Furtul (art.208 cod penal). Decizia 276/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--12.01.2009

DECIZIA PENALĂ NR.276 /

Ședința publică din data de 19.03.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 3: Anca

GREFIER:

Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpata, împotriva deciziei penale nr.337/A din 10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă pentru inculpata recurentă lipsă, avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Reprezentantul ales al inculpatei solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în rejudecare achitarea inculpatei în baza art.11 pct.2 lit. a, coroborat cu art. 10 lit. c și e Cod penal. În susținerea celor solicitate arată că inculpata nu a falsificat și nu a participat în nici un fel la alterarea conținutului declarațiilor și nici nu a avut cunoștință despre faptul că cele două acte ar fi falsificate. Mai precizează că inculpata este necunoscătoare de carte, nu are nici un fel de pregătire școlară și urmare acestui fapt nu avea cum să-și dea seama ce înseamnă o procură notarială, declarație notarială, ștampilă de notar. Solicită a se constata că nici parchetul și nici organele de poliție nu au făcut nici un demers pentru identificarea autorului acestor falsuri, de complicitatea cărora este acuzată inculpata, mulțumindu-se doar cu disjungerea cauzei și trimiterea inculpatei în judecată. Depune concluzii scrise și practică judiciară.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea ambelor hotărâri ca legale și temeinice având în vedere că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii, că a mai fost condamnată anterior,susținând că pentru a pune la dispoziție acte nu trebuia să știe carte.

În replică avocatul ales al inculpatei precizează că inculpata nu se face vinovată că actele au fost falsificate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr.231 din 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M în dosar nr-, în temeiul art.26 raportat la art.290 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 litera a Cod penal a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În temeiul art.291 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la 3 luni închisoare.

În temeiul art.31 alin.2 raportat la art.291 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la 3 luni închisoare.

În temeiul art.33 litera a, art.34 litera b Cod penal au fost contopite pedepsele, inculpata executând pedeapsa cea mai M de 3 luni închisoare.

În temeiul art.83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată aceleiași inculpate prin sentința penală nr.2552/25.09.2002 a Judecătoriei Timișoara pe care o execută alături de pedeapsa aplicată, astfel că inculpata execută în total 3 ani si 4 luni închisoare cu privare de libertate și interzicerea dreptului prevăzut de art.64 litera b Cod penal pe durata prevăzută de art.71 Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv de la data de 25.09.2001 la data de 10.12.2001.

În temeiul art.348 Cod procedură penală s-a dispus desființarea înscrisurilor falsificate, respectiv declarațiile privind pe numitele și a, autentificate prin încheierile nr.126/04.06.2007 și 127/04.06.2007 ale BNP G, iar în temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 650 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere ca prin rechizitoriu Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau M înregistrat sub nr. 556/P/2007 a fost trimisă în judecată inculpata, cercetată pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 alin.1 din Codul penal, uz de fals, prevăzută de art. 291 din Codul penal și participație improprie la comiterea infracțiunii uz de fals, prevăzută de art. 31 alin. 2 rap la art. 291 din același cod, toate aceste fapte aflându-se în concurs real, potrivit art. 33 lit. a din Codul penal și fiind comise în stare de recidivă postcondamnatorie, potrivit art.37 alin.1 lit.a din același cod, și făptuitorul față de care s-au efectuat cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii uz de fals, faptă prevăzută de art. 291 din Codul penal.

Prima instanță a reținut în fapt că la data de 5.06.2007 orele 8 inculpata împreună cu numiții, și, aceștia din urmă minorii s-au prezentat la punctul de trecere al frontierei cu scopul de a ieși din țară. La controlul documentelor pe lângă pașapoarte numita împreună cu făptuitorul G au prezentat câte o declarație autentificată de Notarul Public prin care inculpata era împuternicită de a însoți în afara țării pe minora a, iar făptuitorul pe minora, înscrisuri care s-au dovedit a fi falsificate.

