Furtul (art.208 cod penal). Decizia 92/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 92/
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare apelul penal formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr.158 din 10 aprilie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr- ( nr. în format vechi 405/2005), privind pe inculpații, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prev. și ped. de art.208-209 cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- intimatul inculpat - personal și asistat din oficiu de avocat în substituire avocat, conform delegației de substituire nr.9/2008, emisă de Baroul C;
- intimatul inculpat - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2007, emisă de Baroul C;
- intimatul inculpat - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2007, emisă de Baroul C;
- martora.
Se constată lipsa intimatei parte civilă SC SA P prin lichidator SPPI.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.
În conformitate cu disp.art.327 cod pr.penală, a fost audiată martora, declarația acesteia fiind consemnată în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, în susținerea motivelor de apel, critică soluția pronunțată de instanța de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpaților, apreciind că există suficiente probe care demonstrează vinovăția acestora. Expune pe scurt situația de fapt reținută prin actul de inculpare. In opinia sa, revenirile unor martori asupra depozițiilor date anterior sunt neîntemeiate, nesincere vădit unele dintre ele, pro causa, atât timp cât nu oferă o motivare pertinentă pentru aceste retractări. Înlăturarea sau lipsa de rol activ a instanței de fond de a identifica motivul retractării martorilor, pare să fi fost pertinent să fi făcut trimitere la abuzurile făcute de organele de cercetare penală, nici un martor nu a afirmat că a fost constrâns. Toți martorii vorbesc de trecerea timpului, de vârstă, de alte circumstanțe, nici unul nu a precizat că nu a declarat adevărul atunci. Dacă declarațiile sunt contradictorii, trebuie reținute cele care se coroborează între ele cu alte mijloace de probă științifice.
martorului, martor cu identitate protejată, apreciază că este consecința modului în care s-a procedat la audierea acestuia, iar pericolul deconspirării identității sale l-a făcut să retracteze acea declarație. Solicită, pe baza acestor mijloace de probă indirecte, coroborându-le să se dispună admiterea apelului, desființarea soluției pronunțată de instanța de fond și, rejudecând, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice care să reflecte adevărul judiciar.
Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat, solicită respingerea apelului declarat de parchet și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică, apreciind că în mod corect a dispus achitarea inculpatului în temeiul art.10 lit.c cod pr.penală. Din declarația inculpatului, rezultă că în perioada 8.08.2003 - 20.11.2003 a fost arestat într-o altă cauză. Din declarațiile martorilor și ale inculpaților nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit faptele ce i se rețin în sarcină.
Avocat având cuvântul pentru intimații inculpați și, solicită respingerea apelului declarat de parchet și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică, în sensul achitării inculpaților în temeiul art.10 lit. C cod pr.penală pentru faptele ce li se rețin în sarcină. Motivarea instanței de fond a fost făcută în mod legal până la extremă. Probatoriul este administrat cu un profesionalism desăvârșit. Martorul a declarat că nu-i cunoaște pe inculpați, la insistența organelor de poliție a indicat la întâmplare din poze. Hotărârea pronunțată de instanța de fond dă dovadă de respectarea dispozițiilor legale
Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, se consideră nevinovat.
Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, se consideră nevinovat.
Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, se consideră nevinovat, nu a avut activități infracționale, nici măcar contravenient nu a fost; când a făcut o activitate economică a fost făcută în mod legal; în prezent are o firmă de ații electrice, branșamente.
A,
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin sentința penală nr.158 din 10.04.2007 pronunțată în dosarul penal nr.405/2005, TRIBUNALUL CONSTANȚAa hotărât:
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod.proc.pen. rap. la art.10 lit.c Cod.proc.pen.
A achitat pe inculpatul - fiul lui G și, născut la 24.09.1967, în com., studii 10 clase, necăsătorit, un copil minor, domiciliat în com.,-, jud. C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, g, i, alin.3 lit.a și alin.4 Cod.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen. și art.37 lit.a Cod.pen.
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod.proc.pen. rap. la art.10 lit.c Cod.proc.pen.
A achitat pe inculpatul - fiul lui și, născut la 31.03.1962 în orașul Hârșova, studii 10 clase și școala profesională, căsătorit, 2 copii minori, domiciliat în com.,-, jud. C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, g, i, alin.3 lit.a și alin.4 Cod.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen.
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod.proc.pen. rap. la art.10 lit.c Cod.proc.pen.
A achitat pe inculpatul - fiul lui și, născut la 22.04.1967 în com., studii 10 clase și școala profesională, căsătorit, 2 copii minori, domiciliat în com.,-, jud. C, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, g, i, alin.3 lit.a și alin.4 Cod.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod.pen.
În baza art.346 alin.3 Cod.proc.pen.
A respins, ca nefondate, pretențiile civile formulate de partea civilă
În baza art.189 Cod.proc.pen.
Suma de 400 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu, în favoarea avocat, se avansează din fondurile către Baroul
În baza art.192 alin.3 Cod.proc.pen.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 07.11.2003, numitul, paznic la Secția de pompare irigații, situată pe DJ 226, între localitățile și, în apropierea Poarta Albă - Midia -, a sesizat verbal o patrulă de jandarmi din cadrul UM 0953 C ce asigura paza conductelor de transport produse petroliere despre faptul că, în zona, persista un miros puternic de combustibil.
Urmare sesizării, la fața locului s-a deplasat o echipă alcătuită din reprezentanți ai SC SA P, Sucursala C, ai Jandarmeriei și lucrători din cadrul C, care a constatat că, în zona unui cămin de vizitare a unei conducte de apă dezafectate din apropierea drumului județean, exista un amestec de produc petrolier.
Prin urmare, folosindu-se un utilaj special, s-a procedat la decopertarea zonei, ocazie cu care, perpendicular pe traseul conductei de transport motorină aparținând SC SA P, însă la o adâncime de circa 2 metri, a fost identificată o conductă din azbociment preexistentă, având diametrul de un metru și care servise la evacuarea apei reziduale provenind de la SC SA.
După finalizarea acțiunii de decopertare, pe conducta de motorină s-a găsit o ație artizanală ce se prelungea în interiorul conductei de azbociment printr-un tunel descendent, cu lungimea de circa cinci metri, ai cărui pereți laterali erau susținuți cu material lemnos izolat.
Continuându-se cercetările, în interiorul tunelului au fost identificate o șarnieră prevăzută cu și robinet, ce fusese montată pe conducta de motorină prin decuparea țevii protectoare, bucăți din lemn dintre cele folosite la susținerea pereților, fragmente de material izolant,țeava metalică pe care se realiza transportul motorinei sustrase, mai mulți conductori electrici și un ce asigura iM.tul în acel spațiu, unelte (patru pânze bomfaier, folosite la tăierea țevii protectoare, o săpăligă, două cazmale și o flanșă), precum și o sticlă cu ce putea servi celor ce montaseră ația pentru a-și reveni din starea generată de lipsa aerului.
Cu același prilej, la o distanță de aproximativ 60 metri de locul unde a fost găsită ația artizanală montată în conducta de motorină, in incinta, a mai fost descoperită o groapă, situată de asemenea deasupra traseului conductei de azbociment (care, de altfel, era decupată în acel loc), în interior fiind identificate baterii și un tub de oxigen având montate un manometru și o pleumovalvă și s-a constatat că ația artizanală se prelungea în interiorul conductei, pe lângă țeava metalică prin care se realiza circulația motorinei sustrase fiind pozat un furtun din PVC.
În această situație, în vederea stabilirii distanței totale pe care se prelungea ația artizanală, au fost efectuate decopertări din loc în loc pe traseul conductei de azbociment, rezultând o lungime totală a ației de 2.350 metri.
Menționăm că întreaga activitate expusă anterior a fost filmată cu cameră video, caseta fiind atașată ca mijloc de probă la dosarul cauzei.
De-a lungul traseului ației artizanale, în afara țevii metalice cu diametrul de 40 mm. îmbinată pe alocuri cu mufe, prin care se realiza transportul combustibilului sustras și a furtunului paralel din PVC flexibil cu diametrul interior de 7 mm. au mai fost găsite baterii și lanterne de diferite tipuri, două cărucioare artizanale folosite la deplasarea prin interiorul conductei de azbociment, un racord metalic tip T având fixate trei bucăți de furtun din PVC cu diametrul de 7 mm. și un racord din plastic ce făcea legătura între două segmente ale țevii metalice din componența ației artizanale, pe care a fost identificată o etichetă cu preț și o alta având inscripția "furtun flexibil din PVC plastifiat, produs la 20.10.2003 la SC ".
Totodată, la suprafață s-au găsit cinci cămine de vizitare a ației, preexistente ori create de către persoanele ce o montaseră, după cum urmează:
-în incinta, așa cum am arătat anterior, la o distanță de circa 60 metri de locul în care ația era montată în conducta de motorină;
-la o depărtare de circa 1 km. De, respectiv la o distanță de 80 metri față de prima cale ferată aflată în zonă;
-lângă cea de-a doua cale ferată și la o distanță de circa 150 metri de SC SA,
-în câmpul agricol dintre SC SA și SC SA, la 300 metri distanță de căminul anterior;
-în același câmp agricol, dar în apropierea jgheaburilor fostei ații de irigat.
