Îndemnul la consumul ilicit de droguri (legea 143/2000 art. 11). Decizia 148/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 143/2000 - art. 11;
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIE PENALĂ Nr. 148
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ și inculpatul -, împotriva sentinței penale nr. 317 din 01 septembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-inculpat asistat de avocat ales și intimatul-inculpat asistat de avocat ales -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul apelantului-inculpat depune la dosar adeverința emisă de Universitatea din C-Facultatea de Educație Fizică și Sport și motive de apel, după care, au fost audiați cei doi inculpați (declarațiile acestora fiind consemnate și depuse la dosar).
Instanța de prim control judiciar, constatând că nu se ridică excepții și nu se formulează cereri noi, acordă cuvântul părților prezente, în cadrul dezbaterilor în apel.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține motivele scrise de apel, în sensul că instanța de fond în mod nelegal nu a dispus, în baza art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. e Cod penal, confiscarea sumelor de bani obținute din vânzarea drogurilor.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul-inculpat -, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, deoarece, în esență, prima instanță nu și-a motivat hotărârea pe latură penală și civilă, nepronunțându-se cu privire la toate probele administrate și a făcut o greșită individualizare a pedepsei, nereținând în favoarea inculpatului - apelant circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal și, în consecință, nu a redus pedeapsa sub minimul special prevăzut de art. 76 Cod penal.
Totodată, învederează și că, față de apelantul - inculpat nu există probe suficiente care să ducă la concluzia vinovăției acestuia.
Cu privire la apelul declarat de Ministerul Public, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
Avocat -, având cuvântul pentru intimatul-inculpat, solicită în baza efectului extinctiv al apelului declarat de inculpatul -, admiterea apelului acestui inculpat și reducerea pedepsei aplicate, ținând seama că inculpatul - intimat nu a oferit spre consum droguri, ci doar a consumat substanțe psihotrope.
Cu privire la apelul declarat de Ministerul Public, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpatul, ca nefondat, deoarece hotărârea instanței de fond este motivată în fapt și în drept, instanța face referire la probele administrate și reținute pentru pronunțarea condamnării și aceasta a făcut o temeinică individualizare a pedepsei, în raport de împrejurările faptei și persoana inculpaților.
De asemenea, învederează că, în situația în care se va admite apelul inculpatului și se va extinde efectul acestuia și asupra celuilalt inculpat, cu consecința reținerii de circumstanțe atenuante, pedeapsa să fie executată în regim de detenție.
Apelantul-inculpat -, având ultimul cuvânt, declară că-și însușește concluziile apărătorului ales.
Intimatul-inculpat, având ultimul cuvânt, declară că-și însușește concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra apelurilor penale de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 317 din 01 septembrie 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, TRIBUNALUL DOLJ a dispus, în baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 modificată și completată prin Legea nr.522/2004, cu aplic.art.41 alin.2 condamnarea Cod Penal inculpaților, - fiul lui și, ns.la 06.01.1980, în C, județul D, CNP -, cu domiciliul în C, lui, nr.106 B,.56 IV A1,.1,.2,.8, jud.D, în C, str.- -,.175 P,.1,.4,.17, jud.D - și - fiul lui și, ns. la 05 februarie 1985, în C, județul D, CNP -, cu domiciliul în C,-, -.A,.2, jud.D - la pedepse de 3 ani închisoare, fiecare.
S-a dispus totodată, aplicarea art.71 pen.-art.64 lit.a teza II și Cod Penal lit.b privindu Cod Penal-i pe cei doi inculpați, iar conform art.65 Cod Penal(2), art.64 Cod Penal, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și Cod Penal prev.de art.64 lit.b Cod Penal- conf. art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 modif. pentru ambii inculpați, pedeapsă ce urmează a fi executată - pe o perioadă de 1 an - după executarea pedepsei principale conform art.66
Cod PenalÎn baza art.86/1 Cod Penal-art.86/2 Cod Penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate celor doi inculpați, pe o perioadă de 5 ani, ce constituie termen de încercare.
În baza art.86/3 Cod Penal, s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la începutul (prima zi lucrătoare a lunii respective) lunilor ianuarie, aprilie, iulie, octombrie, decembrie - la Serviciul de Probațiune- TRIBUNALUL DOLJ;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
În baza art.71 (5) Cod Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii, pe durata suspendării sub supraveghere a pedepselor cu închisoarea aplicate celor doi inculpați și s-au pus în vedere inculpaților dispozițiile art.83(1), art.83(2) Cod Penal, vizând revocarea suspendării în cazul săvârșirii altei infracțiuni, pe durata termenului de încercare.
