Furtul (art.208 cod penal). Decizia 291/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O MA NIA
CURTEA DE APEL BACAU
SECTIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.291
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 23 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti
JUDECĂTORI: Silviu Anti, Valerica Niculina Grosu Gabriel
-
GREFIER:
*********************
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACAU
-reprezentat legal prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul G, împotriva deciziei penale nr.70/AP din 05.03.2009, pronunțată de pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul inculpat G asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind intimatul parte vătămată.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
La cererea instanței recurentul inculpat G arată că este fiul lui G și, născut la data de 21.11.1978 în mun.
Instanța aduce la cunoștință recurentului-inculpat G prevederile art.70 al.2 Cod pr.penală, în sensul că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta arătând că nu dorește să mai dea declarație.
Recurentul-inculpat G prin avocat, solicită proba cu 2 martori pentru a evidenția circumstanțele în care s-au comis faptele, respectiv și.
Reprezentantul parchetului arată că în cauză au fost administrate probatoriile, iar față de poziția de recunoaștere și regret a inculpatului solicită respingerea cererii.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat G, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond achitarea acestuia având în vedere că în fapt nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt, acesta nu a acționat cu intenție - cabalinele fiind găsite pe câmp prost întreținute - un a și murit a doua zi.
Mai mult decât atât, inculpatul a luat cabalinele acasă la îndemnul unor săteni, furtul fiind acestora fiind declarat la 4 zile după comitere; prejudiciul este recuperat.
Solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondul
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că recursul este nefondat și solicită respingerea acestuia, din probele existente la dosar rezultă că în cauză a fost reținută o situație de fapt corectă, fiind stabilită justa vinovăție
a inculpatului.
De asemenea, arată că din probele administrate rezultă și starea de recidivă a inculpatului.
Recurentul-inculpat având cuvântul, arată că a găsit cabalinele de câmp și lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 659 din 03.12.2008 a Judecătoriei Roman, a fost condamnat inculpatul G, pentru săvârșirea infracțiunii de furt simplu, prev. și ped. de art. 208 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, comisă în ziua de 21.02.2008, în dauna părții vătămate, la pedeapsa de un an închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie de interzicere a tuturor drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a ll- și lit. din același cod, pe toată durata executării pedepsei principale rezultante aplicate.
S-a constatat că prejudiciul cauzat de inculpat părții vătămate, a fost recuperat, prin restituirea în natură, iar aceasta a declarat că nu se mai constituie parte civilă în cauză.
Potrivit art. 191 alin. 1 Cod proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză. Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria a reținut că în ziua de 24.09.2007, numitul din comuna sat jud. N, din mun. R ( diriginte la Oficiul Poștal R) s-a adresat cu o plângere la Poliție în care arăta că în dimineața zilei de 18 februarie a dus în zăvoiul râului, la două cabaline, o iapă și o mânză și, pe seară când s-a dus să-și ia cabalinele acasă nu le-a mai găsit deși le-a căutat până noaptea târziu, dar și în zilele următoare, până când a anunțat poliția.
S-a mai reținut că, în urma investigațiilor și cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că în ziua de 23 02.2008, partea vătămată, cu ginerele său și agenți de la Postul de Poliție au identificat în târgul de animale din satul comuna pe inculpat care avea mânza părții vătămate legată la căruța lui, alături de un alt.
Inculpatul în cursul urmăririi penale, la poliție a declarat că a luat în ziua de 18.02.2008 cele două cabaline din, pe care le-a legat la căruța lui și, pe raza comunei a vândut iapa numitului, cu suma de 50 lei.
Prin declarația dată în fața instanței, inculpatul susține că a luat cele două cabaline deoarece a crezut că sunt abandonate, acest lucru fiindu-i comunicat de către mai multe persoane din comuna.
În cauză s-a dispus din oficiu audierea nemijlocită martorilor din lucrări, fiind audiați martorii ( fila 20), ( fila 22) și ( fila 23).
Examinând lucrările dosarului și probatoriul administrat instanța a reținut că fapta inculpatului este pe deplin dovedită, acestea coroborându-se cu declarațiile inculpatului, a martorilor audiați, înscrisurile de la dosar, această faptă întrunind elementele constitutive infracțiunii de furt simplu, prev. și ped. de art. 208 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, astfel cum a fost trimis în mod corect în judecată prin actul de sesizare al instanței. Susținerea inculpatului că a crezut că cele două cabaline sunt abandonate este greu de acceptat, nefiind dovedită în cauză această împrejurare și indiferent de starea animalelor este mai greu de primit ipoteza că cineva ar abandona două cabaline care pășteau în ziua.
La stabilirea cuantumului pedepsei cu închisoarea instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 72 alin. 1 Cod penal și a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise, modalitatea de comitere a faptei, urmarea concretă produsă și persoana inculpatului. Sub acest din urmă aspect instanța a reținut că pe durata procesului penal inculpatul a adoptat o poziție relativ sinceră, însă că anterior acesta a mai suferit o condamnare de 4 ani de zile pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208-209 alin. 1 lit. a, g și Cod penal, pentru executarea acesteia fiind arestat la data de 01.03.1999 și liberat condiționat la data de 08.08.2001, rămânând un rest de executat de 567 zile. Cum însă noua faptă a comis-o după executarea calendaristică a pedepsei de mai sus, el se situează în poziția de recidivist după condamnare, de care se va ține seama.
Totodată, s-a aplicat inculpatului în temeiul art. 71 Cod penal pedeapsa accesorie de interzicere a tuturor drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit.a teza a ll- și lit. din același cod, pe toată durata executării pedepsei principale rezultante aplicate.
