Furtul (art.208 cod penal). Decizia 684/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 684

Ședința publică din data de 14.10.2009

PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu

JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Georgescu Cristina Gabriela

-

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de părțile civile, domiciliat in P, str. - - - nr.1D, -.13, jud. P, A, și, domiciliați în comuna, jud. P și de inculpatul, fiul lui G si, născut la data de 24 noiembrie 1988, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 123/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-au respins apelurile declarate de inculpatul și de partea civilă, împotriva sentinței penale nr. 208/03.11.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al.1-209 al.1 lit. a si i cu aplic. art. 41 al.2 si art. 75 lit. c, iar în baza art. 86/4 s- dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 570/11.11.2005 a Tribunalului Prahova și s-a dispus executarea în întregime alături de pedeapsa stabilită, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, cu aplic. art. 71 și 64

Prin aceeași sentință s-au respins pretențiile materiale ale părților civile, ca neîntemeiate.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat, în stare de deținere și asistat din oficiu de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 3802/14.07.2009 eliberată de Baroul Prahova, recurenții părți civile, personal și în calitate de mandatar al intimatului parte civilă, A, si, personal și asistați de avocat din cadrul Baroului P potrivit împuterncirii avocațiale nr. 58/2009, precum și intimatul parte civilă, lipsă fiind intimatul inculpat pentru care a răspuns avocat din oficiu, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 3804/14.07.2009 eliberată de Baroul Prahova, si pentru care a răspuns avocat din oficiu, potrivit împuternicirilor avocațiale nr. 3801/14.07.2009 și nr.3809/14.07.2009 eliberate de Baroul Prahova și intimații părți civile, si.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de deținere.

Avocații din oficiu pentru recurentul inculpat, si pentru intimații inculpați, pentru recurenții părți civile, precum și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursurilor.

Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat critică atât decizia pronunțată de Tribunalul Prahova, cât și sentința pronunțată de Judecătoria Vălenii d e M, întrucât pedeapsa aplicată inculpatului este mult prea mare în raport de circumstanțele sale personale în sensul că a recunoscut și regretat fapta comisă, iar prejudiciul a fost recuperat.

Este adevărat că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, însă acestea sunt din minorat.

Solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond redozarea pedepsei cu orientare către minimul special.

În ceea ce privește recursul părților civile, susține că nu s-a dovedit că a existat o legătură de cauzalitate între prejudiciu și fapta reținută în sarcina inculpaților, motiv pentru care solicită respingerea recursului declarat de părțile civile.

Avocat pentru recurenții părți civile critică atât decizia pronunțată de Tribunalul Prahova, cât și sentința pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, întrucât latura civilă a cauzei penale nu a fost corect soluționată.

Așa cum s-a reținut în actul de trimitere în judecată, inculpații au pătruns fără drept în locuința părților vătămate și au sustras anumite obiecte, însă au această ocazie inculpații în imobilul în care au intrat fără drept au fumat și nu au stins țigările, situație ce a dus la incendierea imobilului proprietatea părților civile.

Instanța de fond în mod greșit reținut că nu există raport de cauzalitate între incendiu și fapta inculpaților. A mai reținut judecătoria că nu există nici o dovadă cu privire la întinderea prejudiciului, deși s-a solicitat atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel efectuarea unei expertize care să stabilească acest prejudiciu, ea a fost respinsă.

Se solicită admiterea recursurilor, casarea ambelor hotărâri cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea expertizei solicitate pentru stabilirea întinderii prejudiciului, întrucât au fost incendiate atât casa, cât și grajdul si pomii fructiferi.

Cu privire la recursul inculpatului solicită respingerea acestuia.

Avocat pentru intimații inculpați și, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul, întrucât pedeapsa acestuia a fost corect individualizată, iar cu privire la recursurile părților civile solicită de asemenea, respingerea acestora, întrucât nu există un act de constatare din care să rezulte distrugerile produse de inculpați prin săvârșirea faptelor.

Avocat, din oficiu pentru intimatul inculpat, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul inculpatului, iar cu privire la recursurile părților civile, solicită respingerea acestora, întrucât în situația în care se constata că inculpații au săvârșit infracțiunea de distrugere atât organele de urmărire penală, cât și instanța de fond ar fi reținut această împrejurare și ar fi dispus în consecință.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate ca legale și temeinice, întrucât instanțele anterioare au făcut o corectă individualizare a pedepselor ținând cont de dispozițiile art. 72 și nu există motive pentru a se dispune redozarea acesteia.