La capătul ației artizanale, respectiv la ultimul cămin de vizitare, în gura practicată deasupra conductei de azbociment, se afla amplasat un din tablă, în poziția în picioare și cu o adâncime în sol de 50 cm. prin care se putea pătrunde în interiorul conductei și care era prevăzut cu un camuflat cu pământ. În apropierea butoiului, la circa 20 metri, într-o altă conductă de azbociment, au fost găsite 35 segmente de țeavă de apă cu lungimi de 6 - 7 metri și la o distanță de 290 metri spre locuințele amplasate la depozitul de lemne, a fost identificată o improvizată dintr-un container și îngrădită cu gard din scânduri.
Comparând distanța dintre ultimul cămin de vizitare și cu lungimea totală a celor 35 segmente de țeavă, s-a constatat că acestea coincid și, având în vedere împrejurarea că secționarea țevii se realizase prin tăiere parțială urmată de rupere, s-a apreciat că operațiunea a fost efectuată în criză de timp, cu scopul evident de a ascunde legătura dintre capătul ației artizanale și locul unde se afla amplasată baraca.
Această concluzie s-a impus și urmare verificărilor efectuate în interiorul barăcii și pe terenul împrejmuitor, identificându-se un șanț cu latura de 20 - 25 cm. practicat din exterior în interior, până lângă, unde s-au găsit o suprafață de 50 x 50 cm. îmbibată cu o substanță lichidă cu miros specific de produc petrolier și două urme de stratificare cu diametrul de 30 - 40 cm. de formă circulară, similare celor lăsate de un bidon sau o canistră, de pe suprafața precizată anterior și din câmpul agricol aflat în apropierea barăcii fiind ridicate probe de sol. Ulterior, în U efectuării analizelor de laborator, potrivit rapoartelor de încercare nr.4302 și 4303 din 27.11.2003, a rezultat că probele de pământ ridicate din apropierea barăcii au în componență hidrocarburi saturate și prezintă miros specific de motorină, spre deosebire de proba ridicată din câmp (raport de încercare nr.4304/27.11.2003).
În interiorul barăcii și în spațiul îngrădit din jurul acesteia au mai fost găsite și ridicate un furtun flexibil din PVC de culoare, cu lungime de 4 cm și diametrul de 7 mm. o cutie cu vopsea de culoare albastră, un ghem de sfoară, o mănușă din piele, baterii pentru lanternă, o lanternă din plastic și o baterie auto marca.
Pe parcursul cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit că terenul agricol pe care era amplasată baraca aparține Parohiei. Audiat fiind, preotul paroh a arătat că suprafața de 3 hectare era lucrată de Societatea Agricolă, condusă de numitul, până în vara anului 2003, când la insistențele inculpaților și le-a închiriat un hectar pentru o perioadă de un an, Contra sumei de 10.000.000 lei. Martorul a mai declarat că cei doi frați i-au motivat că intenționează să cultive și că, întrucât în zonă nu exista ație de irigat, vor săpa fântâni, însă, în momentul în care preotul și-a manifestat intenția de a înființa o cultură similară pe celelalte două hectare rămase, inculpații l-au descurajat, invocând cheltuieli pe care nu și le-ar putea permite.
Totodată, s-a mai stabilit că, după preluarea terenului, cei doi au amplasat baraca și au îngrădit terenul din jur, apelând apoi la numitul, angajat al Parohiei, care deține un tractor, căruia i-au solicitat să efectueze brazde, în scopul declarat de a delimita terenul închiriat, una dintre acestea făcând legătura între colțul barăcii (unde a fost găsit șanțul descris anterior) și traseul conductei de azbociment în interiorul căreia s-a găsit ația artizanală.
În cursul urmăririi penale, o parte a bunurilor găsite în interiorul conductei de azbociment, precum și în baraca inculpaților și, a fost trimisă spre analiză Institutului de Criminalistică B, rezultând următoarele:
-furtunul flexibil găsit în prezintă caracteristici fizico-chimice (nuanță, diametru și natură) identice cu cele ale capetelor de furtun fixate de ștuțurile aferente racordului tip T, în toate acestea fiind puse în evidență U de motorină (raport de constatare tehnico-științifică nr.-/29.11.2003);
-în fragmentele de sfoară ridicate din interiorul conductei de azbociment și pe mănușa din piele găsită în s-au pus în evidență urme de motorină (raport de constatare tehnico-științifică nr.-/29.11.2003).
Activitățile de urmărire penală au mai avut în vedere efectuarea de verificări la magazinele de profil din municipiul C și orașul și, realizându-se o selecție a persoanelor ce au achiziționat cantități însemnate de țeavă metalică și furtun PVC cu caracteristicile celor utilizate la confecționarea ației artizanale, s-a stabilit că:
La magazinul aparținând SC SRL în perioada 13.05. - 18.11.2002, în repetate rânduri, atribuindu-și identități reale sau false și declarând numere de înmatriculare a autovehiculelor cu care asigurau transportul, false sau neatribuite de SEIP C, inculpații și au achiziționat 1.290 metri miliari țeavă de apă cu caracteristici identice celei din componența ației artizanale și fiting-uri cu aceleași dimensiuni, fiind recunoscuți în acest sens din fotografii de către vânzătoarele și. Mai mult, aceasta din urmă a declarat că înscrisul de pe eticheta lipită pe racordul aflat în componența ației artizanale, la care ne-am referit anterior, îi aparține, iar bunul a fost vândut, împreună cu alte patru racorduri de același tip, celor doi inculpați, afirmația martorei fiind confirmată de concluziile raportului de constatare tehnică-științifică grafoscopică nr.36196/27.11.2003.
Achizițiile de la magazinul sus menționat s-au realizat în numele AF MA & RA, care aparține soției inculpatului, și în numele SC SRL, al cărei administrator și asociat unic, respectiv numitul, a declarat că nu are cunoștință despre acestea, de altfel, de fiecare dată, fiind precizat un alt cod fiscal, diferit de cel real.
De la magazinul aparținând SC SRL la datele de 14 și 25 februarie 2003, inculpatul, însoțit de trei persoane necunoscute, a achiziționat cantitățile de 500 și respectiv 1.500 metri liniari de furtun flexibil din PVC, cu caracteristici similare celui găsit de organele de poliție în interiorul conductei de azbociment, fiind recunoscut în acest sens din fotografii de vânzătoarea.
Menționăm că, fiindu-i prezentat martorei furtunul din PVC găsit în conductă, aceasta a declarat că este identic cu cel vândut inculpatului.
Cu ocazia achiziționării primei cantități de furtun, respectiv cei 500 metri liniari, a fost întocmită factura fiscală seria - - nr.-/14.02.2003 și s-a eliberat chitanța nr.- din aceeași dată, ce atestă efectuarea plății, documente ce au fost găsite în torpedoul autoturismului marca 1307, cu număr de înmatriculare -.05. autoturism care a fost amenajat de către inculpatul special pentru a transporta produse petroliere, inculpat care a și fost depistat transportând cu acesta cantitatea de 1.800 litri motorină provenind din conductele SC SA, în noaptea de 07/08.08.2003, faptă pentru care a fost trimis în judecată și este în prezent condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare. Totodată, semnătura de primire aplicată pe factura sus menționată a fost executată de către inculpatul, astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr.36136/12.11.2003.
De la magazinul din municipiul C, la datele de 14.02.2003 și 07.03.2003, folosind un card emis în acest scop pe numele său, inculpatul a achiziționat în total 800 metri liniară țeavă de apă de 40 x 3 mm.,produsă de SC SA B N, caracteristicile acestea fiind identice cu cele ale segmentelor din componența ației artizanale.
În mod similar, de la același magazin și folosind cardul emis pe numele său, inculpatul a cumpărat în repetate rânduri, în intervalul 15.04.2002 - 09.05.2003, mai multe materiale și instrumente, unele dintre acestea necesare realizării unei ații artizanale de genul celei ce face obiectul prezentului dosar.
Cercetările penale au inclus și efectuarea de percheziții la locuințele celor trei inculpați, ocazie cu care la domiciliul inculpatului s-au găsit o bucată de țeavă de apă, produsă de SC ROMÂNIA SA M C, având, potrivit inscrpțiilor pe care le prezenta, aceleași caracteristici și data de fabricație cu cea din alcătuirea ației artizanale, precum și o osie metalică cu roți din, care, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.36153/18.11.2003, prezenta elemente de asemănare sub aspectul formei și modului de construire cu căruciorul din metal găsit în interiorul conductei de azbociment traversate de ația artizanală.
La domiciliul inculpatului a fost identificată o ație de încălzite termică realizată de către acesta și care are în componență materiale (țeavă de apă și fiting-uri) identice în ceea ce privește dimensiunile, culoarea și producătorul cu cele ce alcătuiesc ația artizanală, dar în cantități ce nu justifică achizițiile efectuate de inculpat, potrivit declarațiilor vânzătoarelor menționate anterior. În legătură cu acest aspect și având în vedere susținerile inculpatului, au fost efectuate verificări suplimentare la magazinele aparținând SC CONST SRL și SC SRL din comuna, indicate de acesta ca fiind locurile de unde a cumpărat materialele folosite la confecționarea ației de încălzire, rezultând că nici una dintre cele două societăți nu a comercializat țeavă de apă cu diametrul de 40 mm. în perioada 2002 - 2003, iar vânzătorii, deși îl cunosc pe, nu și-au amintit să fi vândut asemenea produse.
