Furtul (art.208 cod penal). Decizia 314/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 314
Ședința publică din data de 4 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06 octombrie 1964, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr.45 din 16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respins apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.2176 din 14 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
În baza art. 38516cod penal rap. la art. 350 cod proc. penală a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar potrivit disp. art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 09.09.2008 la zi.
Totodată, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 320 lei, onorariul apărătorului din oficiu, de 200 lei urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Prin sentința penală nr. 2176 din 14.11.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în temeiul disp. art.20 rap. la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g, i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.10.1964 în P, județul P, cetățean român, studii - 8 clase, fara ocupatie, recidivist, necăsătorit, domiciliat in P,-, județul P, CNP -, deținut în Penitenciarul Ploiești, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, faptă din data de 18.09.2008.
În baza art. 61 al.1 teza a - II - a s Cod Penal-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de 902 zile închisoare, rămăs neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1563/04.05.2004 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 679/22.07.2004 a Tribunalului Prahova, rest pe care în baza textului de lege aratat, teza finală, a fost contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de902 zile închisoare.
S-a făcut aplicare art.71 și art.64 lit.a și b pen. cu excepția dreptului de a alege prev.de art. 64 al.1 lit.a
Cod PenalÎn baza art. 88.Cod Penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 19.09.2008 la zi, iar conform disp. art. 350 al.1 s C.P.P.-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În latură civilă, în temeiul disp. art. 14, art.15 și art.346. pr. pen. rap. la art. 998-999. civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 RON, despăgubiri civile, către P, reprezentând prejudiciului creat și nerecuperat.
Potrivit disp. art. 118 lit.b s Cod Penal-a dispus confiscarea de la inculpat a levierului folosit de acesta la săvârșirea faptei, identificat prin procesul-verbal de depistare de la fila 4, dosar urmărire penală.
De asemenea, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 460 RON, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul aparatorului din oficiu, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul personal și asistat de apărător desemnat din oficiu, din cadrul Baroului P, conform delegației avocațiale nr.1331/2009, depusă la fila 20 dosar lipsă fiind intimata parte vătămată SRL
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, cu acordul instanței, a luat legătura cu acesta, arată că nu sunt cereri de formulat, cu precizarea că motivele de recurs ce urmează a fi susținute vizează numai latura penală a cauzei, respectiv redozarea pedepsei aplicată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată, de asemenea, că nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocat, apărător desemnat din oficiu pentru inculpat, precizează că s-a declarat recurs împotriva sentinței penale nr.2176/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești și deciziei penale nr.45/2009 a Tribunalului Prahova, apreciindu-se că pedeapsa aplicată acestuia este mult prea mare în raport cu fapta săvârșită.
Astfel, raportat la circumstanțele reale ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, de recunoaștere și regret a comiterii infracțiunii, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond, redozarea pedepsei, prin aplicarea unui cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită instanței a se constata că oricât de mult s-ar reduce pedeapsa stabilită de instanța de fond - 2 ani închisoare - pentru comiterea infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g, i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, inculpatul are de executat un rest de 902 zile inchisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1563/04.05.2004 a Judecătoriei Ploiești, care nu poate fi redus, fapta dedusă judecății fiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie.
Prin urmare, față de împrejurările concrete de comitere a faptei și de persoana inculpatului, solicită respingerea recursului declarat de acesta ca nefondat, urmând a se computa din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 19 septembrie 2008, la zi.
Recurentul inculpat, având cuvântul personal, arată că lasă la aprecierea instanței măsura ce urmează a fi dispusă în cauză.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 2176 din 14.11.2008, Judecătoria Ploieștia condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.10.1964 în P, județul P, cetățean român, studii - 8 clase, fara ocupatie, recidivist, necasatorit, domiciliat in P,-, județul P, CNP- -, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g, i pen. cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, faptă din data de 18.09.2008, la pedeapsa de2(doi) ani închisoare.
În baza art. 61 al.1 teza a - II - a dispune Cod Penal revocarea beneficiului liberarii conditionate cu privire la restul de 902 zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicata prin sent. pen. nr. 1563/04.05.2004 a Judecătoriei Ploiești, def. prin dec. pen. nr. 679/22.07.2004 a Tribunalului Prahova, rest pe care in baza textului de lege aratat, teza finala, il contopeste cu pedeapsa aplicata prin prezenta, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de902 zile închisoare.
În baza art.71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a și b pen. cu excepția dreptului de a alege, prev.de art. 64 al.1 lit.a
Cod PenalS-a menținut starea de arest conform art. art. 350 al.1 și C.P.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și a arestării preventive de la 19.09.2008 la zi.
În baza art. 118 lit.b dispune Cod Penal confiscarea de la inculpat a levierului folosit de acesta la săvârșirea faptei, identificat prin procesul-verbal de depistare de la fila 4, dosar urmărire penală.
În latură civilă, s-a admis acțiunea civilă a P și în baza art. 14, 15, 346. pr. pen. rap. la art. 998-999. civ. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 350 RON, despăgubiri civile, respectiv c/val. prejudiciului creat și nerecuperat.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut pe baza probelor administrate că inculpatul, în data de 18.09.2008, singur, pe timp de noapte, prin efracție, a încercat să pătrundă în incinta P cu intenția de a sustrage bunuri, activitatea infracțională a acestuia fiind întreruptă de intervenția martorilor și și a organelor de poliție, cauzând un prejudiciu în valoare de 350 lei nerecuperat.
Din procesul verbal de depistare a rezultat faptul că în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ofițerii din cadrul Secției de Poliție nr. 2 P au fost anunțați de martorii și că o persoană încearcă să pătrundă în chioșcul aparținând, aflat în stația -.
