in recurs, dat fiind faptul că prin contopirea unor pedepse se poate aplica si un spor de pedeapsă, astfel încât se poate îngreuna situația inculpatului in propria sa cale de atac.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce se va pronunța.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 1753/12.12.2006 pronunțată de Judecătoria Târgoviște in baza art. 208-209 lit. eaf ost condamnat inculpatul, fiul lui si, născut la 16 noiembrie 1967, domiciliat in B, sector l, str. - - nr. 9, la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Cu aplic. art. 71,64 lit. a,b In baza art. 88 s-a dedus reținerea din 7.09.2004.

In baza art. 221 cu aplic. art. 37 lit. b fost condamnat inculpatul, fiul lui si, născut la 10.11.1968 in B, sector 6, Calea nr. 490, la 8 luni închisoare. Cu aplic. art. 71 si 64 lit. a,b In baza art. 88 s-a dedus reținerea din 7.09.2004.

In baza art. 221 cu aplic. art. 37 lit. b, a fost condamnat inculpatul, fiul lui si, născut la 27 martie 1973, domiciliat in B, sector 6, Calea nr. 166,.2,la o pedeapsă de 8 luni închisoare. Cu aplic. art. 71 si 64 lit. a,b In baza art. 88 s-a dedus reținerea din 7.09.2004.

In baza art. 346 s C.P.P.-a luat act că partea vătămată, domiciliată in T, str. -. -.18,.4,.37, jud. Dar ecuperat prejudiciul in natură si nu s-a constituit parte civilă.

In baza art. 191 au C.P.P. fost obligați inculpații la câte 200 lei ron fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 7.09.2004, inculpații, și s-au deplasat din municipiul B in localitatea T cu autoturismul marca Cielo având număr de înmatriculare -.

Autoturismul a fost opărit in zona BCR in parcarea de lângă blocurile H pe B-dul - cel, in fața BCR, cei patru deplasându-se in zonele învecinate.

In jurul orelor 11, inculpatul a observat pe partea vătămată ieșind din incinta BCR, având in mână o geantă pe care a lăsat-o pe bancheta din spate a autoturismului VW, cu nr. B-53604, parcat in aceeași zonă, autoturism la care lucra la înlocuirea roții stânga față, martorul.

Întrucât nu a înlocuit portiera, și-a însușit geanta fără să fie observat de către martorul si s-a îndreptat către autoturismul cu care venise de la B, ascunzând geanta sub giacă.

l-a observat inculpatul care se îndepărta de lângă autoturismul său VW, insă nu a dat importanță, nebănuind ce ascunde, vorbind la telefon.

După remedierea panei, aceasta s-a urcat in autoturism si a observat lipsa genții, făcând legătura cu persoana pe care a remarcat-o deplasându-se in mod ciudat si care, între timp, plecase cu ceilalți însoțitori, cu autoturismul Cielo.

Partea vătămată având funcția de director economic la SC SA s-a alarmat pentru lipsa genții in care avea sume mari de bani si acte ale firmei. La reacția sa, un aflat in apropiere rămas neidentificat, i- spus că a observat un tânăr blond, cu geaca, luând geanta si plecând cu ea ascunsă sub giacă.

Prezenta acestui si discuția cu au fost confirmate de martora oculară, salariată la Primăria T, taxator în parcarea respectivă care insă nu a observat momentul in care a fost sustragă geanta.

Insă, din discuțiile purtate s-au reținut date de identificare ale autoturismului in care se aflau cei patru inculpați, anunțând Poliția T astfel că, pe baza acestor indicii, autoturismul a fost dat in urmărire pe traseul spre B, fiind oprit la Poliția.

Cei patru ocupanți ai autoturismului au fost reținuți, la volan aflându-se.

In urma percheziției efectuate asupra inculpaților au fost găsite obiecte care nu își găseau justificarea, precum si sume de bani pe care au susținut că le aveau " de acasă", astfel, la inculpatul au fost găsite sume de 646 lei ron, 300 euro, 100 dolari si un briceag, la inculpatul s-au găsit 673 lei ron, 3,60 euro si un briceag cu lama de 4 cm, iar la inculpatul au fost găsiți 435 lei ron, 50 euro si 130 dolari.

De asemenea, la percheziția efectuată in autoturismul Cielo - au fost găsite o pereche de mănuși din material textil, o unghieră, o forfecuță de unghii pentru uz feminin, două perechi de ochelari de vedere, deși nici unul dintre inculpați nu purtau ochelarii, cartelă de telefon si carduri si o sticluță de mir - obiecte confirmate ca aparținând lui.

Mai mult, pe una din perechile de ochelari găsite in autoturismul inculpaților s-au găsit o urmă papilară care s-a confirmat că aparține părții vătămate.