Cu privire la recursurilor declarate de părțile civile, pune concluzii de respingerea acestora ca nefondate, întrucât instanțele au stabilit in mod corect că nu există raport de cauzalitate între prejudiciu și faptele inculpaților si mai mult decât atât nu s-au produs probe pentru stabilirea prejudiciului.

Prin rechizitoriul nr.140/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii d Muntes -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților numai pentru săvârșirea infracțiunilor de furt nu si pentru distrugere.

Avocat pentru recurenții părți civile susține că această situație invocată de reprezentantul Ministerului Publica fost o omisiune a parchetului.

Intimatul parte civilă având cuvântul, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursurile formulate, învederând totodată faptul că până la acest moment nu a fost despăgubit cu nici o sumă de bani.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, apreciază că pedeapsa aplicată este mult prea mare.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față, constată:

Prin sentința penală nr. nr.208/03.11.2008 Judecătoria Vălenii d Munte în baza art.334 proc.penala a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații, si, din infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a si i penal cu aplicarea art.41 alin.2 penal în infracțiunile prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a) si i) penal cu aplicarea art.41 alin.2 si art.75 lit.c) penal.In baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a) si i) penal cu aplicarea art.41 alin.2 si art.75 lit.c) penal s-a dispus condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată.

In baza art. 86 ind. 4.penal s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, de 1 an si 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 570/11.11.2005 a Tribunalului Prahova si s-a dispus executarea în întregime, alături de pedeapsa stabilită prin prezenta. Inculpatul execută 5 ani si 6 luni închisoare.

In baza art. 71 alin.1 si 2.penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a si lit.b) penal.In baza art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a) si i) penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 75 lit.c) penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 12 februarie 1986 în municipiul P, jud. P, domiciliat în comuna, sat, nr. 635, jud. P, CNP. -, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată.

In baza art. 81 si art.82 penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

In baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a) si i) penal cu aplicarea art.41 alin.2 si art.75 lit.c) penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui si, născut la 13 octombrie 1986 in municip. P, jud. P, domiciliat in comuna, sat Dumbravesti, nr. 118, jud. P, CNP. -, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată.

In baza art.81 si art.82 penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

In baza art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a) si i) penal cu aplicarea art. 41 alin si art. 99 si următoarele penal s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui si, născut la data de 21 martie 1990 in municip. P, jud. P, domiciliat in comuna, sat, nr. 46, jud. P, CNP.-, la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare,pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată.

In baza art. 81 si art. 110.penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de încercare compus din perioada pedepsei si intervalul de 1 an si 6 luni.

In baza art. 359 alin.1 proc.penala s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 83 si 84.penal, privind revocarea suspendării condiționate.

In baza art. 71 alin.1 si 2.penal au fost interzise inculpaților, si drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a si lit.b) penal.

S-a făcut aplicarea pentru acești inculpați a dispozițiilor art. 71 alin.5 penal.

In baza art.118 alin.1 lit.e) penal s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpații, si a sumei de 66,66 lei, dobândită prin săvârșirea infracțiunii.

In baza art. 14 si 346.proc.penală raportat la art. 998, art.1000 alin.2 si art.1003 civil inculpații au fost obligați, in solidar, iar pe inculpatul minor in solidar cu părțile responsabile civilmente si, domiciliați in comuna, sat, nr. 46, jud. P la plata sumei de 374 lei către partea civilă.

Au fost respinse pretențiile materiale ale părților civile, domiciliat in comuna, sat de, jud. P si, domiciliat in mun. P, str. - - -, nr. 1. -.16,. 13, jud. P, ca neîntemeiate.

In baza art. 191.proc.penala inculpații, au fost obligați la plata a câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat si pe inculpatul, în solidar cu părtile responsabile civilmente la plata sumei de 200 lei, cu același titlu. Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum total de 900 lei, a fost avansat din fondurile Ministerului d e Justiție.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că la 22 ianuarie 2007, pe timp de zi, la propunerea inculpatului, inculpații, si s-au hotărât să sustragă bunuri din mai multe imobile nelocuite, situate in comuna, sat, jud.

