Furtul (art.208 cod penal). Decizia 97/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 97/

Ședința publică de la 18 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate

JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă

JUDECĂTOR 3: Mița

Grefier-

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

Pe rol fiind judecarea recursului penal formulat de inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208-209 Cod penal, împotriva deciziei penale nr.265 din 05.06.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurentul-inculpat lipsă, apărătorul ales al acestuia, avocat - în baza împuternicirii avocațiale emisă de " Cabinetul individual de avocatură", depusă la fila 9 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,arătându-se că a fost acordat termen de judecată pentru lipsa de apărare recurentului-inculpat.

procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat - precizează că inculpatul a promovat recurs împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Galați prin care s-a respins apelul declarat împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Tg.B.

Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și, deși cauza a fost trimisă spre rejudecare, pedeapsa a rămas aceeași.

Arată că inculpatul a fost condamnat pe baza unei singure probe, respectiv declarația dată de martora, care nu știe carte, și a arătat că inculpatul a adus în curtea ei un deși în faza premergătoare a procesului aceeași martoră a arătat că nu știe nimic; deasemeni martorul Gaa rătat la instanța de judecată că nu a fost de față la momentul audierii martorei.

Consideră că trebuie respectat principiul "dubiul profită inculpatului" față de declarațiile contradictorii date de fiul părții vătămate, față de cele arătate de partea vătămată în sensul că inculpatul are o statură atletică ori are o înălțime de 1,68.

Cum la dosar nu există cel puțin două probe care să conducă la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii, solicită achitarea acestuia conform dispozițiilor art.11pct. 2 lit.a în referire la art.10 lit.c Cod procedură penală.

Reprezentantul Ministerului Public arată că din probele administrate rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii, față de declarațiile martorilor și G; în mod corect instanța a reținut că retractarea ulterioară a declarației dată de nu a fost argumentată.

Pedeapsa aplicată inculpatului este situată peste minimul prevăzut de lege însă raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta apreciază că aceasta ar putea fi redusă spre minim.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1052/15.12.2004 a Judecătoriei Tg.B, definitivă la data de 5.01.2005, inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g și i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.

Mandatul de executare nr. 1546/6.01.2005 a fost pus în executare la data de 4.09.2005 când inculpatul a fost arestat în vederea executării pedepsei.

Prin decizia penală nr.587/14.11.2005 a Tribunalului Galați s-a admis apelul peste termen declarat de inculpat, s-a casat sentința penală nr. 1052/15.12.2004 a Judecătoriei Tg.B și s-a trimis cauza spre rejudecare.

Totodată s-a anulat mandatul de executare nr. 1546/6.01.2005 emis de Judecătoria Tg. și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă acesta nu se afla sub puterea vreunui alt mandat.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut următoarele:

Procedura de citare a inculpatului pentru data când s-a judecat cauza nu a fost legal îndeplinită, citația fiind afișată fără a se indica motivul afișării, respectiv dacă s-a refuzat primirea citației de către destinatar ori, în lipsa acestuia, de către una din persoanele arătate la art. 179 alin. 1,2 cod pr. penală sau dacă nu a fost găsită nici o persoană la adresă ori destinatarul și-a schimbat adresa și nu s-a putut afla noua adresă, încălcându-se disp. art. 178 alin. 2, 179 alin. 4 cod pr. penală.

S-a constatat că pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare s-a menționat că inculpatul este plecat în Spania, situație în care instanța de fond trebuia să dispună citarea la sediul Consiliului Local unde s-a comis infracțiunea.

Totodată s-a reținut că s-au încălcat disp. art. 327 alin. 3 cod pr. penală cu privire la martora, prima instanță omițând să dea citire declarației acesteia în situația în care a constatat imposibilitatea audierii martorei.

Prima instanță nu a procedat la audierea martorului G, care a fost prezent la termenul din 15.12.2004, cu toate că procurorul nu a renunțat la audierea acestui martor și nici nu s-a constatat inutilitatea administrării acestei probe contrar disp. art. 329 cod pr. penală.

Încălcarea acestor dispoziții au dus la concluzia că instanța de fond nu și-a exercitat rolul activ în vederea aflării adevărului în cauză, cercetarea judecătorească fiind incompletă, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr.259/2006.

Prin sentința penală nr. 1086/21.12.2006 a Judecătoriei Tg. inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit. g și Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a,b și c Cod penal pe durata executării pedepsei principale și s-a constatat ca fiind acoperit prejudiciul prin restituire.

S-au respins ca nefondate pretențiile civile formulate de moștenitorul părții vătămate.

S-a făcut aplicarea art.189-191 Cod procedură penală.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt

În noaptea zilei de 14/15.10.2003, inculpatul, prin escaladarea gardului părții vătămate, a pătruns în curtea acestuia de unde a sustras o cabalină în valoare de 10.000.000 lei.

Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a constatat că inculpatul a pătruns în curtea părții vătămate prin escaladarea gardului dinspre drumul comunal și a ieșit pe poarta de acces, lăsând o urmă de încălțăminte ce ducea spre comuna M, jud.

In urma cercetărilor efectuate, cabalina furată a fost găsită în comuna M, jud. V, la domiciliul martorei.

Cu această ocazie, în prezența martorilor -, și a părții vătămate, martora a predat cabalina părții vătămate.

Martora -audiată în faza de urmărire penală, a declarat că în seara zilei de 15.02.2003 la orele 19,30, la domiciliul său a venit inculpatul cu un pe care l-a legat în curtea acesteia, fără a-i spune că a fost furat.

