Furtul (art.208 cod penal). Decizia 94/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr -
DECIZIA NR.94
Ședința publică de la data de 23 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Tudoran Mihai Viorel
JUDECĂTOR 2: Teișanu Florentin
JUDECĂTOR 3: Frățilescu
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul, fiul lui și, născut la data de 21 septembrie 1977, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.357 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care a fost respins ca nefundat apelul declarat de revizuent împotriva sentinței penale nr.2024 din 9 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Prin sentința penală nr.2024 din 9 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art.401 pr.pen. rap. la art.403 alin.3 pr.pen. a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamantul împotriva sentinței penale nr.3005/2005 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.158/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI, ca neîntemeiată.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. a fost obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 150 lei, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-condamnat, aflat în stare de arest, personal și asistat de, apărător desemnat din oficiu din cadrul Baroului P, conform delegației nr.466, depusă la fila 8 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, cu permisiunea instanței, a luat legătura cu recurentul-condamant, precizând că nu are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-condamant, solicită admiterea recursului declarat împotriva deciziei penale nr.357/2007 pronunțată de Tribunalul Prahova așa cum a fost formulat, în sensul deducerii în mod corect a perioadei executată din pedeapsa aplicată de 4 ani închisoare. Mai solicită, admiterea în principiu a cererii de revizuire.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că motivele de revizuire ale unei hotărâri sunt limitativ prevăzute de disp. art.394 pr.pen. iar cel invocat de revizuent nu se încadrează în aceste prevederi, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul-condamnat, având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de spus.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin decizia penală nr.357 din 21.11.2007 a Tribunalului Prahovaa fost respins ca nefondat apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.2024/9.10.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, fiind obligat acesta la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța decizia respectivă, instanța de apel a reținut următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr.2024 din 9.10.2007, Judecătoria Ploiești, în baza art.401 raportat C.P.P. la art.403 alin.3 a C.P.P. respins ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la 21.09.1077, aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr.3005/2005 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.158/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
În baza art.192 alin.2 condamnatul C.P.P. a fost obligat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin sentința penală nr.3005/2004, petentul a fost condamnat pentru săvârșirea în concurs a unei infracțiuni prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, e, g, i cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit.a și o infracțiune prev. de art.78 alin.1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a și art.41 alin.2 la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare cu aplicarea art.71 și 64.
În baza art.61 s-a revocat liberarea condiționată a executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr.3007/2000 a Judecătoriei Ploiești, restul rămas neexecutat din această pedeapsă, de 494 zile, fiind contopit cu pedeapsa de 4 ani închisoare.
Prin decizia penală nr.1059/2004 a Tribunalului Prahovaa fost admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, împotriva acestei sentințe, s-a majorat pedeapsa aplicată condamnatului la 5 ani și 6 luni închisoare, iar ulterior prin decizia penală nr.158/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTIa fost respins ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva celor două hotărâri anterioare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii și deducerea perioadei executate din pedeapsa aplicată.
Prin probele administrate la momentul soluționării pe fond a cauzei a cărei revizuire se cere, în mod corect instanțele au dispus condamnarea revizuientului pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
De altfel, revizuientul, cu ocazia judecării cauzei, a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care i-au fost aplicate pedepsele.
Fiind ascultat de prima instanță, la momentul soluționării cererii de revizuire, condamnatul a menționat că solicită revizuirea hotărârii întrucât nu i-a fost corect dedusă perioada executată din pedeapsa aplicată.
Motivul invocat nu se regăsește printre cazurile limitativ prevăzute de disp.art.394
C.P.P.În mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea formulată de revizuientul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea căii de atac, casarea hotărârilor anterioare, admiterea în principiu a cererii de revizuire și rejudecarea cauzei inițiale în sensul deducerii în mod corect a perioadei executate din pedeapsa de 4 ani închisoare, fără însă a învedera în ce anume ar consta respectiva greșeală.
Curtea, verificând hotărârile atacate, conform art.38514C.P.P. pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate în limita cazurilor de casare prev. de art.3859C.P.P. constată că recursul este nefondat.
În acest sens, potrivit disp.art.393 alin.1 hotărârile C.P.P. judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă.
În conformitate cu disp. art.394 alin.1 revizuirea C.P.P. poate fi cerută numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de lege și anume: când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cerere; când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
În cererea sa de revizuire condamnatul a învederat mai întâi că la judecarea cauzei în primul ciclu procesual nu au fost lămurite complet faptele, iar ulterior că, de fapt, nu i s-ar fi dedus în mod corect perioada executată din pedeapsa de 4 ani închisoare.
După cum au reținut în mod corect atât prima instanță de judecată cât și instanța de apel motivele invocate de condamnatul nu se regăsesc printre cazurile limitativ prevăzute de art.394 C.P.P. anterior menționate, astfel că nu există nici un considerent pentru care s-ar impune afectarea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare rămasă defintivă.
Având în vedere că în speță nu este incident nici unul dintre cazurile de casare prev. de art.3859alin.1 C.P.P. Curtea, în baza art.38515alin.1 pct.1 lit. C.P.P. va resăinge recursul ca nefondat.
Având în vedere și disp. art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul, fiul lui și victoria, născut la data de 21 septembrie 1977, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.357/2007 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.2024/2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
GREFIER,
Red./.red.
4 ex./11.02.2008
. fond nr- Jud.
Jud. fond
. apel nr- Trib.
Jud. apel,
Operator de date cu caracter personal.
nr. notificare 3113/2006
Președinte:Tudoran Mihai ViorelJudecători:Tudoran Mihai Viorel, Teișanu Florentin, Frățilescu