Inculpații s-au deplasat la locuința părții vătămate, în curtea căruia pătrunzând prin escaladarea gardului, forțând un geam cu ajutorul unei tije metalice găsită in curte, inculpații au pătruns in interiorul locuinței, iar din cele două camere au sustras mai multe bunuri: un ferăstrău mecanic de fabricație rusească, culoare portocalie, o damigeană cu capacitate de 10 litri plină cu Ť. două cuțite din inox, un cântar de mână, o centură de siguranță din material sintetic, o lampă proiector in formă triunghiulară prevăzută cu cablu electric. Din podul aceleași case au sustras o conductă din cupru, 4 kg. sârmă de cupru, o țeavă si o bucată de tablă, iar din magazie, in care au pătruns prin forțarea ferestrei cu o tija metalică au sustras un fierbător electric.

Bunurile sustrase au fost intr-o grădină din apropiere, iar pe parcursul cercetărilor întreprinse de organele de politie, au fost recuperate, fiind predate de inculpați, cu excepția bidonului cu Ť. vândut martorului, care nu a cunoscut proveniența mărfii, precum si a obiectelor din cupru, valorificate la centrul de colectare a fierului vechi Com SRL.

După ce au părăsit locuința părții vătămate, inculpații s-au deplasat împreună la locuința părții vătămate, pătrunzând in curte pe o poartă din lemn, ce nu era asigurată, după care s-au deplasat la cele două magazii situate in spatele imobilului.

De aici prin smulgerea unor scânduri, inculpații au pătruns și au sustras două țevi din cupru. Folosindu-se de o scară din lemn, inculpații au escaladat geamul unei ferestre al imobilului, după ce in prealabil au spart geamul și pătrunzând in locuință au sustras un patefon vechi, sârmă din cupru și un bidon de 1 litru ce conținea ulei de motor.

Bunurile sustrase au fost in aceeași grădină, iar ulterior patefonul a fost vândut de către inculpați martorului G Doru, contra sumei de 200 lei, fiind împărțiți de inculpați in mod egal.

La urmărirea penală partea vătămată, a precizat că chiar dacă prejudiciul a fost recuperat parțial, prin restituirea patefonului, nu se constituie parte civilă.

Ulterior, la termenul de judecată din 21 ianuarie 2008 arătat că se constituie parte civilă cu suma de 200 lei, reprezentând insă contravaloarea distrugerilor si nu a bunurilor nerecuperate.

Inculpații s-au deplasat apoi la locuința părții vătămate G, in care au pătruns prin forțarea ușii de acces. Întrucât nu au găsit bunuri pe care să le poată sustrage, au părăsit locuința si s-au deplasat la imobilul părții vătămate, unde au pătruns prin forțarea unei ferestre și de unde au plecat fără să ia bunuri, înspre imobilul părții vătămate.Prin forțarea ușii de acces au pătruns in interiorul acestui imobil, de unde au plecat fără să ia bunuri.

Situația de fapt a fost reținută din coroborarea declarațiilor date de inculpați la urmărirea penală și prin care aceștia au recunoscut săvârșirea faptei in această modalitate, cu celelalte acte procedurale întocmite (cercetări la fața locului, constatări tehnico-stiintifice), precum si cu declarațiile părților vătămate si ale martorilor din acte.

In drept, instanța a reținut că fapta inculpatului minor, care in baza aceleași rezoluții infracționale, împreună cu ceilalți inculpați, prin efracție, a luat bunuri mobile din posesia părților vătămate, fără consimțământul acestora, in scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a și i cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 si art. 99 si următoarele cod penal.

Faptele inculpaților, si, care in baza aceleași rezoluții infracționale împreună si cu inculpatul minor, prin efracție, au luat bunuri mobile din posesia părților vătămate, in scopul însușirii pe nedrept, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a si i cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 75 lit. c cod penal.

Întrucât, prin rechizitoriul prin care au fost trimiși in judecată inculpații nu s-a reținut si agravanta prevăzută de art. 75 lit.c cod penal, instanța a dispus in temeiul art. 334 cod procedură penală schimbarea încadrării juridice, in sensul celor reținute mai sus.

La individualizarea pedepselor, instanța a avut in vedere criteriile impuse de art. 72 cod penal.