În baza art. 88.Cod Penal, s-a dispus deducerea - din pedeapsa aplicată - a duratei reținerii și arestării preventive privind pe inculpatul, respectiv de la data de 28 februarie 2008 până la 28 martie 2008 și respectiv durata reținerii - data de 28 februarie, pentru inculpatul.
În baza art.18 (2) din Legea nr.143/2000 și respectiv art.17 (1) din aceeași lege, s-a dispus confiscarea drogurilor și distrugerea lor.
În baza art.191 (1) C.P.P. s-a dispus obligarea fiecărui inculpat la câte 2500 RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT-Biroul Teritorial Dolj, au fost trimiși în judecată inculpații și, acesta din urmă în stare de arest, pentru săvîrșirea infracțiunii prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 modificată și completată prin Legea nr.522/2004, cu aplic.art.41 alin.2 pen.
Din actul de inculpare a rezultat în fapt că, la data de 31 ianuarie 2008 lucrătorii de poliție din cadrul C s-au sesizat din oficiu cu privire la aspectul că pe raza Municipiului C acționează o rețea de distribuție și consum ilicit de droguri, în special cannabis și hașiș, din care fac parte și cei doi inculpați.
În scopul identificării tuturor membrilor rețelei și activităților desfășurate de aceștia, s-a autorizat prin ordonanță introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire și a colaboratorului sub nume de cod, precum și procurarea de droguri.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că, în cursul lunii decembrie 2007, cei doi inculpați s-au deplasat la B și au cumpărat de la un tânăr, student ce locuia în căminele din Regie, pe care l-au cunoscut la Clubul, din aceeași localitate, cantitatea de 170 grame cannabis presat, formând o singură bucată cilindrică, contra sumei de 300 euro.
Ulterior, inculpatul, în înțelegere cu inculpatul, a vîndut din aceasta colaboratorului autorizat în cauză în data de 31 ianuarie 2008, în zona Foto C, o țigaretă confecționată artizanal, care conținea cannabis și cantitatea de 0,74 grame cannabis contra sumei de 40 euro.
Procedând în aceeași manieră, la data de 02 februarie 20008 inculpatul a vândut colaboratorului autorizat, în zona Foto, cantitatea de 1,54 grame cannabis contra sumei de 40 RON; la data de 08 februarie același colaborator autorizat a cumpărat de la, cantitatea de 2,79 grame cannabis contra sumei de 100 RON. În fine, la 28 februarie 2008 inculpatul a fost surprins în flagrant vânzând colaboratorului autorizat în cauză cantitatea de 9,75 grame cannabis contra sumei de 400 RON, ocazie cu care asupra inculpatului au fost găsite și cele opt bancnote, ale căror serii fuseseră menționate și fotografiate anterior surprinderii în flagrant, bancnote ce au fost astfel identificate.
A mai reținut instanța de fond că, cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la inculpatul, s-a găsit cantitatea de 150,48 grame cannabis într-o din plastic.
Rapoartele de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză au evidențiat că probele înaintate sunt constituite din cannabis, constatându-se existența tetrahidrocannabinolului, substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis.
Având în vedere întregul material probator administrat în prezenta cauză, atât cel strâns în cursul urmăririi penale - constând în: proces verbal de sesizare din oficiu de prindere în flagrant, de percheziție domiciliară, rapoarte de constatare tehnico-științifică, autorizația pentru interceptarea și înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon, proces verbal de certificare a înregistrărilor și interceptărilor telefonice, copia suportului magnetic, planșe foto, procese verbale și rapoarte întocmite de investigatorul sub acoperire, alte acte întocmite de organele de cercetare penală, declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților - precum și întregul material probator administrat de către instanța de fond pe parcursul cercetării judecătorești - respectiv: declarațiile inculpaților, declarațiile martorilor, concluziile referatelor de evaluare întocmite pentru cei doi inculpați de către Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, actele în circumstanțiere depuse de inculpați la dosarul cauzei, s-au constatat următoarele:
Vinovăția celor doi inculpați în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor prin actul de trimitere în judecată, faptă penală încadrată corect juridic de către procuror, a fost pe deplin stabilită și dovedită, nerezultând vreo îndoială în legătură cu activitatea infracțională astfel cum a fost descrisă prin rechizitoriu.
În atare împrejurări, Tribunalul a reținut în sarcina celor doi inculpați săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 modificată și completată ulterior, în forma continuată a unității legale de infracțiune, în urma constatării că cei doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, au executat acte materiale, la diferite intervale de timp, acte ce fac conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni.
