Furtul (art.208 cod penal). Decizia 608/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 608
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 15.10. 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina
JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de, inculpatul și intimatul parte vătămată, împotriva deciziei penale nr. 170/AP din o7.09.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat, recurentul, lipsă fiind intimatul parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul recurentului inculpat având cuvântul, precizează că nu există o procură pentru ca C-tin să declare apel sau recurs pentru fiul său.Acesta a declarat recurs din proprie inițiativă.
Recurentul inculpat depune la dosar un memoriu.
Recurentul inculpat având cuvântul precizează că după data de 1o.09. înaintat recursul, deoarece nu a avut cunoștință despre acest dosar.
Instanța pune în discuție inadmisibilitatea celor două recursuri, pentru recursul declarat de C-tin având în vedere dispozițiile art. 385/2 coroborat cu art. 362 iar C.P.P. a inculpatului, deoarece acesta nu a declarat apel.
Apărătorul recurentului inculpat, recurentul și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că acesta nu a avut cunoștință de existența dosarului la instanța de fond, astfel că nu avea posibilitatea de a declara apel.Abia în momentul în care a ajuns dosarul în recurs a aflat de dosar situație față de care lasă soluția la aprecierea instanței.
Referitor la recursul declarat de tatăl inculpatului, respectiv de acesta este inadmisibil, însă solicită a se avea în vedere dosarul instanței de fond, în care s-au emis citații însă nu au fost semnate de inculpat. Instanța de fond nu a efectuat toate verificările necesare, nu a solicitat relații de la evidența populației, de la fila 16 rezultând că tatăl nu cunoaște domiciliul inculpatului. Totodată arată că în faza de urmărire penală inculpatul relatat că în perioada 7-14 martie 2007 frecventa cursurile Colegiului R și că poate face dovada în acest sens.
Recurentul solicită anularea procesului verbal de la fila 16 de la instanța de fond, achiesând la concluziile puse de apărătorul recurentului inculpat.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea ca inadmisibile recursurilor declarate de inculpat și tatăl acestuia.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece nu a avut cunoștință de dosar, arătând că nu a comis această faptă.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.111 din data de 19 februarie 2008 Judecătoriei Roman, județul N, a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de furt, prevăzută de art.208 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
Inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe perioada și în condițiile prevăzute de art.71 alin.1 Cod penal.
În baza art. 81și 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe perioada termenului de încercare de 3 (trei) ani, timp în care s-a suspendat, conform art.71 al. 5 Cod penal și executarea pedepsei accesorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal și art.84 Cod penal.
În baza art.14 alin.3 lit.b Cod procedura penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.800 lei despăgubiri civile către partea civilă.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Partea vătămată a depozitat în urmă cu mai mulți ani gunoi de grajd în capătul terenului său, situat la punctul "", cu scopul de a-l folosi la fertilizarea solului.
În perioada 7-14.03.2007, inculpatul a sustras cu un atelaj gunoiul părții vătămate, în mai multe rânduri.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, dar aceasta este dovedită cu probele menționate, martorii:, și, audiați nemijlocit în instanță, precizând că au văzut personal cum inculpatul a sustras bunul părții vătămate.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de furt, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal, în condițiile art.41 alin.2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei s-a avut în vedere pericolul social al faptei și persoana inculpatului (fără ocupație, cu studii medii, necăsătorit), aplicându-se o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Față de aceste împrejurări, s-a apreciat că îndreptarea lui poate fi asigurată și fără executarea pedepsei în regim de detenție și, fiind îndeplinite cerințele art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe perioada termenului de încercare, prevăzut de art.82 Cod penal, timp în care s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei, contravaloarea gunoiului sustras.
Martorul a precizat că platforma părții vătămate, sustrasă de inculpat, avea aprox.30 căruțe de mraniță și că o căruță costă 60 lei. S-a apreciat că, prejudiciul total suportat de partea vătămată este de 1.800 lei, acțiunea civilă fiind întemeiată în acest cuantum, sumă la care inculpatul va fi obligat, în baza art. 14 al. 3 Cod procedură penală
Împotriva acestei sentințe, la data de 9 martie 2009 declarat apel, tatăl inculpatului, susținând că acesta nu a fost citat la niciunul din termenele de judecată.
Prin decizia penală nr.170/A din data de 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în temeiul art.379 pct.1 lit.a Cod procedură penală, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat să achite statului suma de 20 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.362 alin.2 Cod procedură penală, pentru inculpat, apelul poate fi declarat de reprezentantul legal, de către apărător și de soțul acestuia.
Întrucât inculpatul, la data comiterii faptei era major, iar părinții inculpatului major nu pot declara apel în numele acestuia, în temeiul art.379 pct.1 lit.a Cod procedură penală instanța urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul declarat, menținând sentința atacată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în cadrul termenului legal, tatăl inculpatului și inculpatul.