În completarea urmăririi penale, în vederea obținerii cât mai multor date privitoare la autorii faptei ce formează obiectul prezentei cauze, s-a procedat la audierea persoanelor ce își desfășoară activitatea la obiectele din zonă, a tractoriștilor și celor care au efectuat lucrări agricole, precum și a proprietarilor terenurilor traversate de ația artizanală.
Din declarația numitului, paznic la Ferma nr,13 aparținând SC SA și amplasată în zona unde ația artizanală este montată la conducta de motorină, reiese că într-una din zilele lunii octombrie sau noiembrie 2002, fiind de serviciu, s-a întâlnit în mod inexplicabil pentru el cu inculpatul, fost coleg de muncă la aceeași societate, acesta aparținând, deși nu avea nici un motiv, din interiorul fermei, cu hainele murdare de pământ.
Martorul, proprietarul unei suprafețe de 2 ha.de teren situată între cele două lunii de cale ferată subtraversate de traseul ației artizanale, a declarat că, în vara anului 2003, fost contactat de către inculpatul, care a venit la însoțit de numitul și s-a oferit inițial să cumpere și apoi să închirieze un hectar de teren pentru o perioadă de 10 ani contra sumei de 10.000.000 lei pe an. Martorul a arătat că a refuzat această ofertă, pe parcursul discuțiilor purtate cu inculpatul, acesta i-a relatat că intenționează să sădească pomi lângă calea ferată aflată lângă, loc în care numitul a susținut că a observat ulterior, în repetate rânduri, urme de pneuri aparținând unor vehicule de diferite tonaje și de produs petrolier, deși în zonă nu există nici un drum sau vreun obiectiv economic care să justifice prezența mașinilor.
Prezența inculpaților și în apropierea stânei aparținând martorului sus menționat este confirmată și de către numiții, și, cei trei relatând organelor de poliție un incident petrecut la o dată neprecizată. Astfel, aceștia au arătat că s-au deplasat cu o căruță la stâna aparținând numitului pentru a tăia o bucată de țeavă pe care să o valorifice ulterior ca fier vechi, ocazie cu care s-au întâlnit cu un grup format din patru bărbați, aflați într-un autoturism marca, persoane care s-au recomandat a fi angajate în cadrul SC SA și care, în această calitate, au încercat să le "confiște" ația de autogen cu care intenționau să taie țeava. Pe parcursul cercetărilor penale, martorii i-au recunoscut din fotografii pe inculpații și, precum și pe numiții și ca fiind persoanele la care s-au referit în declarațiile date.
În cauză au mai fost audiați numiții și, care locuiesc în blocul din orașul, acveștia declarând că în vara anului 2003, în mai multe rânduri,l-au văzut pe inculpatul conducând un autoturism de culoare albă prin zona în care locuiesc și transportând produs petrolier cu miros specific de motorină, în una din nopți chiar constatând că, din partea din spate a mașinii, care era acoperită cu o prelată, curgea motorină.
Același aspect, respectiv transportarea de către inculpatul de produse petroliere, a fost relatat și de către martorul, fost coleg de celulă cu inculpatul la Penitenciarul Poarta albă, acesta arătând că a fost luat o dată cu autoturismul cu numărul de înmatriculare -.05. în care se găseau circa 400 litri benzină.
Precizări privind activitatea infracțională desfășurată de către același inculpat a oferit martorul, de asemenea a fost coleg de celulă cu inculpatul și care a fost audiat, la solicitarea sa, sub o altă identitate, în condițiile art.86/1 al.6 în referire la art.86/2 al.5 cod pr.penală. Astfel, martorul a arătat că inculpatul a povestit în cursul detenției cum obișnuia să sustragă motorină, împreună cu mai multe persoane, după ce, în prealabil, se procedase la montarea unor ații artizanale. În concret, inculpatul relata că, în acest scop, se săpa un tunel și se perfora parțial conducta cu ajutorul unei mașini electrice alimentate de baterii, aplicându-se apoi un robinet prevăzut cu colier, străpungerea conductei realizându-se prin lovire cu un dorn din bronz. În continuare, la robinet se conectau bucăți de țeavă care serveau la transportul combustibilului sustras cât mai repede prin tunelul săpat anterior, astfel încât să se asigure îndepărtarea de locul conectării, cu scopul de a evita surprinderea de către jandarmi.
Martorul a mai arătat că, din relatările inculpatului a înțeles că acesta își procura materialele necesare realizării ațiilor de la magazinul, că iM.rea in interiorul tunelului se realiza cu curent continuu, asigurat prin folosirea unei baterii auto și, de asemenea, că transportul motorinei sustrase se efectua cu cisterne, o vidanjă transformată în cisternă și un autoturism adaptat special în acest scop, autovehiculele fiind încărcate direct din ația artizanală, în diferite puncte situate în apropierea unei stații de apă și a unei târle de oi.
Aspectele declarate de către martorul au fost parțial confirmate de conținutul înregistrărilor pe bandă magnetică ale convorbirilor purtate de inculpatul în Arestul C, efectuate în baza autorizației nr.105/18.11.2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, suporturile magnetice și transcrierile acestora fiind atașate ca mijloace de probă la dosarul cauzei.
În vederea stabilirii în concret a circumstanțelor în care a fost comisă fapta ce formează obiectul prezentei cauze, a fost efectuată o expertiză judiciară se specialitate, care a stabilit următoarele:
-ținând cont de modul de construcție a tunelului, de aranjare a scândurilor și de gradul de compactare a terenului de deasupra tunelului, rezultă că ația artizanală a fost montată fără decopertarea conductei;
-în U studiului caietelor de activitate, al rapoartelor de lucru, al diagramelor de înregistrare, câr și al caietelor operatorilor din cadrul SC SA P, Sucursala C, se poate afirma că ația a fost efectuată și cuplată în lunile noiembrie - decembrie 2002 și pusă în exploatare începând cu luna ianuarie a anului 2003;
-principiul de funcționare a ației artizanale, constând în cuplarea furtunului din plastic la buteliile de aer ale autocisternei și cuplarea conductei de PVC în cisternă și reglarea presiunii aerului la o valoare prestabilită, astfel încât că comande deschiderea parțială a vanei pneumatice și să asigure o presiune de motorină în conducta de PVC mai mică de 6 atm. a permis sustragerea motorinei atât în perioadele de pompare, cât și în perioadele de staționare a combustibilului prin conductele de transport ale SC SA;
-din analiza diagramelor scăderilor depresiune a rezultat că, în perioada ianuarie - octombrie 2003, s-a pierdut o cantitate totală de 2.326.342 kg. motorină.
La solicitarea organului de cercetare penală, inculpatii, și au acceptat să fie testați prin metota "poligraf", rezultând în cazul fiecăruia, prezența indicilor comportamentului simulat.
Audiați fiind, inculpații au negat constant săvârșirea fapt ce li s-a reținut în sarcină, iar la data de 27.01.2004, prin apărători aleși, au depus o cerere de administrare de probatorii, denumită "Notă de probe", cuprinzând atât considerațiile acestora cu privire la modul de efectuare cercetării penale în cauză, cât și solicitarea unor numeroase mijloace de probă, unele ce fuseseră deja administrate la data formulării cererii, iar altele administrate ulterior. Dintre acestea, însă, multe au fost respinse, întrucât, din cuprinsul actelor de urmărire penală, nu rezultau indicii privind pertinența, concludența șu utilitatea lor, probatoriile respective vizând aspecte fără legătură cu obiectul cauzei sau fiind bazate pe supozițiile personale ale inculpaților și apărătorilor acestora referitoare la #adevărații" autori ai faptelor de sustragere de motorină din conducta SC SA. În fine, unele dintre mijloacele de probă enumerate în cerere urmează a fi administrate de către organele de poliție pe cale de disjungere, respectiv cele privitoare la identificarea mijloacelor de transport al motorinei către punctele de valorificare.
Astfel, având în vedere natura complexă a cauzei, deși s-au desfășurat multiple activități, nu s-a reușit stabilirea societăților comerciale prin intermediul cărora au fost valorificate cantitățile de motorină sustrase sau care le-au folosit, precum și a persoanelor implicate, prin prezentul rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în acest sens.
În U unei analize temeinice a întregului material probator în opinia instanței nu se confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor ce li se rețin în sarcină.
Astfel, pe tot parcursul procesului penal inculpații au avut o poziție de nerecunoaștere a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, susținând în mod constant că nu se fac vinovați de comiterea acestora.
Inculpatul a declarat că materialele pe care le-a cumpărat de la și care figurau în facturile găsite, le-a folosit pentru efectuarea unor construcții anexe, la locuința sa, arătând, totodată, că la data când se precizează în actul de inculpare că ar fi fost fabricat furtunul flexibil din PVC plastifiat și folosit la ația artizanală descoperită, respectiv octombrie 2003, era arestat încă din luna august 2003. Împrejurarea că a fost văzut în compania inculpatului a motivat-o prin faptul că au fost colegi de servici. De asemenea, deși a recunoscut că folosea un autoturism --o5-, în care adaptase un rezervor pentru motorină acesta a negat că ar fi sustras cantitatea de motorină reclamată de partea civilă.