În vederea îndeplinirii scopului general și special al prevenției sociale, în procesul individualizării judiciare a pedepselor ce au fost aplicate celor doi inculpați, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal privind pedeapsa, limitele de pedeapsă fixate de textul incriminator din legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, astfel cum a rezultat din modul și mijloacele de săvârșire a faptei, din importanța valorii sociale vătămate și din urmările produse ori care s-ar fi putut produce, precum și elementele ce caracterizează persoana infractorilor.
Pornind de la concluziile referatelor de evaluare întocmite în cauză, observând cazierele judiciare ale inculpaților, precum și actele în circumstanțiere depuse de aceștia, dar și atitudinea procesuală manifestată pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond a apreciat că prin condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoarea, stabilite la limita minimă specială prevăzută de lege, va fi posibilă reinserarea socială a acestora și reeducarea lor.
S-a dispus de asemenea aplicarea dispozițiilor art.71 pen. și 64 lit. a teza II pen. și respectiv lit. b pen. în cazul celor doi inculpați statuându-se astfel asupra pedepselor accesorii ce urmează a fi aplicate acestora ca urmare a pedepsei principale a închisorii.
Tribunalul a avut în vedere în acest sens necesitatea asigurării aplicării pedepselor accesorii în deplin acord cu teoria și jurisprudența CEDO, precum și cu practica judiciară a instanței supreme, în sensul de a proceda la aplicarea pedepsei accesorii în urma unei evaluări a criteriilor naturii infracțiunii, urmărilor acesteia, elementelor ce caracterizează persoana inculpaților.
De asemenea, instanța de fond, constatând obligativitatea interzicerii unor drepturi astfel cum rezultă din textul incriminator va face aplic. art.65 alin.2 pen. art.64, dispunând aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza II pen. și respectiv art. 64 pen. pentru cei doi inculpați și ținând cont, de asemenea, că interzicerea acestor drepturi se impune având în vedere specificul infracțiunii săvârșite de către inculpați, în acord cu reglementările CEDO și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În conformitate cu art.66 pen. s-a stabilit perioada de timp în care va opera interzicerea acestor drepturi, respectiv durata aplicării pedepsei complementare.
Având în vedere că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile privind pedeapsa aplicată, precum și condițiile cu privire la infractori, iar convingerea instanței de fond a fost aceea că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea pedepsei, s-a dispus - în temeiul art. 86/1 en.Cod Penal - suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate celor doi inculpați, stabilindu-se termen de încercare, dar și măsurile de supraveghere cărora trebuie să se supună.
S-au pus în vedere inculpaților dispozițiile privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Constatându-se incidența în cauză a art.71 (5) pen. instanța de fond a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate, pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei principale a închisorii.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ și inculpatul -.
În motivele de apel depuse de Parchet, s-a susținut în esență că instanța de fond nu a dispus - în baza art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. e Cod penal - confiscarea sumelor de bani obținuți din vânzarea drogurilor de mare risc, deși a reținut vinovăția ambilor inculpați și faptul că aceștia au încasat sumele de bani obținute din vânzarea drogurilor. Astfel, s-a solicitat admiterea apelului propriu, desființarea hotărârii instanței de fond și confiscarea de la ambii inculpați a sumelor de 40 euro, 40 Ron și respectiv 100 Ron.
În motivele de apel formulate de inculpatul -, depuse la dosar la data de 06 2008, s-a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie atât pe latură penală, cât și pe latură civilă, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, susținând în esență că TRIBUNALUL DOLJs -a limitat la a enumera probele cauzei fără a preciza în vreun fel ce a determinat condamnarea sa pentru o faptă penală pe care nici nu a recunoscut-o, respectiv aceea de comercializare de droguri, nefiind dovedit nici pe parcursul urmăririi penale și nici în timpul judecății faptul că între cei doi inculpați ar fi existat vreo înțelegere prealabilă în vederea vânzării produsului. În acest fel, nu s-a respectat cerința garantată de art. 5 din Constituția României și de CEDO referitoare la prezumția de nevinovăție; nu s-a ținut seama la individualizarea pedepsei de incidența dispozițiilor art. 74 lit. a și c Cod penal și nici nu s-a motivat în vreun fel de instanță respingerea cererii formulată de inculpat, prin apărător, în sensul aplicării dispozițiilor art. 74 - 76 Cod penal; hotărârea atacată este parțial nemotivată și în drept, în cuprinsul acesteia regăsindu-se doar dese referiri la jurisprudența CEDO și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, practica instanței supreme nefiind însă izvor de drept, cu excepția recursurilor declarate în interesul legii; în ce privește latura civilă a cauzei, motivarea soluției instanței de fond sub acest aspect se reduce la o singură frază ambiguă, din care nu reiese în nici un fel care este cuantumul cheltuielilor judiciare la care sunt obligați cei doi inculpați, care dintre aceștia este obligat la plată și care este suma, cu atât mai mult nu se menționează în vreun fel ce anume reprezintă suma respectivă și în baza căror probatorii a fost stabilită.