Organele de poliție s-au deplasat la fața locului și l-au surprins pe inculpat în momentul în care încerca să pătrundă în interiorul chioșcului și în procesul verbal de cercetare s-a consemnat că fereastra de la chioșc prezenta mai multe urme de efracție și s-a găsit și un levier pe care inculpatul l-a folosit la săvârșirea faptei.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de pericolul social al faptei comise, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de conduita inculpatului precum și de faptul că acesta a comis fapta în timpul liberării condiționate din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1563/04.05.2004 a aceleași instanțe și conform art. 61 alin. 1 teza II Cod penal a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul neexecutat de 902 zile închisoare, care a fost contopit cu pedeapsa aplicată în cauză, dispunându-se ca inculpatul să execute cele 902 zile închisoare, fiind cea mai grea.
În rezolvarea laturii civile a cauzei, prima instanță a admis acțiunea civilă a P și l-a obligat pe inculpat la plata prejudiciului creat constând în deteriorarea ferestrei de la chioșc, în sumă de 350 RON.
De asemenea, s-a luat și măsura confiscării corpului delict - levierul folosit la săvârșirea infracțiunii.
Împotriva hotărârii de condamnare inculpatul a declarat apel, susținând că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de fapta comisă și de conduita sinceră manifestată în cursul procesului penal.
Prin decizia penală nr. 45 din 16 februarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul inculpatului, a menținut starea de arest a acestuia și a dedus din pedeapsa de executat perioada reținerii și arestării preventive de la 09.09.2008, la zi.
În considerentele deciziei se arată că la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 și 52 Cod penal, și pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare este de natură să asigure scopul preventiv educativ prevăzut de lege.
Nemulțumit de hotărârile pronunțate, inculpatul a declarat recurs, în termen legal, reiterând critica din apel referitoare la netemeinicia pedepsei aplicate, în sensul că aceasta este prea mare față de circumstanțele reale ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Situația de fapt, împrejurările și modalitățile concrete de săvârșire a infracțiunii precum și vinovăția inculpatului au fost temeinic reținute de instanța de fond și de prima instanță de control judiciar, probele administrate - proces verbal de depistare, proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor oculari și se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, în sensul că în noaptea de 18 septembrie 2008, prin efracție, recurentul prin forțarea geamului de la chioșcul aparținând P, situat pe strada - a încercat să pătrundă în interior pentru a sustrage bunuri însă activitatea infracțională a fost întreruptă de intervenția celor doi martori care au anunțat organele de poliție.
Încadrarea juridică stabilită este legală.
La individualizarea pedepsei, Curtea constată că s-a făcut o justă aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 72 și 52 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social concret al faptei comise, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul încriminator precum și de persoana inculpatului respectiv de starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal, fapta fiind comisă în cursul liberării condiționate din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru comiterea unei infracțiuni de același gen.
Din fișa de cazier judiciar aflată la fila 35 dosar urmărire penală, rezultă că inculpatul a fost condamnat de mai multe ori tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt din patrimoniu, precum și pentru infracțiuni comise cu violență (tâlhărie), aplicându-i-se pedepse cuprinse între 1 an și 6 luni închisoare și 9 ani închisoare și fiind liberat condiționat la data de 04.07.2008, acesta și-a reluat activitatea infracțională săvârșind la circa două luni fapta dedusă judecății, ceea ce evidențiază predispoziția inculpatului la comiterea unor fapte penale, fiind un infractor "de obicei" precum și faptul că pedepsele executate anterior nu și-au atins scopul preventiv educativ.
Pedeapsa de 2 ani închisoare nu este aspră așa cum a susținut recurentul, aceasta se situează în apropierea minimului prevăzut de textul încriminator (1 an și 6 luni închisoare) și este proporțională cu gravitatea faptei comise.
La dozarea pedepsei s-a ținut seama de modalitatea de concepere și săvârșire a infracțiunii, respectiv pe timp de noapte și prin efracție, precum și de antecedentele penale ale acestuia, fapta fiind comisă în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal, astfel că nu se justifică reducerea sancțiunii.
Având în vedere că inculpatul a comis infracțiunea în timpul liberării condiționate și a dat dovadă de perseverență infracțională, anterior fiind condamnat la pedepse care cumulate depășesc 20 de ani închisoare, potrivit fișei de cazier judiciar, în mod legal instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.61 alin.1 teza a II a cod penal și urmare a contopirii cu pedeapsa aplicată în cauză, recurentul execută pedeapsa cea mai grea, aceea de 902 zile închisoare.
În consecință, chiar dacă pedeapsa de 2 închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății s-ar reduce, ceea ce nu este cazul, situația juridică a inculpatului nu s-ar modifica în nici un fel, întrucât pedeapsa contopindu-se în aceea rămasă neexecutată, urmare a revocării beneficiului liberării condiționate, inculpatul o va executa pe aceasta din urmă, fiind mai mare.
Concluzionând, Curtea constată nu subzistă cazul de casare prev. de art.3859pct. 14.C.P.P. și în consecință hotărârile atacate fiind legale și temeinice, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b cu C.P.P. obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 alin.2
C.P.P.Recurentul inculpat a fost judecat în stare de arest preventiv și potrivit art. 383 alin. 2 și C.P.P. art. 88 Cod penal, se va computa detenția preventivă la zi, începând cu data de 19 septembrie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 45 din 16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 2176 din 14.11.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 19 septembrie 2008, la zi.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 mai 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. /Tehnored. GM
4 ex./06.05.2009
fond - Jud.
Jud. fond
apel - Trib.
Jud. apel,
Operator de date cu caracter personal /Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Elena Negulescu, Ioana Nonea