Astfel, s-a ținut seama pe lângă circumstanțele agravante reținute in încadrarea juridică, in cazul inculpatului, de antecedentele penale care deși, nu atrag starea de recidivă, întrucât infracțiunile anterioare au fost săvârșite in perioada minoratului, relevă periculozitatea inculpatului, iar in cazul celorlalți inculpați de împrejurarea că se află la prima încălcare a legii penale. In baza art. 86 indice 4 cod penal s-a dispus executarea pedepsei sub supraveghere de 1 an si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 570/2005 a Tribunalului Prahova si executarea in întregime alături de pedeapsa ce se va stabili prin prezenta.

In cazul inculpatului minor, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 109 cod penal, si s-a avut in vedere împrejurarea că acesta s-a sustras judecății.

Întrucât, cu privire la inculpații, și, sunt întrunite condițiile impuse de art. 81 cod penal, referitoare la cuantumul pedepselor ce se vor aplica si antecedentele penale ale inculpaților, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durate ce vor fi stabilite, in temeiul art. 82 cod penal si art. 110 cod penal pentru inculpatul.

In baza art. 359 alin. 1 cod procedură penală s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra disp.art. 83 si 84 cod penal privind revocarea suspendării condiționate. In baza art. 71 alin. 1 si 2 cod penal s-a interzis tuturor inculpaților drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal.

Totodată, s-a făcut aplicarea disp.art. 71 alin. 5 cod penal pentru inculpații, si.

In baza art. 118 alin. 1 lit. e cod penal, s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpații, si a sumei dobândite, ca urmare a valorificării bunurilor sustrase de la partea civilă, care nu a mai solicitat despăgubirea cu suma de bani reprezentând valoarea acestor bunuri.

In baza art. 14 si art. 346 cod procedură penală, rap.la art. 998, art. 1000 alin. 2 și 1003 cod civil, a obligat pe inculpați, in solidar, iar pe inculpatul minor in solidar, cu părțile responsabile civilmente, si, la plata sumei de 374 lei către partea vătămată, reprezentând contravaloarea bunurilor nerecuperate si anume: a băuturii alcoolice la prețul de 10 lei/litru și a materialului din cupru, valorificat la SC COM SRL Dumbravesti, singurul criteriu ce poate fi avut in vedere fiind prețul obținut de inculpați.

Tot în latură civilă, prima instanță a arătat că deși prin considerentele rechizitoriului s-a reținut că in imobilul părții civile, inculpații au fumat aruncând resturile de țigări pe podeaua din lemn a casei, fără a se asigura dacă acestea au fost stinse, neglijenta lor provocând pagube materiale prin incendierea imobilului, instanța a apreciat că, nici fapta inculpaților și nici legătura de cauzalitate intre această faptă și paguba produsa părții civile prin incendiere nu au fost dovedite.

Astfel, in fata instanței inculpatul audiat nu a mai recunoscut că ar fi fumat alături de ceilalți inculpați, in imobilul părții civile și nu există nici o constatare făcută de un organism abilitat, din care să rezulte cauza incendiului, care a distrus imobilul părții civile.

Pe de altă parte, instanța a reținut că nu s-a făcut nici un fel de dovadă cu privire la caracterul determinat al prejudiciului, cerință esențială pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Aceleași considerente, au fost reținute si cu privire la pretențiile părții civile, care după declarația sa de constituire nu s-a mai prezentat in instanță și nu a solicitat probe, din care să rezulte legătura de cauzalitate dintre fapta inculpaților si prejudiciul produs, precum si caracterul cert, determinat si actual al acestui prejudiciu.

In consecință, au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile materiale ale părților civile si.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul și partea civilă .

Inculpatul a criticat sentința apelată sub aspectul individualizării și redozării pedepsei apreciind că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport cu faptele săvârșite.

Partea civilă, a criticat sentința instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică întrucât nu i s-au acordat despăgubirile solicitate deși din probele administrate rezultă că inculpații au sustras bunurile.

Tribunalul Prahova prin decizia penală nr. 123/25.05.2009 a respins apelurile declarate de inculpatul și partea civilă, împotriva sentinței penale nr.208/03.11.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, ca nefondate.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, din probatoriul administrat rezultând că la 22 ianuarie 2007, pe timp de zi, la propunerea inculpatului, inculpații, si s-au hotărât să sustragă bunuri din mai multe imobile nelocuite, situate in comuna, sat, jud.