Inculpatul a declarat că a avut o discuție cu preotul de la din, referitoare la închirierea unui hectar de teren pentru a cultiva, teren pe care, împreună cu fratele său, a amplasat o și pe care l-au împrejmuit. A mai precizat că a dus la acea o dormeză și o baterie auto, 2 căruțe de coceni, motiv pentru care nu a putut explica de ce au fost găsite mai multe bunuri. Referitor la materialele găsite la locuința sa, furtun, țevi, robineți, inculpatul a arătat că le-a folosit la ația de încălzire din locuința sa. Acesta a negat că ar fi cumpărat 800 metri liniari de țeavă, susținând că este posibil să fi fost cumpărată de altă persoană pe numele său. A recunoscut că a intenționat să închirieze un hectar de teren de la numitul, pentru a cultiva pomi fructiferi, renunțând însă la idee întrucât acesta nu a mai fost de acord.
Inculpatul a confirmat cele relatate de fratele său. Totodată, a arătat că la domiciliul său s-au găsit niște robineți, precizând că a cumpărat și 170 metri liniari țeavă pe care i-a folosit la ația de apă și alte materiale pentru ația de încălzire.
Martorul a declarat că a participat la o operațiune de decopertare a unei conducte din zona, întrucât exista bănuiala că existau în acea zonă ații artizanale. A mai arătat că s-au găsit pânze de bomfaier, un tub de oxigen, o țeavă, un furtun PVC de culoare albă.
Martorul a declarat că a fost descoperită o ație artizanală, montată la o conductă de motorină, funcțională la unul dintre capete care se afla într-o curte, precizând însă că era dezafectată, fiind tăiată. A mai arăta că s-au mai găsit un tub de oxigen, pânze de bomfaier, o cheie și posibil un cablu electric, iar furtunul ației era de culoare neagră.
Martorul a declarat că, în U unei decopertări, s-a descoperit un tunel care făcea legătura între conducta de motorină și conducta dezafectată de apă și o ație artizanală ată la conducta de motorină, despre care nu a putut spune dacă putea fi folosită, precum și un tub de oxigen.
Martorul a declarat că lucra la o stație de gaz, între și, în spatele căreia era o groapă de gunoi, unde a găsit două bucăți de furtun, pe care le folosea la udat. A precizat că nu-și mai amintește cum arătau, dar că nu prezentau vreun miros specific. De asemenea, a mai arătat că stația de gaze nu este amplasată pe traseul conductei de motorină, care se afla la o distanță de 2- 3 km. Cu privire la mașinile ce circulau prin zonă declarat că a observat o de culoare albă sau gri, fără a putea susține că era vorba de același autoturism de fiecare dată, autoturisme, cu obloane ale celor care aveau animale în zonă. Referitor la autoturismul cu nr. - - a menționat că într-adevăr l-a văzut prin zonă, pe timp de zi, însă nu cine-l conducea.
Martorul G, director de întreținere la SC, a declarat că societatea are 3 ferme în zona, iar paznicii care asigurau paza atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte nu i-au raportat nimic în legătură cu săparea unor tuneluri în zonă sau referitor la existența vreunor cisterne ori prezența vreunor persoane.
Martorul a declarat că în luna noiembrie lucra ca paznic la SC. În acea perioadă a precizat că nu a observat nimic deosebit, doar faptul că angajații SC au efectuat săpături, pentru amenajarea unui șantier. Totodată, locul unde efectua paza fiind aproape de șosea, a văzut circulând multe mașini, respectiv cisterne, cam 50 pe zi, dar care circulau pe șosea și nu pe câmp. De asemenea, a observat că în zonă patrulau echipe de jandarmi atât ziua, cât și noaptea, precum și echipaje de poliție. Referitor la gardul împrejmuitor a arătat că încă de când s-a angajat a constatat că lipsea o porțiune din acesta. Cu privire la cei trei inculpați a arătat că-l cunoaște pe inculpatul, întrucât a fost coleg de muncă cu tatăl său, dar pe care nu l-a mai văzut din anii 1988 - 1989.
Martorul a declarat că lucrează din anul 1985 ca paznic la SC, ferma din zona, perioadă în care nu a sesizat nimic care să-i trezească suspiciuni, nu a văzut persoane care să facă săpături în zonă, cu excepția celor care s-au efectuat la conducta de apă de către un personal specializat. Ferma fiind lângă șosea a observat circulând cisterne care se îndreptau spre Midia, nu a văzut însă cisterne circulând pe câmp. De asemenea, zilnic erau făcute filtre de către mașinile de poliție.
Martorul a declarat că în perioada în care a efectuat paza la SC, ferma din zona, nu a sesizat nimic care să-i trezească bănuieli și nici să se facă săpături prin zonă. Dintre cei trei inculpați a arătat că-l cunoaște pe inculpatul cu care a fost coleg de serviciu.
Martorul a declarat că nu a lucrat ca paznic în zona și nu cunoaște pe nici unul dintre cei trei inculpați.
Martorul a declarat că în perioada în care a efectuat paza la Agricola, la ferma respectivă nu exista nici o conductă de combustibil, fiind una dincolo de șoseaua ce trecea prin zonă și nici nu a observat nimic suspect.
Martorul a declarat că i-au fost puse întrebări în legătură cu sustragerea de combustibil, despre care însă nu cunoaște nimic. A precizat că efectua lucrări agricole pe terenurile, unde nu a observat să se fi săpat șanțuri. La un moment dat pe unul din terenurile, despre care știa că aparține unui preot, a arătat că a fost adusă o. Același martor a mai arătat că la intersecția șoselelor dinspre și erau lucrători de poliție care efectuau controale, mai mult dimineața, dar uneori și seara. Acesta a precizat că nu are cunoștință dacă prin zona unde efectua lucrări trecea vreo conductă de combustibil. De asemenea, a menționat că-i cunoaște pe inculpații și fiind consăteni, știindu-i gospodari și ca pe niște persoane care nu au creat probleme.
Martorul, mecanic agricol la, a declarat că în perioada în care a lucrat nu a văzut nimic suspect în zonă, respectiv mașini staționând, persoane străine, să fi fost săpate șanțuri sau gropi. Întrucât în zona respectivă era o intersecție care ducea spre, și, a arătat că zilnic se afla în zonă o patrulă de poliție care efectua controale. A mai arătat că-l cunoaște pe inculpatul întrucât stau în același cartier, însă pe ceilalți doi inculpați i-a văzut la poliție, necunoscându-i dinainte.
Martorul a declarat că în mai multe rânduri a sesizat poliția și jandarmeria în legătură cu scurgerile de motorină la una din conductele și doar la a patra sesizare au venit la fața locului cei din conducerea, reprezentanți ai și lucrători de poliție. Deplasându-se de-a lungul conductei până la intersecția cu conducta a arătat că la un moment dat s-a observat că pământul fusese săpat, în locul respectiv fiind descoperită o ație artizanală și un tunel care făcea legătura între conducta de combustibil și conducta de azbociment, care era plină de motorină. Martorul a mai arătat că zona în care efectua el serviciul era o zonă păzită zi și noapte de poliție, fiind și echipe de control ale și că nu a observat nimic suspect. De asemenea, pe terenurile din zonă nu au fost văzute barăci, ci doar în zona depozitului de lemne și care era locuite. Dintre cei trei inculpați martorul a precizat că-l cunoaște doar pe inculpatul.
Același martor a mai relatat o împrejurare în care a arătat că, intenționând să meargă spre, la intersecția șoselei către această localitate cu drumul național a observat staționată o mașină care, după ce din incinta fermei 3 ieșit o cisternă care s-a îndreptat către, a plecat spre. Martorul a observat că din cisternă a curs un lichid, constatând că era motorină. Ajungând în martorul a declarat că a mers la poliție unde a relatat ceea ce văzuse însă nu a fost crezut, deși autoturismul pe care-l observase staționat se afla parcat în fața poliției.
Martorul, angajat la, a declarat că a fost solicitat de către lucrătorii de poliție să le indice traseul de legătură dintre stația de pompare și combinat. Ulterior, lângă gardul societății s-a făcut o decopertare, ocazie cu care nu s-a găsit nimic. Potrivit declarației martorului în zona respectivă erau 6 conducte prin care se transporta apă industrială pentru societate. De asemenea, a mai relatat că în U unei verificări la stație s-au constatat scurgeri într-un cămin exterior, ca urmare a unei defecțiuni la un ventil, aflând ulterior că era de fapt vorba de un furt de motorină, necunoscând alte aspecte.
Martorul, preot, a declarat că a avut o discuție cu inculpații în legătură cu închirierea unui hectar de teren pentru a cultiva, lucru cu care martorul a fost de acord, dar care nu s-a mai finalizat deși inculpații delimitaseră deja terenul. Potrivit declarației martorului contractul nu a mai fost încheiat, întrucât la o lună după ce a avut loc delimitarea terenului au început cercetările. Referitor la construcția de pe teren de la cei doi inculpați a aflat că le aparținuse acestora și că o ridicaseră cu scopul de a depozita cele necesare pentru cultivarea terenului, unelte, sămânță și altele. Tot cei doi inculpați i-au mai spus că nu le-a făcut cunoscut polițiștilor că acea le aparține întrucât s-ar fi pierdut cu firea. Martorul a negat însă că ar fi fost prezent în momentul în care lucrătorii de poliție le-ar fi pus întrebări celor doi inculpați iar în ceea ce privește declarația dată în cursul urmăririi penale a arătat că, într-adevăr, a semnat-o, dar că în momentul în care a citit-o nu a dat prea mare atenție.