In drept, s-au reținut dispozițiile art. 208 al.1-209 al.1 lit. e privind infracțiunea de furt calificat in dauna avutului privat față de inculpatul si ale art. 221 al.1, referitoare la infracțiunea de tăinuire față de inculpații si.

Instanța de fond a apreciat că infracțiunile mai sus menționate au rezultat din procesul verbal de constatare a acestora, plângerile si declarațiile efectuate de, procesul verbal de raport si percheziție a autoturismului inculpaților înmatriculat sub nr. -, proprietatea prietenei inculpatului, planșele fotografice efectuate cu acest prilej, procesele verbale de percheziție corporală ale infractorilor, procesul verbal de identificare a locului abandonării genții aparținând victimei si examinarea acestui obiect, procesul verbal de recunoaștere al făptuitorilor, după fotografii si planșele fotografice, un proces verbal de recunoaștere făptuitorilor, după fotografii si planșele fotografice, un proces verbal de predare a autoturismului si restituire a bunurilor fotografice, un proces verbal de predare al autoturismului si restituire a bunurilor către si respectiv inculpații, declarațiile martorilor, G si, declarațiile inculpaților si procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală către aceștia, întocmite de procuror.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanța de fond a ținut seama de pericolul social concret si limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile deduse judecății, de persoana inculpaților, cunoscuți cu manifestări antisociale, fără ocupație, care au suferit multiple condamnări pentru infracțiuni de furt si tâlhărie si cu o comportare necorespunzătoare in proces, negând faptele, chiar si după identificare, in posesia acestora, a bunurilor ce au constituit obiect al infracțiunilor ori depistarea amprentelor proprii conținute de acestea.

In ceea ce privește acțiunea civilă, instanța de fond in baza dispozițiilor art. 346 a C.P.P. luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul cauzat acesteia fiind recuperat prin restituirea bunurilor sustrase, pe parcursul urmăririi penale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, si, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, motivând că in cauză nu s-a făcut dovada vinovăției acestora in săvârșirea infracțiunilor deduse judecății, solicitând exonerarea lor de răspundere penală, iar in cazul aprecierii, ca legală, a reținerii infracțiunilor, reindividualizarea pedepselor, prin acordarea unor circumstanțe atenuante si stabilirea sub minimul special prevăzut pentru infracțiunile cercetate.

Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr. 125/22.05.2007 a respins ca nefondate apelurile inculpaților, si, fiind obligați aceștia la plata sumelor de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat in mod corect că instanța de fond a reținut că apelanții inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor deduse judecății, dispunând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 208-209 al.1 lit. e si a inculpaților si pentru infracțiunea prev. de art. 221 al.1, aplicând pedepse corespunzătoare criteriilor de individualizare, reținând că aceștia au antecedente penale( cei din urmă fiind si recidiviști) si au avut o comportare necorespunzătoare in proces, iar faptele au un conținut ridicat de pericol social si frecvență sporită in societate.

S-a apreciat de instanța de fond că vinovăția inculpaților reiese din probele administrate in cauză, respectiv din declarația martorului ocular, taxator in parcarea de lângă blocurile H din Bd. - cel, situate in fața BCR - Suc. D, unde se aflau atât autoturismul victimei, cât si cel cu care călătoriseră inculpații de la B la T, din care rezultă că inculpatul a luat geanta din interiorul autovehiculului staționat al părții vătămate, pe care a ascuns-o sub geacă, părăsind locul faptei cu autoturismul -, in care se aflau si ceilalți coinculpați, declarația martorului G, din care rezultă că pe traseul de deplasare a inculpaților T - R- B, in zona localității, intr-un canal de irigații a identificat o geantă, care ulterior s-a stabilit că aparține victimei, declarații c e se coroborează cu declarațiile părții vătămate din punct de vedere al descrierii inculpatului, identificat de aceasta după fotografii, in prezenta unui martor asistent.

De asemenea, s-a apreciat de aceeași instanță că vinovăția inculpaților reiese si din declarațiile victimei si procesele verbale de percheziție corporală efectuate inculpaților, reținute si prin planșele fotografice, bancnotele identificare la inculpați care au corespuns sub aspectul elementelor distinctive, menționate de victimă in declarațiile sale.

Pe de altă parte, instanța de apel, a mai avut in vedere si modul de operare care este specific inculpatului, față de care s-a dispus cercetarea in stare de arest intr-o altă cauză, astfel cum rezultă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante datat 1.10.2004, acesta procedând la înțeparea roților, astfel cum s-a stabilit si in cauză.

Astfel, Tribunalul Dâmbovițaa apreciat criticile inculpaților ca nefondate si a respins apelurile.

Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs inculpații, si, criticându-le ca nelegale si netemeinice.

Recurentul inculpat a susținut că in mod greșit s-a dispus condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, deoarece nu există probe care să confirme vinovăția sa in săvârșirea acestei infracțiuni, solicitând a se dispune achitarea in baza art. 11 pct.2 lit. a rap la art. 10 lit.- c O C.P.P. altă critică formulată vizează greșita aplicare a dispozițiilor legale privind concursul de infracțiuni, susținându-se că in mod greșit nu s-a dispus contopirea pedepsei aplicate pentru infracțiunea dedusă judecății cu pedepsele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior, solicitându-se a se face această contopire in calea de atac a recursului si să se deducă perioada executată la zi. In subsidiar s-a solicitat reindividualizarea sancțiunii aplicate, in sensul reducerii acesteia.

Ceilalți doi recurenți inculpati, deși in mod legal citați nu s-au prezentat la judecata recursului si nici nu au depus motive scrise de recurs la dosar, apărătorii desemnați din oficiu solicitând a se dispune achitarea lor pentru infracțiunile deduse judecății in baza art. 11 pct.2 lit. a rap la art. 10 lit. c C.P.P. susținând că nu există probatorii certe si concludente care să confirme vinovăția inculpaților, iar aceștia nu au recunoscut faptele comise, in subsidiar solicitând reducerea pedepselor.

S-a procedat la audierea inculpatului, ce a fost prezent la judecata recursului si din oficiu au fost solicitate fișele de cazier judiciar ale inculpaților, întrucât cele aflate la dosarul de urmărire penală au devenit ilizibile.

Curtea examinând hotărârile formulate in raport de criticile formulate, de actele si lucrările dosarului, dar si din oficiu in limitele motivelor de casare prev. de art. 385/9 al.3 constată C.P.P. că recursurile sunt nefondate după cum se va arăta in continuare:

Instanțele au reținut in mod corect si complet situația de fapt si au realizat o justă interpretare si apreciere a mijloacelor de probă administrate in cauză in cele două faze ale procesului penal din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpații au fost t trimiși in judecată prin rechizitoriu, cât si săvârșirea acestora cu vinovăție sub forma cerută de lege de către inculpați.

Au fost avute astfel in vedere plângerea si declarațiile părții vătămate, procesul verbal de constatare si cel de percheziție al autoturismului cu care se deplasau inculpații, procesele verbale de percheziție corporală si cele de identificare, procesele verbale de recunoaștere după fotografie si restituire a bunurilor, depozițiile martorilor, declarațiile inculpaților, raportul de constatare tehnico- științifică dactiloscopică.

Pe baza acestor mijloace de probă, in mod corect s-a reținut si rezultă că la data de 7.09.2004 inculpatul și-a însușit fără drept din autoturismul aflat in folosința părții vătămate ( autoturism aparținând SC SA T, încredințat acesteia pentru rezolvarea problemelor de serviciu ) ce se afla parcat in loc public, o geantă conținând înscrisuri personale, înscrisuri bancare si sume de bani in lei si valută, in valoare totală de aproximativ 4.000 lei. Coinculpații si, precum si participantul, (pentru care s-a dispus in cursul urmăririi penale disjungerea cauzei si cercetarea in mod separat), l-au însoțit pe autor înainte si după comiterea furtului si au acceptat să primească bunurile provenite din săvârșirea acestei infracțiuni, in condițiile in care au cunoscut această proveniență.

Această situație de fapt este confirmată de mijloacele de probă administrate si in mod corect instanțele au înlăturat apărările inculpaților care au susținut că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor pentru care au fost deduși judecății.

In acest sens, edificatoare sunt depozițiile martorului ocular -, precum si depozițiile martorilor, G si declarațiile părții vătămate, aceste mijloace de probă confirmând că inculpatul a observat-o pe partea vătămată care își lăsase pe bancheta din spate a autoturismului geanta conținând sume de bani si documente personale, in condițiile in care martorul lucra la înlocuirea roții stânga față, motiv pentru care partea vătămată nu a încuiat portiera. Cei trei inculpați care se deplasaseră din B in T cu autoturismul Cielo cu nr. de înmatriculare - au fost supuși percheziției de către organele de urmărire penală asupra lor descoperindu-se sume de bani despre care aceștia au declarat că le aparțin, precum si o serie de alte obiecte a căror proveniență nu au putut să o explice si anume o pereche de mănuși din material textil, o forfecuță de unghii de uz feminin, două perechi de ochelari de vedere, cartele de telefon si carduri, precum si unghieră si o sticluță de mir, obiecte recunoscute de partea vătămată ca aparținându-

In plus, trebuie precizat că pe una dintre perechile de ochelari descoperite in autoturismul cu care se deplasaseră inculpații a fost descoperită o urmă papilară care aparține părții vătămate.