Cu privire la fapta comisă de către inculpați în dauna părții vătămate, tribunalul a precizat că în rechizitoriu se menționează că inculpații ar fi întârziat în acest imobil pentru a fuma, că ar fi aruncat resturi de țigări nestinse pe podeaua din lemn a imobilului și că din acest motiv s-a produs incendierea acestuia, producând pagube materiale în cuantum de 30 000 lei, însă inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, iar pentru infracțiunea de distrugere din culpă prev. și ped. de art. 219.Cod Penal s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestora stabilindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

S-a mai reținut de instanța de control judiciar că inculpatul audiat fiind, nu recunoscut că ar fi fumat alături de ceilalți inculpați, in imobilul părții civile și nu există nici o constatare făcută de un organism abilitat, din care să rezulte cauza incendiului, care a distrus imobilul părții civile.

Pe de altă parte, nu s-a făcut nici un fel de dovadă cu privire la caracterul determinat al prejudiciului, cerință esențială pentru angajarea răspunderii civile delictuale motiv pentru care tribunalul a menținut soluția instanței de fond ca fiind legală.

În ce privește apelul inculpatului, tribunalul a constatat că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.72 Cp. ținând seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de dispozițiile părții generale a Codului Penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunile săvârșite, de gradul de pericol social al faptelor dar și de persoana inculpatului și de împrejurările comiterii acestor fapte.

Prin urmare, s-a apreciat ca fiind nefondată critica inculpatului,și că o pedeapsă într-un cuantum mai mic nu este justificată dacă sunt avute în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, împrejurările in care acestea au fost comise precum și datele privind persoana inculpatului.

Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs inculpatul și partea civilă.

În recursul său, partea civilă a susținut în esență că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului, că așa cum s-a reținut în actul de trimitere în judecată, inculpații au pătruns fără drept în locuința ce îi aparținea ei și celorlalți moștenitori părți vătămate și au sustras anumite obiecte, însă cu această ocazie inculpații în imobilul în care au intrat fără drept au fumat și nu au stins țigările, situație ce a dus la incendierea imobilului proprietatea părților civile.

Instanța de fond în mod greșit reținut că nu există raport de cauzalitate între incendiu și fapta inculpaților și că nu există nici o dovadă cu privire la întinderea prejudiciului, deși a solicitat atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel efectuarea unei expertize care să stabilească acest prejudiciu,însă cererea sa a fost respinsă.

În final, recurentul parte civilă a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea expertizei solicitate pentru stabilirea întinderii prejudiciului, întrucât au fost incendiate atât casa, cât și grajdul si pomii fructiferi.

În apelul său, inculpatul a susținut în esență că pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru faptele deduse judecății este prea aspră și a solicitat reducerea acesteia.

Examinând hotărârile recurate, în raport de probele administrate în cauză, de susținerile părților din cele două recursuri, ce se circumscriu cazurilor de casare prevăzute de art.385/9 pct.18, 17/1 (față de Decizia Curții Constituționale nr.783/12 mai 2009) și respectiv 14 pr.penală, Curtea constată că numai recursul părții civile este fondat, cel al inculpatului fiind nefondat.

Recursul părții civile.

În privința acestei părți civile, Curtea constată că prin rechizitoriul nr.140/P/2007 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte, s-a reținut ca situație de fapt că inculpații ar fi pătruns în imobilul acestuia din comuna, prin forțarea ușii de acces, că nu au găsit bunuri și au părăsit imobilul fără să ia nimic.

Tot în actul de acuzare se arată că în timpul cât au stat în imobil, inculpații au fumat, au aruncat resturile de țigări pe podeaua de lemn a casei și că această neglijență a lor a dus la incendiere a imobilului, incendiu care nu s-a soldat cu rănirea vreunei persoane ci doar cu pagube materiale și că nu a produs pericol public, deoarece casa era izolată, neexistând posibilitatea extinderii focului la alte locuințe.

Curtea constată că în privința incendierii imobilului, prin același act de acuzare, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților, și pentru infracțiunea prev. de art.219 penal, "nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia".

Cu toate acestea, deși s-a arătat că din acest imobil inculpații nu au sustras nimic iar pentru incendiere fuseseră scoși de sub urmărire penală, în citativul rechizitoriului a fost trecut drept parte civilă și citat în continuare, pe tot parcursul procesului de instanța de fond și de apel, cu această calitate.