Din cercetări s-a stabilit faptul că cele două declarații au fost falsificate, fiind procurate de inculpata din Municipiul T prin intermediul unei persoane care a rămas neidentificată. S-a constatat că inculpata pentru a scoate din țară pe cele două minore, acestea fiind cumnata și sora sa a apelat la o persoană prin intermediul căreia a reușit să intre în posesia celor două declarații pentru suma de 100 EURO.

În cursul cercetării judecătorești inculpata a învederat instanței că nu știe să scrie și să citească, că nu are studii și nu știa faptul că cele două declarații sunt false, acesteia spunându-i-se că declarațiile sunt bune.

Fapta inculpatei care la data de 03.06.2007 a pus la dispoziția persoanei cu numele de "" înscrisuri conținând datele de stare civilă ale sale, ale minorelor și ale făptuitorului știind că acestea vor servi la confecționarea celor două declarații notariale autentificate, false, constituie act de complicitate la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 26 raportat la art. 290 alin. 1 din Codul penal;

Fapta aceleiași învinuite care, la data de 05.06.2007, știind că declarația notarială autentificată nr.127 prin care era împuternicită de către părinții minorei a să o însoțească în străinătate, era falsă, a prezentat-o pentru control autorităților de frontieră cu scopul scoaterii minorei din țară, constituie infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 din Codul penal;

Fapta aceleiași învinuite care, la data de 05.06.2007, cu intenție, a pus la dispoziția făptuitorului declarația notarială autentificată nr.126 despre care acesta nu a cunoscut că este falsă, prin care acesta era împuternicit de către părinții minorei să o însoțească în străinătate și, de a-l determina să o prezinte la control, constituie participație la comiterea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 31 alin. 2 raportat la art. 291 din Codul penal.

Toate aceste fapte penale au fost comise de către învinuită în stare de recidivă postcondamnatorie și în concurs real, potrivit art. 37 alin. 1 lit. a și art. 33 lit. a din Codul penal.

Instanța de fond a reținut că inculpata nu se poate prevala de necunoașterea legii în sensul că nu știe să citească atâta timp cât aceasta nu s-a adresat unei autorității ci unei persoane necunoscute căreia i-a dat suma de 100 EURO fără chitanță primind înscrisuri care să substituie consimțământul părinților minorei.

Ca atare, instanță a apreciat că în cauză vinovăția inculpatei este dovedită, faptele sale întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor arătate mai sus, iar la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere pericolul social al faptelor comise, existența concursului de infracțiunii, faptul că inculpata este în stare de recidivă postcondamnatorie, faptul că aceasta nu s-a prezentat spre a-i fi prezentat materialul de urmărire penală, însă s-a prezentat în fața instanței, și față de prevederile art.83 Cod penal a dispus condamnarea acesteia la o pedeapsa privativa de libertate.

Împotriva sentinței menționate a declarat apel inculpata, nemotivat până la data soluționării, aceasta neprezentându-se în fața instanței de apel, deși a fost legal citată.

Prin decizia penală nr. 337/ pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș în baza art. 379 pct. 2 lit. a admis apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr.231 din 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M în dosar nr-.

A desființat sentința apelată și rejudecând cauza:

In temeiul art.83 Cod penal a revocat beneficiul suspendării condiționate privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2552/25.09.2002 a Judecătoriei Timișoara și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită pentru noile infracțiuni, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de:

- 3 (trei ) ani si 3 (trei ) luni închisoare.

A interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 teza a II-a și lit. b Cod penal în limitele prev. de art. 71 Cod penal.

A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.

Examinând sentința penală apelată în limitele art. 371.C.P.P. s-a constatat că prima instanță pe baza probelor administrate în cursul urmăriri penale și a cercetării judecătorești a pronunțat o hotărâre netemeinică în ceea ce privește contopirea pedepselor aplicate inculpatei și a pedepsei rezultante în urma aplicării prev. art. 83.Cod Penal

Astfel, a aplicat inculpatei pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 25.Cod Penal rap. la art. 290 alin.1 cu Cod Penal aplicarea art. 37 lit. a o Cod Penal pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicând tot o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de uz de fals prev.și ped. de art. 31 alin. 2.Cod Penal rap. la art. 291.Cod Penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, dispunând în urma contopirii prev. de art. 33 lit. b și Cod Penal art. 34 lit. b Cod Penal contopirea acestora în pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare.