In ziua următoare, respectiv 8.09.2004 in zona localității de pe traseul T- R- Baf ost găsită geanta părții vătămate de către martorul G, iar partea vătămată fiind audiată a descris elemente care particularizau una dintre bancnotele care i-a fost sustrasă si anule bancnotă de 50 de euro, care a fost găsită asupra inculpaților.

Ca atare, raportat la depozițiile martorilor oculari si -, dar si ținând seama de declarațiile părții vătămate si de concludența raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică privind urmele papilare descoperită pe perechea de ochelari ce a fost depistată in interiorul autoturismului inculpaților, rezultă fără putință de tăgadă că inculpații sunt autorii faptelor deduse judecății, vinovăția acestora fiind in afara oricărui dubiu.

Susținerile recurentului inculpat in legătură cu faptul că in mod greșit s-a dispus condamnarea sa sunt combătute de aceste mijloace de probă, iar faptul că partea vătămată a reușit să particularizeze unele dintre caracteristicile bancnotei de 50 euro găsită asupra inculpaților este semnificativ in contextul probator, neputând fi lipsită de importanță împrejurarea că partea vătămată a descris exact aceleași caracteristic ale bancnotei depistată asupra inculpaților, ceea ce conduce la concluzia că această bancnotă s-a aflat, alături de celelalte ce i-au fost sustrase, in posesia părții vătămate.

Ca atare, curtea constată că apărările inculpaților au fost in mod judicios înlăturate, fiind combătute de celelalte mijloace de probă care confirmă pe deplin vinovăția lor, astfel că sunt nefondate criti8cile acestora vizând greșita lor condamnare.

Nici critica recurentului privind greșita aplicare a dispozițiilor legale ce reglementează concursul de infracțiuni nu este fondată, in condițiile in care, pe calea recursului in interesul legii, Înalta Curte de Casație si Justiție a stabilit că operațiunea de contopire a pedepselor aplicate prin hotărâri judecătorești separate nu este posibilă in cadrul căii de atac a recursului ce vizează o hotărâre in care s-a pronunțat o pedeapsă pentru altă faptă componentă a concursului infracțional, o atare contopire urmând a fi făcută separat, cu atât mai mult cu cât, există posibilitatea aplicării unui spor de pedeapsă ce ar putea agrava situația recurentului - decizia nr. 70/15.10.2007 a

Si critica ce vizează individualizarea sancțiunii aplicată inculpatului recurent este de asemenea nefondată, in condițiile in care se observă că prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă situată către limita minimă specială, acesta aflându-se in stare de recidivă postexecutorie, astfel că reducerea pedepsei nu ar face decât să diminueze eficiența acestuia, ținându-se seama de multiplele condamnări anterioare ale inculpatului, așa cum acestea sunt evidențiate in fișa de cazier judiciar de la fila 62 dosar recurs. Si in privința celorlalți doi recurenți starea de recidivă, corect reținută la încadrarea juridică a faptelor justifică aplicarea pedepselor in cuantumurile dispuse de prima instanță, fișele de cazier judiciar aflate la filele 46 si 64 dosar recurs evidențiind de asemenea, multiplele condamnări care relevă persistența infracțională a recurenților.

Față de aceste considerente, curtea constată că recursurile inculpaților sunt nefondate, urmând ca acestea să fie respinse conform art. 385/15 pct.1 lit. b

C.P.P.

Văzând si disp. art. 192 al.2

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui si, născut la 16 noiembrie 1967, domiciliat in B, sector l, str. - - nr. 9, fiul lui si, născut la 10.11.1968 in B, sector 6, Calea nr. 447 si, fiul lui si, născut la 27 martie 1973, domiciliat in B, sector 6, Calea nr. 166,.2, împotriva sentinței penale nr. 1753/12.12.2006 pronunțată de Judecătoria Târgoviște si împotriva deciziei penale nr. 125/22.05.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

Obligă recurenții la cheltuieli judiciare către stat astfel:

Inculpatul la 70 lei, iar fiecare dintre inculpații si la câte 170 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 150 lei onorariu apărător oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată in ședință publică azi, 28.02.2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Aida Liliana Stan, Georgescu Cristina Gabriela

Grefier,

Red. GC/

2 ex/7.03.2008

6603/2004- Jud.

jud. fond

apel-- Tb.

jud. apel -

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3113/2006

Președinte:Aida Liliana Stan
Judecători:Aida Liliana Stan, Georgescu Cristina Gabriela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 231/2008. Curtea de Apel Ploiesti