În motivarea scrisă a recursurilor și în susținerile orale au fost criticate hotărârile pronunțate pentru următoarele motive:
Analizând decizia penală recurată, în raport de motivele de recurs invocate și examinând-o, potrivit art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul numitului urmează a fi respins ca nefondat, iar recursul inculpatului va fi respins ca inadmisibil, pentru considerentele care vor fi prezentate.
Dreptul de ataca hotărârea pronunțată de instanța de fond, cu apel, respectiv, cu recurs, aparține, în principiu, fiecărui subiect procesual ale cărui drepturi au făcut obiectul judecății în primă instanță, căci fiecare asemenea subiect procesual are interesul ca pricina să-și găsească o dreaptă rezolvare, iar interesul reprezintă justificarea fiecărei acțiuni în justiție, însă el nu-l poate folosi decât"în sfera rolului pe îl are în raportul în raportul procesual penal și numai referitor la ale conținut al hotărârii atacate care privește interesele pe care le reprezintă în procesul penal"
În conformitate cu prevederile art.385/2 Cod procedură penală, raportat la art.362 Cod procedură penală, pot face apel, respectiv recurs:
a) procurorul;
b) inculpatul;
c) partea vătămată, în ceea ce privește latura penală;
d) partea civilă și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă;
e) martorul, expertul, interpretul și apărătorul în ceea ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
f) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act ale instanței.
Apelul, respectiv, recursul poate fi declarat pentru persoanele prevăzute la lit.b-f Cod procedură penală și de reprezentantul legal, de către apărător,iar pentru inculpat și de către soțul acestuia(art.362 alin.2 Cod procedură penală).
Potrivit acestui text, titularii dreptului de apel, respectiv de recurs, menționați la art.385/2, respectiv art.362 lit.b-f Cod procedură penală, pot exercita acest drept personal, prin reprezentanți sau prin substituiți procesuali.
Reprezentanții sunt persoane împuternicite - în baza legii, sau a unui mandat convențional - să îndeplinească, în cadrul procesului penal, acte procesuală în numele și în interesul unei părți din proces, care nu dorește sau nu poate să îndeplinească ea însăși acele acte. Reprezentarea poate filegală,atunci când împuternicirea își are sursa în lege și convențională, atunci când calitatea de reprezentant, drepturile și obligațiile acestuia derivă din mandat.
procesuali sunt persoane care, potrivit dispozițiilor legale, au, în anumite cazuri și condiții, dreptul de a îndeplini unele acte procesuale în vederea realizării unor drepturi ale altor subiecți procesuali.
Nici reprezentanții, nici substituiții procesuali nu sunt părți în procesul penal, ci doar subiecți procesuali. Ceea ce deosebește în mod esențial calitatea de substituit procesual de cea de reprezentant este faptul că, pe când cel dintâi acționeazăîn nume propriupentru valorificarea unui interes sau drept, de natură substanțială, al altuia, deciîn interesul altuia, cel de-al doilea lucrează de asemeneaprin interesul altuia,dar și în numele acestuia. Pe când reprezentarea, legală sau facultativă, este o obligație, substituirea procesuală este o facultate, substituiții procesuali putând uza de dreptul lor de substituire numai dacă consideră că acest lucru este oportun.
Așa cum a recunoscut recurentul nu a declarat apel nici ca reprezentat legal, nici ca reprezentant convențional.
Potrivit art.385/2 Cod procedură penală, cu art.362 alin.2 Cod procedură penală, pentru inculpat apelul, respectiv, recursul, poate fi declarat, ca substituit procesual, numai de cătresoțul său.
Dispoziția legală este de strictă interpretare și ea nu poate fi extinsă în favoarea unei rude a inculpatului.
Astfel, că soluția instanței de apel d e respingere a apelului declarat de este legală și temeinică.
În conformitate cu prevederile art.385/1 alin.4 Cod procedură penală: "Nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute înart. 362nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac. Persoanele prevăzute înart. 362pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare."
Potrivit acestui text, nu pot di atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului,
Ori, recurentul-inculpat nu a atacat hotărârea pronunțată de instanța de fond cu apel.
Pentru toate aceste considerente, n temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul, potrivit art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală, va fi respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul - inculpat .
Curtea respingând recursurile formulate de excepțiile analizate mai sus, nu a va examina legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Recurentul-inculpat are alte dispoziții legale, față de faptul că nici nu a fost audiat de instanța de fond de examinare a legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate de instanța de fond.
În conformitate cu dispozițiile art.69 alin.1 Cod procedură penală, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Bacău.
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul împotriva deciziei penale nr.170/A din data de 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
II. În temeiul art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală, respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva aceleași decizii penale.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Bacău, a onorariului avocat oficiu în sumă de 100 lei.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurenții să plătească statului suma de câte 250 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
GREFIER,
Red. sentința penală
Pronunțat dec.apel /
Red.dec.recurs
El.
19.10.2009./2 ex
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