Cât privește latura civilă a cauzei, s-a constatat că prejudiciul cauzat de inculpat părții vătămate a fost recuperat în natură, iar aceasta a declarat că nu se mai constituie parte civilă în cauză.
În baza art. 189 alin. 1 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu ptr. inculpat a fost achitat din fondurile Ministerului d e Justiție, iar potrivit art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Prin decizia penală nr. 70/AP/05.03.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamțs -a dispus respingerea ca nefondată a apelului declarat de inculpat.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că situația de fapt reținută de prima instanță este conformă realității și rezultă cu evidență din probele administrate în cauză.
Susținerile inculpatului arătate în motivele de apel nu se fundamentează și nu sunt confirmate de nici o probă.
Aparența de animal abandonat nu poate rezulta din împrejurarea că inculpatul a văzut caii, într-o singură zi, arătând neîngrijit. Animalele domestice se prezumă în mod logic a avea un proprietar. Inculpatul la rândul său a prezumat acest lucru și a bănuit că animalele au stăpân însă profitând de faptul că acestea pășteau nesupravegheate (cum se întâmplă în mod curent) le-a luat de la sine în scopul însușirii pe nedrept. Scopul special rezultă din chiar conduita inculpatului care a vândut unul din cai cu 50 de lei iar celălalt l-a dus în satul tot în scop de vânzare.
Chiar dacă s-ar admite prin absurd ipoteza avansată de inculpat acesta nu putea fi verosimilă decât dacă inculpatul ar fi așteptat până seara pentru a verifica dacă într-adevăr caii sunt abandonați și nu vine nici o persoană să-i ia de la.
Niciunul din martori nu a confirmat susținerea inculpatului în sensul să-l fi asigurat că cele două animale sunt abandonate. Și nici în acest din urmă caz, conduita inculpatului nu ar fi fost în afara răspunderii penale deoarece legislația penală obligă subiecții ca atunci când găsesc un bun să verifice întâi dacă nu aparține vreunei persoane și mai apoi, când are certitudinea de bun abandonat, să-l poată apropria.
În raport de situația de fapt, corect reținută de prima instanță, în mod legal a fost încadrată juridic fapta în infracțiunea de furt prev. de art.208 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal raportat la antecedentele penale ale inculpatului.
Pedeapsa aplicată este just cuantificată în raport de criteriile de individualizare prev. de art.72 Cod penal esențiale fiind condițiile concrete în care s-a săvârșit fapta și persoana inculpatului.
De asemenea în mod legal s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 Cod penal în privința pedepsei accesorii.
Față de gravitatea faptei, limitele și felul pedepsei prevăzute în textul special și față de antecedentele penale ale inculpatului, instanța de fond a apreciat corect asupra modalității de executare a pedepsei, legal, nefiind posibile alte forme de executare.
Raportat la considerentele anterior expuse, tribunalul a apreciat că sentința atacată este legală și temeinică și a fost menținută.
În cauză a formulat recurs în termen legal inculpatul solicitând achitarea sa întrucât a considerat că cele 2 cabaline sunt abandonate, datorită indicațiilor unor consăteni și a stării jalnice a acestora. Mai arată că în mod curen se întâmplă ca oamenii să lase astfel de animale libere, întrucât nu au cu ce le hrăni.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus în art.385/10 al.2 pr.penală, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.385/9, al.3 pr.penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Instanța de apel a apreciat în mod că din probele administrate legal de către prima instanță rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanță cu faptele reținute.
Rezultă din depozițiile martorilor și, coroborate cu declarațiile inculpatului, că în data de 18.02.2008 a luat cele 2 cabaline din zăvoiul râului, animale ce aparțineau părții vătămate. Unul din cai l-a valorificat imediat. În privința celuilalt fiind surprins în momentul încercării valorificării prin vânzare.
În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că a crezut că animalele sunt abandonate, pe lângă argumentele expuse de primele instanțe, în special de Tribunalul Neamț, instanța de recurs apreciază ca neveridică această variantă, fie și numai pentru simplul fapt neconstatat că iapa era legată la picioarele din față, tocmai pentru a nu se îndepărta într-atât cât proprietarul să nu o mai poată recupera.
Pe de altă parte, la data depistării în târgul de animale inculpatul a fugit la apariția organelor de poliție, cum singur arată în declarația de la fila 17 dosar urmărire penală, cunoscând deci caracterul ilicit al faptelor sale.
De asemenea, individualizarea judiciară a pedepsei s-a făcut în mod just de către prima instanță, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este recidivist postcondamnatoriu.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și sub aspectul rezolvării laturii civile a cauzei, mânzul fiind restituit părții vătămate, iar pentru iapa vândută inculpatul i-a dat o alta.
Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat niciunul din motivele de recurs invocate de recurent, precum și faptul că în cauză, nu este incident vreun caz de casare ce poate fi luat în considerare din oficiu, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul
Văzând și dispozițiile art.189, 192 al.2 pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală, respinge recursul formulat de recurentul-inculpatG,împotriva deciziei penale nr. 70/AP/05.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț ca nefondat.
În baza art.189 pr.penală dispune plata din fondurile a sumei de 200 lei onorariu avocat oficiu -.
În baza art.192 al.2 pr.penală obligă recurentul la plata a 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Silviu Anti, Valerica Niculina Grosu Gabriel
- - - - -
-
GREFIER,
Red.
Red. /
Red.
Tehnored. / 12.05.2009
2 ex.
Președinte:Silviu AntiJudecători:Silviu Anti, Valerica Niculina Grosu Gabriel