Martorul a declarat că a locuit la casa lă -se de treburile gospodărești. A precizat că nu-și mai amintește cu exactitate data când, la solicitarea inculpatului, care a cumpărat motorină de la și i-a alimentat tractorul, a mers în câmp unde a delimitat un teren de circa un hectar pentru a pune. Pe terenul respectiv nu a văzut nici o construcție, dar când a fost chemat la reconstituire a observat că era construită o înconjurată de gard, la reconstituire fiind prezenți și inculpații.
Martora, încadrată la, a declarat că la cererea lucrătorilor de poliție le-a pus la dispoziție documentația referitoare la conductele care fac legătura între stația de pompare și.
Martorul, electrician la SC Gaz C, a declarat că mai multe persoane efectuau lucrări lângă conducta de gaz, aflând că aceștia remediau o conductă de apă pentru. Acesta a precizat că nu cunoaște pe nici unul dintre cei trei inculpați.
Martorul a declarat că nu cunoaște pe nici unul dintre cei trei inculpați. A arătat că a locuit în zona depozitului de lemne, tot în acea zonă locuind și familia, precizând că a observat venind la aceasta, pe timp de zi și în două rânduri. o mașină de culoare albă, însă nu a văzut cine se afla la volan și dacă transporta ceva anume. Martorul a menționat la un moment dat că nu-și amintește dacă acea mașină trecea cu luminile stinse, dar trebuie precizat că acesta a arătat că a văzut-o pe timp de zi. În vara anului 2003, împreună cu, a observat pe drum o dâră de combustibil, făcând cunoscut acest lucru și lucrătorilor de poliție. Martorul a mai declarat că a observat că din acea mașină a curs produs petrolier cu miros de motorină, arătând însă că nu a observat cine era în mașină. Același martor a relatat că la o distanță de 300 de metri se aflau conductele de combustibil, observând că în acea zonă se făcea mai multe săpături de către lucrătorii de poliție.
Martorul a declarat că locuiește la depozitul de lemne, iar la o distanță de 300-400 de metri locuiește familia. Martorul a precizat că în zona respectivă circulau mai multe mașini, de diferite tipuri, dar că nu a observat ca la această familie să oprească mașini, în afară de mașina fiului lor. A recunoscut că, împreună cu, a observat o dâră de combustibil, motorină sau benzină, însă a susținut că nu a văzut și mașina din care s-a scurs acel combustibil. Nu îi cunoaște pe inculpați.
Martorul îl cunoaște doar pe inculpatul întrucât au fost colegi. Acesta lucrează ca paznic la SC SA relatând o împrejurare în care, când făcea rondul, s-a întâlnit cu inculpatul care era însoțit de un tânăr, aflând că venea de la și la recomandarea lui a luat-o pe drumul de piatră. După puțin timp a venit un lucrător de poliție care l-a întrebat cu cine a vorbit, de la acesta aflând că ar fura benzină. Martorul a arătat că la conductele de benzină se lucra din primăvară, văzându-i pe muncitori cu utilajele. De asemenea, a mai precizat că în zona respectivă circula poliția, însă nu cunoaște dacă în mod permanent.
Martorul a arătat că-l cunoaște bine pe inculpatul, iar pe inculpatul l-a văzut de vreo două ori. -se de creșterea animalelor, în anul 2003 sau 2004, i-a dat 5 capre, motiv pentru care uneori venea la el să-i dea lapte si. De asemenea, l-a mai văzut păzind porumbul pe care tatăl lui îl avea pe un teren aflat la o distanță de 300 de metri, deplasându-se cu o de culoare albă sau cu o motoretă. Nu a fost de acord cu propunerea lui de a-i vinde sau închiria o parte din terenul pe care-l deținea, însă că acesta și-a ridicat o pe un alt teren, intenționând să-și facă o de oi. Atât în zona unde creștea animalele, cât și pe terenul său martorul a arătat că trecea o conductă de apă a, pe terenul său trecând în diagonală. Pe inculpatul a declarat că l-a văzut o singură dată când era împreună cu numitul și un alt, deplasându-se cu un autoturism cu obloane și care s-a luat de alte persoane care erau în căruță spunându-le să nu taie conductele, pentru că observase un tub de oxigen.
Martorul a declarat că este încadrat în continuare la SC SRL C, în perioada anilor 1996-2004, având un punct de lucru la ferma nr.3 Sat. Îl cunoaște doar pe inculpatul din perioada în carte lucra la ferma avicolă. A arătat că zona în care se afla punctul de lucru era traversată de conductele și că în anul 2000 sau 2001sa-u efectuat în zonă lucrări de reparații la conducta de motorină și benzină pe o distanță de 300-400 de metri, lucrări care au avut loc și în incinta fermei. Lucrările s-au efectuat pe o perioadă de 4 luni de către o firmă privată, în baza unui contract încheiat cu. Din declarația aceluiași martor mai rezultă și faptul că, odată sau de două ori pe an, conductele erau decopertate, întrucât se presupunea că aveau loc sustrageri de produse petroliere, cunoscând că nu s-au găsit ații artizanale cu această ocazie, în ceea ce privește tronsonul care trece prin incinta fermei. Cunoaște însă că la o distanță de 100-150 de metri a fost găsită de către lucrătorii de poliție o ație artizanală montată pe o conductă petrolieră, ocazie cu care au verificat și incinta fermei. Martorul a negat că ar fi declarat în cursul urmăririi penale că ar fi fost abordat de persoane care să-i fi solicitat sprijinul în montarea unor ații artizanale, însă a arătat că i s-a solicitat să închirieze ferma, lucru pe care l-a și făcut. În timpul zilei când se deplasa la fermă martorul a precizat că nu a văzut nimic suspect, arătând, totodată, că în zona respectivă, și îndeosebi în timpul verii, zilnic trecea atât patrula de poliție, cât și patrula de jandarmi care avea și un post de pază, ulterior fiind desființat. În ceea ce privește patrula de jandarmi a arătat că aceasta se deplasa zilnic de-a lungul conductei, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Referitor la patrulele de poliție, însă, a declarat că nu cunoaște dacă se aflau zilnic în zona respectivă, dar că erau mai dese. Potrivit declarației martorului pe șoseaua principală, treceau în mod obișnuit, cisterne către, însă nu a văzut dacă circulau și pe celelalte drumuri, dar a precizat că dacă ar fi circulat ar fi fost observate și verificate.
Martorul a susținut în fața instanței că nu cunoaște conținutul declarației date în cursul urmăririi penale, întrucât s-a prezentat la sediul poliției la insistențele unui lucrător de poliție. A mai arătat că nu cunoaște pe nici unul dintre cei trei inculpați. Nu cunoaște dacă prin zona în care locuiește trec conducte, a precizat că trec mai multe mașini, însă nu cine se afla în ele și foarte des mașini ale poliției, dar nu și cisterne.
Martorul Odică a declarat că-l cunoaște pe inculpatul, iar pe ceilalți doi doar din vedere, întrucât locuiesc în aceeași localitate, dar că nu nimic referitor la infracțiunile pentru care sunt cercetați. A relatat însă o împrejurare în care fiind împreună cu soția sa și deplasându-se cu căruța pentru a strânge fier vechi, în zona a fost oprit de un, care s-a recomandat comandantul și care era însoțit de 2-3 bărbați îmbrăcați în costume de jandarmi. Tot în acea zonă a observat și o cisternă. După o săptămână, în aceeași zonă, seara, a văzut mai multe persoane, îmbrăcate în haine negre și purtând cagule, precum și un autoturism de culoare roșu. Martorul a precizat că nu cunoaște dacă în zona respectivă circulau mașini ale poliției.
Martorul a declarat că nu-i cunoaște pe inculpați. A arătat că, într-adevăr, a fost o împrejurare în care, fiind împreună cu și, deplasându-se cu căruța la numitul, au fost opriți de patru persoane, care s-au recomandat ca fiind paza de la, purtând salopete cu inscripția și care le-a spus că nu au voie în zona respectivă. Referitor la recunoașterea de la poliție, a menționat că deși i-a făcut cunoscut lucrătorului de poliție că nu recunoaște pe nimeni din fotografiile arătate, la insistențele acestuia care i-a spus că trebuie să cunoască pe cineva,a arătat fotografii la întâmplare. Martorul a relatat că a fost de trei ori în zona unde au fost opriți și de fiecare dată a văzut mașini ale poliției, iar în alte împrejurări a văzut și jandarmi.
Martorul a confirmat cele relatate de martorul, arătând că nu-i cunoaște pe inculpați, iar când a fost la poliție, deși i s-a spus că cel cu motorina este a precizat că nu-l cunoaște și nu nimic referitor la acest aspect. Chiar și atunci când i-au fost arătate fotografiile nu a recunoscut pe nimeni. Martorul a mai făcut precizarea că zona dintre și este supravegheată de trupe de jandarmi.
