Furtul (art.208 cod penal). Decizia 336/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 336

Ședința publică din data de 11.05.2009

PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru

JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Ion Stelian Vasile Mărăcineanu

- -

GREFIER - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, ns.la data de 20.08.1972, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 76 din data de 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 203 din data de 10.11.2008, pronunțată de Judecătoria Mizil, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la furt calificat, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 208-209 lit. a,e,g și i, cu aplic. art. 37 lit.a și infracțiunea de furt calificat prev. și ped. de art. 208-209 al.1 lit.a,g,i cu aplic. art. 37 lit. și art. 33 lit.a

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, lipsă fiind intimații - părți vătămate, și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul arestat, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, arată că acesta a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Prahova și a sentinței pronunțate de Judecătoria Mizil, întrucât consideră că pedeapsa aplicată este prea mare și solicită redozarea acesteia.

Față de motivele de recurs formulate de inculpat lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor atacate întrucât sunt legale și temeinice, pedeapsa aplicată acestuia fiind bine individualizată în raport și cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege dar și cu starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța, cu precizarea că este arestat în altă cauză.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.203 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Mizil, a fost condamnat inculpatul fiul lui și, născut la data de 20 august 1972, cetățean român, recidivist, deținut în Penitenciarul Ploiești, după cum urmează:

- în baza disp.art.26 rap.la art.208 - 209 lit.a,e,g și i Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, infracțiunea de complicitate la furt calificat, faptă din 04 noiembrie 2007, parte vătămată, la pedeapsa de 4 ani închisoare;

- în baza art.208 - 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, infracțiunea de furt calificat, faptă din 04/05 noiembrie 2007, parte vătămată, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare;

- în baza art.208 - 209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, infracțiunea de furt calificat, faptă din 14 noiembrie 2007, parte vătămată, la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și s-a stabilit ca în final să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art.71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege - ca pedepse accesorii - de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea pedepsei.

A fost menținută liberarea condiționată pentru restul rămas neexecutat de 845 zile închisoare.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate a reținut în esență, că prin Rechizitorul nr.949/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, printre alții și a inculpatului pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat și a unei infracțiuni de complicitate la furt calificat, fapte săvârșite în stare de recidivă poostcondamnatorie prev.de art.37 lit.a Cod penal.

Pe situația de fapt s-a reținut că în noaptea de 04 noiembrie 2007, orele 21,20 inculpatul l-a ajutat pe inculpatul să sustragă prin efracție din autoturismul părții vătămate din M, parcat în fața locuinței, o de rezervă și un cric în valoare de 200 lei.

În noaptea de 04/05 noiembrie 2007, prin escaladarea gardului a sustras împreună cu inculpatul, din curtea locuinței părții vătămate, prin escaladarea gardului - patru păsări și doi porci în valoare de 700 lei.

Ulterior, în noaptea de 14 noiembrie 2007 inculpatul a sustras împreună cu inculpatul, prin efracție, din curtea locuinței părții vătămate - patru găini în valoare de 80 lei.

S-a mai reținut că primul termen al recidivei în ceea ce-l privește pe inculpatul, îl constituie pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată de Tribunalul Prahova prin sentința penală nr.61/2002, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, pedeapsă în executarea căreia a fost inițial arestat preventiv la data de 04 noiembrie 2008 și liberat condiționat la data de 11 iulie 2006, având un rest rămas neexecutat de 845 zile închisoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică și a solicitat în esență, redozarea pedepselor aplicate.

Prin decizia penală nr.76 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat.

În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, apelantul - inculpat a fost obligat la 320 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 200 lei onorariu apărător din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor în raport de criteriile prevăzute de art.52 și art.72 Cod penal și a avut în vedere pericolul social concret al faptelor comise de inculpat, pericol determinat de modalitatea de săvârșire - împreună cu o altă persoană, pe timp de noapte, prin escaladare, în timp ce proprietarii locuințelor erau în casă.

În același timp, s-a avut în vedere faptul că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, deoarece primul termen al recidivei îl constituie pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.61/2002 a Tribunalului Prahova pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Împrejurarea că inculpatul a manifestat o poziție sinceră, că a regretat faptele comise și că are trei copii în întreținere sunt aspecte de care prima instanță a ținut cont, aplicându-i acestuia pedepse orientate spre minimul special prevăzut de textele de lege incriminatoare.

Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs în termen-inculpatul, criticându-le sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, solicitând în esență, redozarea acestora.

Curtea, examinând hotărârile recurate în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele

conform art.385/6 alin.2 și art.385/9 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:

Situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor au fost corect reținute de instanțele anterioare - așa cum s-a arătat pe larg mai sus - fiind recunoscute de inculpat pe întreg parcursul procesului penal.

Probele administrate în cauză, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, planșele fotografice, declarațiile inculpatului și fișa de cazier judiciar a acestuia, au fost bine analizate și interpretate de instanțele anterioare, astfel că încadrarea juridică stabilite corespunde faptelor săvârșite.

Pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție a fost bine individualizată atât ca întindere cât și ca modalitate de executare, instanțele anterioare ținând seama de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, de gradul de pericol social al faptelor, de modul și condițiile concrete în care au fost săvârșite, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului care este infractor recidivist, dar și de împrejurarea că a dat dovadă de sinceritate, recunoscând și regretând faptele comise.

În raport de cele arătate mai sus, Curtea constată că hotărârile anterioare sunt legale și temeinice din toate punctele de vedere, motiv pentru care se apreciază că nu se impune redozarea pedepsei aplicate având în vedere și faptul că inculpatul provine dintr-un mediu cu potențial criminogen ridicat, iar furturile din autoturisme și din locuințe prezintă pericol social prin frecvența acestora pe de o parte, iar pe de altă parte, inculpatul este arestat în altă cauză, ceea ce înseamnă că pedeapsa anterioară de 7 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu și-a atins scopul preventiv educativ în sensul disp.art.42 Cod penal.

Așa fiind, pe cale de consecință, recursul declarat de inculpatul urmează a fi respins ca nefondat în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - arestat în altă cauză, fiul lui și, născut la data de 20.08.1972, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 76 din data de 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 mai 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Ion Stelian Vasile Mărăcineanu

Grefier,

Red.IS

Tehnored.EV

4 ex./15.05.2009

dos.f- Judecătoria Mizil

dos.a- Tribunalul Prahova

, -

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

Președinte:Ștefan Fieraru
Judecători:Ștefan Fieraru, Ion Stelian Vasile Mărăcineanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 336/2009. Curtea de Apel Ploiesti