A aplicat prev.art.83 Cod Penal, revocând beneficiul suspendării condiționate, privind pedeapsa de 3 ani închisoare și alăturând pedeapsa de 3 ani închisoare, la pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune, a dispus executarea unei pedepse totale, greșite de 3 ani și 4 luni închisoare, în loc de 3 ani și 3 luni închisoare.

Pentru considerentele reținute, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.P.P. a admis apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 231 din 10.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau în dosar nr-, a desființat sentința apelată și rejudecând cauza:

In temeiul art.83 Cod penal a revocat beneficiul suspendării condiționate privind pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2552/25.09.2002 a Judecătoriei Timișoara și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa stabilita pentru noile infracțiuni,urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 (trei ) ani și 3 (trei ) luni închisoare.

A interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 teza a II-a și lit. b Cod penal în limitele prev. de art. 71 Cod penal.

A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.

Împotriva deciziei penale nr.337/A/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs, în termenul legal, inculpata, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 12.01.2009.

Recursul nu a fost motivat în scris.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că decizia atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale și în faza de judecată.

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv procesele verbale de cercetare la fața locului, depozițiile inculpatei, ale martorilor și din care reiese că inculpata recurentă a pus la dispoziția persoanei cu numele înscrisuri conținând datele de stare civilă ale sale,ale minorelor și ale făptuitorului știind că acestea vor servi la confecționarea celor două declarații notariale autentificate, false și apoi, la data de 5.06.2007 știind că declarația notarială autentificată sub nr.127 prin care era împuternicită de către părinții minorei a să o însoțească în străinătate, era falsă, a prezentat-o pentru control autorităților de frontieră cu scopul scoaterii minorei din țară. Din probele administrate mai reiese că la aceeași dată, inculpata a pus la dispoziția făptuitorului declarația notarială autentificată nr.126 despre care acesta nu a cunoscut că este falsă, prin care acesta era împuternicit de către părinții minorei să o însoțească în străinătate și, de a-l determina să o prezinte la control, inculpata și făptuitorul prezentându-se, în data de 5.06.2007 la PCTF cu scopul de a ieși din țară. Vinovăția inculpatei recurente este dovedită de ansamblul probator administrat, respectiv adresa notarului G din care reiese că formularul utilizat de biroul său notarial este personalizat și prevăzut cu elemente de securitate care nu se regăsesc, expertiza tehnică întocmită dovedind falsul procurilor. În declarația dată în cursul urmăririi penale inculpata explică faptul că a predat numitului, rămas neidentificat cartea de identitate și pașaportul minorelor și datele personale ale sale și făptuitorului, iar în aceeași zi a intrat în posesia declarațiilor notariale, plătind pentru acest serviciu suma de 100 euro. Inculpata recurentă s-a apărat în sensul că nu știe să scrie și să citească, dar aceasta nu duce la înlăturarea caracterului penal al faptei sale câtă vreme știa că declarațiile autentice nu corespund realității și că nu reflectă realitatea obiectivă.

În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora.

Analizând și fișa de cazier judiciar a inculpatei recurent din care se desprinde antecedența infracțională a acesteia ceea ce denotă perseverența infracțională și aplecarea acestuia spre o conduită neconformă cu apărarea valorilor sociale și în disprețul acestora, pedeapsa aplicată în condițiile art.72 pen este bine dozată și individualizată în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art.52 pen.

Față de cele de mai sus, pedeapsa aplicată de instanța de apel fiind corect proporționalizată faptei și persoanei inculpatei, hotărârea fiind legală și temeinică, în temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr.337/A/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală va obligă inculpata la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 337/A/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpata la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședință publică din 19.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red. 23.03.2009

Tehnored.

2ex/27.03.2009

Prima inst.B -Jud. Sânnicolau

Inst. apel., - Trib.