Martorul a arătat că declarația de la urmărire penală este semnată de le, însă nu a scris-o personal. În instanță a declarat că-l cunoaște doar pe inculpatul, cu care, în perioada detenției, stat timp de 2-3 săptămâni în aceeași cameră. Deși lucrătorului de poliție i-a spus că-l cunoaște pe, a relatat că i-a spus că nu l-a mai văzut din anul 1997. Revenind la declarația din cursul urmăririi penale, a mai susținut că în ceea ce privește conținutul acesteia a crezut că se referă la un furt de mașini pe care l-a comis și pentru care era cercetat.
Martorul a declarat că locuiește la depozitul de lemne din și într-o împrejurare când, împreună cu cumnatul său, venea de la coceni, a observat cum lucrătorii de poliție verificau o în câmp, unde observase și o grămadă de coceni. Martorul a precizat că nu cunoaște dacă prin zona respectivă trec conducte ale, însă a arătat că șoseaua este verificată și supravegheată de poliție și jandarmi, aceștia din urmă patrulând și pe câmp.
Martorul a declarat că nu-i cunoaște pe inculpați. Întrucât acesta deține o suprafață de teren pentru care a primit mai multe oferte de vânzare sau închiriere nefinalizate. Pe terenul său a arătat că exista o căsuță și a aflat că la o distanță de 500-1000 de metri trec conductele de combustibil.
Martora ( ) a recunoscut că a semnat declarația de la urmărire penală, însă a arătat că nu a scris-o personal și nici nu a citit- pe inculpatul îl cunoaște arătând că a cumpărat o singură dată țeavă de polietilenă pentru apă, în jur de 100-150 de metri, și piesele aferente, precum și alte produse, o mufă sau două, martora nereținând dacă fuseseră ultimele. A arătat că, într-adevăr, i-a fost arătată de către un lucrător de poliție o mufă având pe ea eticheta cu prețul și recunoscând scrisul colegei sale, însă a făcut precizarea că pe toate piesele se aplica prețul. De asemenea, martora a mai arătat că a pus la dispoziția lucrătorilor de poliție toate facturile cu vânzări de țeavă întocmite în urmă cu un an și pe anul în curs.
Martora a declarat că lucrează în continuare la SC SRL. Aceasta a relatat că își amintește că inculpatul a cumpărat țeavă pentru apă, însă nu a putut spune în ce cantitate și ce caracteristici prezenta. A precizat că i-a fost arătată o piesă care se folosește la țeava pentru apă, pe care era lipită o etichetă cu scrisul său, făcând însă precizarea că pe majoritatea pieselor erau aplicate etichete.
Martorul, martor cu identitate ascunsă, a revenit în totalitate asupra declarației cinsemnate în cursul urmăririi penale, susținând că a acceptat să dea declarație urmare a promisiunii făcute de către lucrătorul de poliție, în sensul că va executa mai puțin din pedeapsă. A arătat că, într-adevăr, a stat în aceeași cameră cu inculpatul, la IPJ, însă nu l-a auzit pe acesta vorbind despre motivul pentru care era arestat și nici că ar fi fost implicat în sustrageri de combustibil. În cea ce privește informațiile consemnate în cuprinsul declarației consemnate în cursul urmăririi penale, referitoare la ația artizanală, a precizat că i-au fost aduse la cunoștință de către lucrătorul de poliție.
În cauză au fost audiați și martorii propuși în apărare de către inculpați.
Martorul a declarat că-l cunoaște pe inculpatul, fiind consăteni. că acesta deține un teren pe care-l lucrează, nu a văzut și nici nu a auzit ca acesta să se ocupe cu comercializarea de produse petroliere. Cunoaște că este căsătorit, că are două fete și deține un imobil cu 4-5 camere. Martorul a mai precizat că inculpatul i - fi plâns că are probleme cu un lucrător de poliție din localitate, care-l oprește.
Martorul a declarat că-i cunoaște pe inculpații și întrucât a lucrat la locuințele acestora, unde le-a făcut două fântâni. U să le mai facă două fântâni și în câmp întrucât intenționau să cultive, lucru care însă nu s-a mai întâmplat. În perioada în care a lucrat la cei doi inculpați martorul a arătat că nu a văzut ca aceștia să dețină produse petroliere, bidoane de mare capacitate, cantități mari de țeavă sau cisterne.
Martorul C a declarat că-i cunoaște pe inculpații și, încă din anul 1989, pe cel din urmă mai mult, cunoscând că nu a avut probleme cu legea, personal neprimind sesizări că s-ar ocupa de afaceri cu combustibil. A mai arătat că s-a ocupat de cultura de pepeni, iar în anul 2004 că a lucrat un teren al parohiei, situat lângă depozitul de lemne. Referitor la conductele petroliere, martorul a arătat că acestea erau păzite de către jandarmi și nu treceau prin zona unde se afla terenul parohiei, iar pe drumul dintre și circula mașina poliției. De asemenea, a precizat că nici cu privire la inculpatul nu a primit sesizări că ar face afaceri cu combustibil.
Martorul a declarat că-l cunoaște pe inculpatul întrucât i-a fost șef în perioada în care a lucrat la SC SRL, păstrând și ulterior legătura cu acesta și ajutându-l să toarne o placă de ciment la subsol pentru o construcție, respectiv o extindere a casei. De asemenea, când avea drum în martorul a arătat că-l vizita. De la inculpat că era hărțuit de poliție care-i făcea controale la domiciliu și nu l-a văzut niciodată transportând produse petroliere.
Martorul a declarat că îl cunoaște pe inculpatul de aproximativ 5 ani, din perioada anilor 2001-2002, când l-a ajutat pe acesta la construcții în gospodărie. În acea perioadă că inculpatul lucra la. Cât timp a lucrat la inculpat nu a văzut produse petroliere.
Din nici una dintre declarațiile de mai sus nu rezultă vreo legătură între cei trei inculpați și sustragerile de combustibil, respectiv motorină.
Întreaga activitate de probațiune trebuie să ne conducă la convingerea dacă infracțiunea cu care au fost sesizate organele de urmărire și instanța de judecată există sau nu; în cazul existenței acesteia, dacă inculpatul este vinovat sau nu de săvârșirea acesteia, iar dacă este vinovat, care sunt împrejurările care ar putea determina o individualizare corectă a sancțiunii penale ce urmează a fi aplicată inculpatului.
În acest sens se înscriu și dispozițiile art.62 Cod.proc.pen. care prevăd că, în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească pricina, sub toate aspectele, prin probe.
Cunoscând că în materie penală funcționează principiul prezumției de nevinovăție, organul de urmărire penală și instanța de judecată trebuie să desfășoare o intensă activitate probatorie; procurorul nu-l poate trimite în judecată pe inculpat până ce, personal sau prin organele de cercetare penală, nu a strâns probe care stabilesc vinovăția acestuia cu privire la săvârșirea infracțiunii; instanța de judecată nu-l poate condamna pe inculpat dacă nu-și formează convingerea, din probele pe care le administrează nemijlocit în ședința de judecată, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
Ceea ce trebuie reținut este faptul că probele administrate pot forma convingerea că reflectă realitatea dacă provin din surse sigure.
Or, în cauza de față se poate constata că toate probele care au fost administrate sunt probe indirecte care nu evidențiază împrejurările comiterii sustragerilor repetate de motorină și vinovăția celor trei inculpații, aceștia beneficiind de prezumția de nevinovăție, luând în considerare dispozițiile art.66 Cod.proc.pen.
Prezumția de nevinovăție este consacrată explicit în art.23 alin.8 din Constituția României, care prevede că până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată. De asemenea, prezumția de nevinovăție este prevăzută în art.11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de în 1948; în art.6&2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului adoptată în 1959 și în art.14&2 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice din 1966.
Prezumția de nevinovăție trebuie privită în strânsă interdependență și cu celelalte principii ale procesului penal, prevăzute în art.2-6 Cod.proc.pen. respectiv principiul legalității, principiul aflării adevărului, rolul activ al organelor judiciare, garantarea libertății persoanei și a dreptului la apărare.
Prezumția de nevinovăție se întregește cu principiul in dubio pro reo, potrivit căruia orice îndoială se interpretează în favoarea inculpatului.
Pe de altă parte, probele nu au o valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de către instanța de judecată în U examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
În vederea unei complete și juste aprecieri a probelor, autoritățile judiciare au obligația de a lega operațiunea de apreciere cu alte operațiuni ale probațiunii, cum sunt verificarea probelor și administrarea de noi probe, prin care să se înlăture contradicțiile ce există între probe, îndoielile ce se pot ivi, pentru a se putea ajunge, în final, la certitudine. Aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză rațională a evaluărilor făcute, pe examinarea probelor în ansamblul lor.
Plecând de la cele menționate mai sus, se poate constata că cea mai mare parte a martorilor audiați nu-i cunosc pe inculpați și nu i-au văzut în împrejurări care să li se pară suspecte sau să le trezească anumite bănuieli, aspecte care rezultă și din declarațiile martorilor care au arătat fiecare pe care dintre inculpați îi cunoaște și în ce împrejurări i-au cunoscut.