Atât din declarația dată în cursul urmăririi penale, cât și din cea dată în cursul judecății cauzei la prima instanță, partea vătămată a arătat că solicită să fie despăgubită pentru distrugerea completă a imobilului prin incendiul produs de către inculpați, iar prima instanță, deși nu era sesizată cu infracțiunea de distrugere prev. de art.219 penal și prin urmare nu putea să fie sesizată nici cu acțiunea civilă privind această faptă, a soluționat-o pe fond, respingând pretențiile părții civile ca neîntemeiate.

Situația s-a perpetuat și la instanța de apel, care a analizat această acțiune civilă pe fond, reținând că nu există raport de cauzalitate între fapta inculpaților și incendierea locuinței și nici probe care să ateste vinovăția inculpaților, în condițiile în care părții civile care solicitase să facă asemenea probe i s-a respins orice cerere sub acest aspect.

Procedând în acest mod, atât instanța de fond, cât și cea de apel au închis orice posibilitate pentru partea vătămată de a-și dovedi și recupera prejudiciul suferit în mod cert prin producerea incendiului imobilului.

În opinia Curții, partea vătămată trebuia îndrumată încă de la prima instanță, fie să formuleze plângere în conformitate cu art.278/1 pr.penală împotriva mențiunii din rechizitoriu cu privire la scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților pentru infracțiunea de distrugere din culpă, prev. de art.219 alin.1 penal, fie să se adreseze cu o acțiune civilă de răspundere delictuală împotriva inculpaților, în care să aibă posibilitatea să solicite orice probe consideră că sunt relevante, atât cu privire la cauza incendiului, cât și cu privire la cuantumul pagubei suferite.

Așa fiind, în baza art.385/15 pct.2 lit.d pr.penală, Curtea va admite recursul părții civile, va casa hotărârile anterioare și constatând că pentru fapta cauzatoare de prejudicii părții vătămate, vizând incendierea imobilului său din comuna, nu există acțiune penală exercitată, va lăsa nesoluționată acțiunea civilă a acestei părți, pentru a-i da posibilitatea să se adreseze instanței civile.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

Recursul inculpatului, vizează cuantumul pedepsei aplicate de prima instanță și menținut de instanța de apel.

Or, în ceea ce-l privește pe inculpatul recurent, Curtea constată că pentru faptele deduse judecății în prezenta cauză, mai multe acte materiale de furt consumat și tentativă la furt, circumscrise infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 - 209 lit.a și i penal inculpatul a fost sancționat cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aflată în apropierea limitei minime prevăzută de textul legal incriminator, în condițiile în care s-a reținut că la comiterea faptelor a fost atras și un minor, ceea ce a dus la reținerea circumstanței agravante prevăzută de art.75 lit.c penal.

Curtea consideră că, față de antecedența penală a inculpatului, care a mai comis infracțiuni de același gen și în minorat, de mulțimea faptelor deduse judecății în prezenta cauză, împreună cu alte persoane, prin pătrunderea în interiorul locuințelor părților vătămate, nu se justifică reducerea pedepsei aplicate.

Aceasta, cu atât mai mult, cu cât se constată că inculpatul a beneficiat de clemența legii penale, întrucât pentru o condamnare anterioară s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și totuși, în cursul termenului de încercare a comis infracțiunea din prezenta cauză.

În concluzie, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de partea civilă,domiciliat în P,-, -6,.13, jud. P, împotriva deciziei penale nr. 123/25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 208/03.11.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte și în consecință:

Casează, în parte, decizia și sentința, în latură civilă, în sensul că lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă.

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui G si, născut la data de 24 noiembrie 1988, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva acelorași hotărâri.

Constată că recurentul inculpat este arestat în altă cauză.

Menține restul dispozițiilor hotărârilor anterioare.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300 lei onorariul avocatului din oficiu se va avans din fondurile Ministerului Justiției si Libertăților în contul Baroului

Dispune plata onorariilor celorlalți apărători din oficiu din fondurile Ministerului Justiției si Libertăților în sumă de câte 300 lei fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.10.2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Georgescu Cristina Gabriela

- - - - - -

Grefier,

Red. DG//MM

5 ex/ 29.10.2009

f-- Jud. V de

jud. fond

dosar apel -- Tb.

jud. apel ,

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3113/2006

Președinte:Dan Andrei Enescu
Judecători:Dan Andrei Enescu, Georgescu Cristina Gabriela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 684/2009. Curtea de Apel Ploiesti