In faza de urmărire penală inculpatul a refuzat să dea declarație în legătură cu fapta săvârșită în data de 14/15.10.2003,deși s-a încercat audierea cu respectarea garanțiilor procesuale ale acestuia,iar în cursul cercetării judecătorești a negat săvârșirea faptei reținută în sarcina sa.

Întrucât prejudiciul a fost acoperit prin restituirea în natură a cabalinei, partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.

In cursul procesului acesta a decedat iar fiul său s-a constituit parte civilă cu suma de 6.000.000 lei, reprezentând cheltuieli cu transportul pentru recuperarea calului.

Împotriva acestei sentințe inculpatul a declarat apel solicitând achitarea, întemeiat pe dispozițiile art.10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală.

S-a susținut că nu a fost dovedită vinovăția sa în săvârșirea faptei, cabalina fiind găsită la domiciliul martorei .

Prin decizia penală nr. 265/5.06.2007 a Tribunalului Galați s-a admis apelul inculpatului dar pentru alte motive decât cele invocate.

Tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță a stabilit vinovăția inculpatului pe baza probatoriului administrat, inculpatul neprobând o altă situație de fapt contrară celei reieșită din materialul probator și, raportat la numeroasele antecedente penale, pedeapsa apare ca fiind corect individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art.72 Cod penal,nejustificându-se deci aplicarea dispozițiilor art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală.

S-a apreciat însă că sentința este nelegală întrucât prima instanță nu a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată în baza mandatului de executare nr. 1546/2004, interval de timp (4.09.2005-14.11.2005) petrecut de inculpat în stare de deținere pentru pedeapsa aplicată în primul ciclu procesual.

Așa fiind, Tribunalul a desființat în parte sentința penală nr. 1086/21.12.2006 Judecătoriei Tg. și în rejudecare a dedus din pedeapsa aplicată timpul executat în perioada 4.09.2005-14.11.2005.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva așa cum prevăd dispozițiile art.38510alin.1 și 2 Cod procedură penală, împrejurare în care instanța de recurs va examina cauza în condițiile art.38510alin.21Cod procedură penală și va lua în considerare numai cazurile de casare care potrivit dispozițiilor art.3859alin.3 Cod procedură penală se iau în considerare din oficiu.

Prin urmare, examinând în aceste limite cauza, Curtea constată că hotărârile atacate sunt legale, situația de fapt reținută fiind corespunzătoare probelor administrate.

Astfel, cu plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, declarația martorei din care rezultă că armăsarul a fost adus în curtea sa de către inculpat în noaptea de 15.10.2003 care nu i- spus că animalul a fost furat, declarația martorului care a fost de față când poliția a făcut cercetări în curtea părții vătămate și a văzut urmele de încălțăminte și cele ale armăsarului trecând de poarta părții vătămate, traversând un lan de lucernă și care se lăsau la vale către comuna M, procesul-verbal prin care s-a consemnat că armăsarul fost găsit în curtea martorei în comuna M, s-a făcut dovada că inculpatul este autorul infracțiunii de furt calificat în modalitatea reținută de cele două instanțe și anume art.208 alin.1-209 alin.1 lit. g și Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.

Neexistând nici un dubiu asupra făptuitorului, în mod corect nu a fost primită solicitarea privind achitarea inculpatului întemeiat pe dispozițiile art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin. 1 lit. Cod procedură penală, solicitare care a fost reiterată și în recurs fără ca argumentele invocate să fie de natură să conducă la această soluție.

Dar, având în vedere prejudiciul relativ modic (1000 lei) care reflectă gradul de pericol social redus al faptei comise în noaptea de 14/15.10.2003,paguba fiind acoperită prin restituire precum și împrejurarea că odată cu trecerea timpului rezonanța faptei s-a estompat, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră, chiar dacă acesta a manifestat pe tot cursul procesului o conduită procesuală nesinceră iar antecedentele penale relevă un apetit infracțional pentru același gen de fapte.

Apreciind că o pedeapsă mai blândă va fi de natură să-și atingă scopul și totodată să reflecte pericolul social concret al faptei,Curtea va admite recursul declarat de inculpat, va casa în parte hotărârile atacate numai în ceea ce privește latura penală și în rejudecare va reduce pedeapsa aplicată de la 5 ani închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare.

Totodată, având în vedere că în mod nejustificat s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prevăzut de art.64 lit.c Cod penal, acesta săvârșind infracțiunea fără să se folosească de vreo funcție ori profesie, urmează ca pedeapsa accesorie să fie modificată prin înlăturarea din conținutul său a interzicerii dreptului prevăzut de art.64 lit.c Cod penal.

Pentru toate aceste considerente recursul de față va fi admis conform dispozițiilor art.38515pct. 2 lit.d Cod procedură penală,hotărârile atacate casate în parte și în rejudecare urmând să se procedeze conform celor mai sus arătate.

Restul dispozițiilor hotărârilor recurate vor fi menținute.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06.07.1980 în comuna, județ V, CNP -, domiciliat în comuna M, județ V, și prin afișare la ușa Consiliului Local

Casează în parate decizia penală nr. 265/5.06.2007 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 1086/21.12.2006 a Judecătoriei Tg.B numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și în rejudecare:

Reduce de la 5 ani închisoare la 3 ani și 4 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului.

Modifică dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii în sensul că interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale recurate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

--- - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored./2 ex/20.03.2008

Jud. apel-

Jud.fond-

Președinte:Marcian Marius Istrate
Judecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 97/2008. Curtea de Apel Galati