Din nici o declarație nu rezultă că vreunul dintre cei trei inculpați ar fi fost văzuți în zonele prin care treceau conductele cu combustibil ale. De altfel, dacă ar fi fost așa, era normal să existe o constatare în acest sens, în condițiile în care, după cum au arătat o parte dintre martori, în zonele respective patrulau atât echipaje de poliție, cât și de jandarmi. Nici unul dintre martori nu a văzut circulând pe câmp cisterne, ci doar pe șoseaua care ducea spre.
În cazul în care inculpații ar fi cei vinovați de sustragerile de motorină, ar fi fost imposibil să nu fi fost observate cisterne pe câmp, în condițiile în care se reține că s-ar fi sustras de către aceștia o cantitate foarte mare de motorină, respectiv 2.355.859 litri, ceea ce ar fi presupus deplasarea în zona de sustragere a mai multor cisterne și care să fi efectuat mai multe drumuri.
Ceea ce trebuie menționat este faptul că motorina sustrasă, respectiv cantitatea menționată mai sus, nici nu a fost identificată, dispunându-se disjungerea pentru a se efectua cercetări în acest sens. Or, în opinia instanței, în condițiile în care obiectul infracțiunii nu a fost găsit nu trebuia nici să se dispună trimiterea în judecată a inculpaților. Trebuiau efectuate în continuare cercetări pentru a se putea stabili cu certitudine implicarea acestora în sustragerile de motorină.
reținute prin actul de inculpare ca fiind probe certe în susținerea vinovăției inculpaților nu pot fi avute în vedere de către instanță. Împrejurarea că materialele care au fost folosite la construcția ației artizanale prezintă aceleași caracteristici cu cele găsite în baraca de pe terenul închiriat de inculpații și nu conduce cu certitudine la vinovăția acestora și nici faptul că din probe a rezultat că aceștia ar fi cumpărat cantități mai mari de țeavă și racorduri, produse care se găsesc în circuitul comercial, fiind frecvent folosite în construcții.
Referitor la susținerea că racordul identificat la ația artizanală, pe care era aplicată o etichetă cu prețul, scrisă de martora, ar fi fost cumpărat de inculpații și nu poate fi primită de către instanță ca fiind întemeiată. în vedere declarațiile date în fața instanței de martorele () și care au arătat că pe toate piesele erau aplicate etichete cu prețul acestora. Prin urmare, susținerea făcută în cursul urmăririi penale, potrivit căreia acel racord ar fi fost cumpărat de către cei doi inculpați nu este confirmată de nici o altă probă.
Pe de altă parte, nu constituie o probă certă nici faptul că din declarațiile celor două martore rezultă că cei doi inculpați ar fi cumpărat țeavă pentru apă, prezentând caracteristici identice cu cea folosită la ația artizanală și prin urmare ar rezulta vinovăția acestora, tocmai pentru argumentul prezentat mai sus.
Ceea ce mai trebuie precizat este și faptul că declarațiile martorilor din cursul urmăririi penale prezintă anumite contradicții cu cele date în fața instanței și care nu pot ignorate.
Astfel, martorul a arătat că în zona unde deținea el terenul, din care inculpatul ar fi vrut să închirieze o parte trecea doar conducta de apă a. Împrejurarea că inculpatul intenționa să închirieze o suprafață de teren și faptul că, la urmărire penală, martorul a susținut că lângă calea ferată a observat, în mai multe rânduri, urme de pneuri aparținând unor vehicule de diferite tonaje și de produs petrolier nu pot conduce la concluzia că inculpatul se face vinovat. De altfel, este surprinzător că martorul deși a susținut că a observat acele urme și în repetate rânduri, dându-și seama că era vorba și de autovehicule de tonaje diferite, cu toate acestea nu a văzut nici unul din respectivele autovehicule.
Nerelevantă este și declarația martorului care a fost reținută ca probă pornind de la susținerea acestuia că în mod inexplicabil, într-una din zilele lunii octombrie sau noiembrie, s-a întâlnit cu inculpatul în zona unde își efectua serviciul. În opinia instanței această împrejurare nu prezintă nimic suspect, cu atât mai mult cu cât, prin actul de inculpare, se reține că sustragerile de motorină au avut loc în perioada ianuarie - octombrie 2003.
Deși, în cursul urmăririi penale, martorii și au declarat că din grupul de persoane care i-a oprit, în timp ce se deplasau cu căruța la stâna lui, făceau parte inculpații și, pe care i-ar fi recunoscut din fotografiile arătate la poliție, ulterior, în fața instanței au revenit asupra acestor susțineri. Astfel au arătat că, într-adevăr, au fost opriți de patru persoane care purtau salopete cu inscripția și care le-a spus că nu au voie în zona respectivă, dar că nu au recunoscut pe nici una dintre aceste persoane.
Chiar dacă martorii și-ar fi menținut declarațiile și într-adevăr din grupul de persoane ar fi făcut parte și inculpații și, nu vedem cum această împrejurare i-ar putea incrimina pe aceștia. în vedere susținerea martorului care a arătat că prin zona respectivă trecea conducta de apă a, dar și precizările celorlalți martori, care a arătat că de fiecare dată când a fost în zona respectivă a văzut mașini ale poliției sau jandarmi și care a făcut precizarea că zona dintre și este supravegheată de trupe de jandarmi.
Cu privire la martorii și, deși prin actul de inculpare se susține că aceștia l-ar fi văzut de mai multe ori pe inculpatul conducând un autoturism de culoare albă și transportând produs petrolier cu miros specific de motorină, în fața instanței și acești martori au revenit asupra acestor susțineri, precizând că nu-i cunoaște pe nici unul dintre inculpați. Cu privire la urmele de produs petrolier au declarat că, într-adevăr, le-au observat și că au văzut curgând motorină dintr-o mașină, însă nu au văzut cine era la volan.
Martorul, martor cu identitate ascunsă, a revenit în totalitate asupra declarației dată în cursul urmăririi penale, susținând că a dat acea declarație datorită promisiunilor care i-au fost făcute de către lucrătorul de poliție.
De altfel, este greu de crezut că inculpatul ar fi povestit colegilor de cameră, din perioada reținerii, împrejurările și modalitatea concretă în care ar fi procedat la sustragerea de motorină. pe de altă parte, declarația acestui martor, consemnată în cursul urmăririi penale într-un proces verbal, cuprinde foarte multe detalii, care în opinia noastră nu ar fi putut fi reținute de către martor.
Referitor la terenul pe care inculpații și au vrut să-l închirieze de la martorul, acesta a precizat că discuțiile au avut loc cu o lună înainte de a începe cercetările de către poliție.
În ceea ce privește facturile existente la dosar, constatăm că beneficiari sunt Const SRL, SRL, AF, SA lui, SA Stupina, AF, PF, SC, AF, SA Vadu, General Concrete, SC, SC SA, SA, Montana SRL, SA cota, neexistând nici o dovadă că între acești beneficiari și cei trei inculpați ar exista vreo legătură.
Factura fiscală nr.-/13.05.2002 face dovada că inculpatul a achiziționat de la SRL 200 ml țeavă, achiziție care a avut loc cu un an în urmă pe numele AF.
În ceea ce privește celelalte facturi, care fac dovada unor achiziții pe numele SC SRL, nu există nici o dovadă că achizițiile ar fi fost făcute tot de către inculpatul sau de către ceilalți inculpați.
Faptul că la dosar există facturi din care rezultă că inculpații au achiziționat de la materiale cu caracteristici identice celor folosite la construcția ației artizanale, nu reprezintă o probă certă care să susțină vinovăția acestora. De altfel, la dosar sunt depuse foarte facturi din care rezultă că astfel de materiale au mai fost achiziționate, tot în cantități mari, și de alte societăți și persoane fizice, ceea ce nu înseamnă că ar trebui să fie bănuiți de sustrageri de combustibil.
Referitor la factura găsită în mașina inculpatului, din probe rezultă că a fost semnată de acesta, având nr.-/14.02.2003, la cumpărător fiind trecut numitul, chiar dacă s-ar susține că furtunul achiziționat ar fi fost folosit de inculpat pentru sustrageri de motorină, trebuie făcută precizarea că în noaptea de 07/08.08.2003 acesta a fost depistat transportând motorină, faptă pentru care a și fost condamnat.
Pe de altă parte, constatăm că la dosar mai există o factură eliberată la data de 25.02.2003, tot pe numele de.
Considerăm că nu poate fi ignorată următoarea constatare: în declarațiile date de majoritatea martorilor la urmărire penală se precizează că acestora le-au fost arătate mai multe fotografii pentru a preciza dacă recunosc pe cineva anume. S-a consemnat în cuprinsul mai multor declarații că unii dintre martori au recunoscut pe unii dintre inculpați. Cu toate acestea se poate observa că la dosar nu există nici o dovadă în acest sens, respectiv încheierea unor procese verbale de recunoaștere cu atașarea fotografiilor arătate, pentru a se putea verifica modul în care s-a desfășurat recunoașterea, în condițiile în care audiați în instanță aceeași martori au declarat că nu cunosc pe nici unul dintre inculpați.
În opinia instanței, în raport de expuse mai sus, în cauză nu s-a putut face dovada certă că cei trei inculpați se fac vinovați de sustragerile de motorină.
În termen legal, împotriva sentinței penale menționate a declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA criticând-o pentru nelegalitate și netemeiniciei sub aspectul greșitei achitări a inculpaților.
Se motivează că, probele administrate în cursul urmăririi penale, deși indirecte, coroborate între ele și cu alte mijloace de probă științifice, acestea din urmă, fără a fi nominalizate, dovedesc vinovăția inculpaților.
Se cere admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr.158 din 10.04.2007 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA și, rejudecând, să se dispună condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e,g,i cod penal, alin.3 lit.a și alin.4 cod penal cu aplic. art.41 alin.2 cod penalși art.37 lit.a cod penal numai pentru inculpatul.
La Curtea de APEL CONSTANȚA cauza a fost înregistrată sub nr-.
În virtutea caracterului devolutiv al apelului, curtea a procedat la audierea inculpaților, și a martorilor ( ), și - martori din lucrări.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii penale apelate, în raport de criticile aduse și din oficiu, conform prev. art.371 alin.2 cod penal, sub toate aspectele care trebuie să ducă la justa soluționare a cauzei, curtea constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA nr.1542/P/2003 din 22.02.2005 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e,g,i cod penal, alin.3 lit.a și alin.4 cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penalși art.37 lit.a cod penal numai pentru inculpatul.
Prin actul de inculpare s-a reținut că în perioada ianuarie - 31 octombrie 2003, în mod repetat, inculpații, și, în baza aceleiași rezoluții infracționale au sustras motorină din conducta de transport aparținând SC SA P folosind în acest scop o ație artizanală montată în conductă, producând societății un prejudiciu în valoare de 59.979.090.250 lei.
Efectuând o temeinică și coroborată analiză a ansamblului probator administrat în cauză, prima instanță a reținut corect că probele administrate de-a lungul întregului proces penal nu sunt apte să răstoarne prezumția de nevinovăție, că nu dovedesc cu certitudine că inculpații, și, sunt autorii faptei deduse judecății.
Deși, procurorul susține că instanța de fond a ajuns la concluzia achitării inculpaților prin ignorarea mai multor probe, curtea constată că, dimpotrivă, prima instanță a făcut o analiză amănunțită și o justă aprecierea a tuturor probelor administrate pe parcursul cercetărilor.
S-a constatat corect că în cauză nu există probe directe, ci doar indirecte, care nu evidențiază împrejurările comiterii sustragerilor repetate de motorină și vinovăția inculpaților.
Este real că, din probele administrate rezultă că, pe conducta de motorină aparținând SC SA P - Sucursala Caf ost descoperită la 7.11.2003 o ație artizanală cu caracteristicile cuprinse în rechizitoriu, montată pentru sustragerea de combustibil.
nu a reușit însă să dovedească fără dubiu că această lucrare a fost executată de inculpați și că tot ei sunt autorii sustragerilor de motorină.
Împrejurarea că, materialele folosite la construcția ației artizanale prezentau aceleași caracteristici cu cele găsite în baraca de pe terenul închiriat de inculpații și, nu constituie o probă certă a vinovăției acestora, câtă vreme, astfel de produse se găsesc în comerț și sunt folosite frecvent în construcții.
Pentru același considerent, nici achiziționarea de cantități mai mari de țeavă și racorduri nu are relevanță în cauză.
De altfel, la dosarul de urmărire penală există un număr mare de facturi privind achiziționarea de astfel de materiale. Factura fiscală nr.- din 13.05.2007 face dovada că inculpatul a achiziționat de la SRL, 200 metri țeavă liniară pe numele " " în urmă cu un an, raportat la perioada care privește faptele deduse judecății.
Facturile din care reiese că inculpații au cumpărat de la materiale cu caracteristici identice celor folosite la construcția ației artizanale, nu pot fi apreciate ca o probă sigură care să susțină vinovăția inculpaților pentru considerentul prezentat anterior.
Cu privire la restul facturilor din dosar nu s-a făcut dovada existenței unei legături între beneficiari și inculpați.
Nici susținerea acuzării, cum că, racordul identificat pe ația artizanală ar fi fost cumpărat de inculpații și nu poate fi primită.
De altfel, martora a susținut în fața instanțelor de fond și apel că inculpatul a cumpărat țeavă folosită la alimentarea cu apă, în perioada 2001 - 2003, când aceasta era vânzătoare la un magazin de ații sanitare din, însă nu recunoaște că i-ar fi vândut acestuia s-au fratelui, racordul identificat la ația artizanală pe care era aplicată o etichetă cu prețul scris de martoră, etichete care se aplicau pe majoritatea pieselor.
Totodată și, martora () confirmă că a vândut aceluiași inculpat o singură dată țeavă de polietilenă pentru apă în jur de 100 -150 metri, nereținând dacă inculpatul ar fi cumpărat o mufă sau două, astfel că, susținerea făcută în cursul urmăririi penale privind cumpărarea racordului de către frații, nefiind confirmată de nici o altă probă din dosar, nu poate conduce la vinovăția acestora.
de relevanță sunt și declarațiile martorului de la care inculpatul intenționa să închirieze o suprafață de teren și, care susține că, în mai multe rânduri ar fi văzut urme aparținând unor vehicule de diferite tonaje și de produs petrolier lângă calea ferată, deși, în zonă nu exista nici un drum sau vreun obiectiv economic care să justifice prezența mașinilor.
Nu poate fi reținută ca probă concludentă nici declarația martorului - paznic la Ferma nr.13 aparținând SC SA și amplasată în zona unde a fost montată ația artizanală la conducta de motorină din care rezultă că, într-una din zilele lunii octombrie sau noiembrie 2002, în timp ce era de serviciu s-a întâlnit în mod inexplicabil cu fostul său coleg de muncă, inculpatul, care a apărut din interiorul fermei cu hainele murdare de pământ, cât timp rechizitoriul vizează perioada ianuarie - octombrie 2003.
, cu ocazia readministrării probelor de către instanța de apel, nici martorul nu-și menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, motivând că, fiind cercetat într-o cauză penală pentru comiterea unei fapte proprii, a dat mai multe declarații pe care le-a semnat, ocazie cu care a fost doar întrebat dacă îl cunoaște pe inculpatul, nicidecum că ar fi fost audiat într-o altă cauză care nu-l privește.
De asemenea, martorul, prezentat ca martor cu identitate protejată, susține ( fila 127 dosar apel ) că nu-i cunoaște pe inculpați, că nu a fost audiat niciodată de procuror și nici de judecător și că nu a cerut protecție procurorului, nefiind audiat sub numele de " ".
La readministrarea probelor, în cadrul cercetării judecătorești, părțile și martorii pot reveni asupra declarațiilor date.
Se apreciază că declarațiilor de la urmărire penală de către martorii amintiți a fost temeinic motivată și împrejurările cauzei au format convingerea instanței că relatările anterioare ale acestora nu reprezintă realitatea.
In mod corect a reținut instanța de fond ca nerelevante si declarațiile următorilor martori:, C, Odică, G, - declarații din care se poate constata că cea mai mare parte a martorilor nu-i cunosc pe inculpați și nu i-au văzut în împrejurări care să li se pară suspecte sau să le trezească anumite bănuieli, ori cei care îi cunoșteau, au arătat fiecare, pe care dintre inculpați îi cunosc și în ce împrejurări i-au cunoscut.
În plus, inculpații, și au negat constant în cursul procesului penal săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată.
Potrivit art.63 cod pr.penală, probele administrate în cursul procesului penal în diferite faze, nu au valoare prestabilită, astfel încât, organul judiciar, poate reține, în U unei analize temeinice care reflectând realitatea, pe oricare dintre acestea, fie că au fost administrate în timpul urmăririi penale sau de către instanța de judecată.
În cauză, reapreciind materialul probator administrat printr-o completă și convingătoare analiză, instanța de fond a reținut o altă realitate juridică decât cea de la urmărire penală, ajungând la concluzia justă că asupra existenței faptelor și a vinovăției inculpaților sunt serioase îndoieli.
Or, având în vedere că la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în speță, probele în acuzare nu au caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpaților se impune a se da eficiență regulii, potrivit căreia " orice îndoială este în favoarea inculpatului " ( in dubio pro reo ) - cum corect a procedat TRIBUNALUL CONSTANȚA prin sentința penală apelată, achitându-i pe inculpați.
Pe de altă parte, nu este lipsit de relevanță nici faptul că obiectul infracțiunii - cantitatea de motorină sustrasă 2.355.859 lei nu a fost identificată.
Pentru considerentele expuse, alături de cele avute în vedere de instanța de fond și, însușite de curte, urmează ca apelul parchetului să fie respins ca nefondat, în temeiul art.379 pct.1 lit.b cod pr.penală.
Onorariu avocat oficiu în cuantum de 100 lei ( av. ), se decontează din fondul către
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit.b cod pr.penală,
Respinge apelul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr.158 din 10 aprilie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr- ( nr. în format vechi 405/2005).
Onorariu avocat oficiu în cuantum de 100 lei ( av. ), se decontează din fondul către
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele care au lipsit.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud. - -
Tehnodact.gref. -
2 ex./12.11.2008
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Maria Uzună