Inculpatul a depus la data de 24 septembrie 2008 (fila 9 dosar apel) o cerere în care a solicitat ca, în viitor, toate actele de procedură să-i fie comunicate la adresa din municipiul C, cartier Nouă,-, bloc 175 P, etaj 4, apartament 17, județ
Apelul formulat de inculpatul este nefondat, iar apelul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ este fondat și urmează a fi soluționate ca atare, pentru următoarele considerente:
Cu privire la apelul inculpatului, Curtea constată că, în raport de criticile formulate, acestea sunt nefondate, deoarece instanța de fond a descris în amănunt actele materiale făcute de fiecare inculpat și a făcut referire la probele care susțineau starea de fapt reținută, enunțând și conținutul probelor în cauză (procesele - verbale de percheziție, rapoartele de constatare tehnică - criminalistică, procesul - verbal al infracțiunii flagrante), neindicarea expresă a probelor pe care înțelege să le înlăture, atât timp cât această înlăturare rezultă din cuprinsul hotărârii, nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 356 Cod procedură penală, ce vizează conținutul expunerii într-o hotărâre judecătorească.
În consecință, Curtea apreciază că instanța de fond a motivat sentința dată atât în fapt, cât și în drept.
Nu este fondată nici critica privind netemeinicia individualizării pedepselor inculpatului prin înlăturarea unor circumstanțe atenuante, atât timp cât dispozițiile art. 74 Cod penal nu impune obligația absolută a instanței ca, în cazul în care constată existența unor împrejurări, din cele enumerate exemplificativ de dispozițiile legale arătate, să le rețină în favoarea inculpatului și să le dea eficiență prin reducerea pedepsei, dacă ele sunt nejustificate.
Textul menționat nu instituie o obligație, așa cum susține inculpatul - prin apărător, ci o facultate din partea instanței, având în vedere formularea legiuitorului că împrejurările arătate în cuprinsul textului de lege menționat "pot fi considerate" circumstanțe atenuante.
Curtea apreciază că lipsa antecedentelor penale, desfășurarea unei activități comerciale, nu sunt suficient de solide pentru a fi considerate ca împrejurări atenuante, atât timp cât, în referatul de evaluare invocat în apărarea sa de către inculpatul, se reține că nu are o preocupare constructivă care să-l responsabilizeze suficient, că anterior a mai fost implicat în incidente în care a fost investigat de către poliție - un accident de circulație, că frecventează în exces locuri cu potențial criminogen, respectiv cluburi monitorizate ca fiind frecventate de vânzători și consumatori de droguri, dar și că ignoră riscurile unei acțiuni cu consecințe penale.
Faptul Cod penal nici în prezent inculpatul nu conștientizează gravitatea faptelor sale și nu dorește să colaboreze cu organele abilitate, rezultă din lipsa lui de sinceritate în condițiile în care, în fața instanței susține că a cumpărat singur drogul găsit în locuința sa, iar în fața consilierului de probațiune susține că l-ar fi cumpărat împreună cu celălalt coinculpat, iar în prezent nu a făcut dovada că urmează un tratament de dezintoxicare.
Nu este întemeiată nici critica formulată de același inculpat cu privire la latura civilă, în sensul că nu rezultă care sunt sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare pe care ar trebui să le plătească, deoarece sentința menționează, în dispozitiv, că fiecare inculpat va fi obligat la câte 250 lei cheltuieli judiciare statului, iar aceste cheltuieli rezultă că s-au administrat - cea mai mare parte dintre ele - în cursul urmăririi penale și fiind rezultatul operațiunilor de interceptare a convorbirilor telefonice, a expertizelor criminalistice, iar restul sumelor reprezintă cheltuielile efectuate în faza cercetării judecătorești, la cele cinci termene de judecată, cu administrarea probatoriilor, inclusiv pentru emiterea referatelor de evaluare de către Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ.
De asemenea, nu este fondată nici critica privind inexistența unor dovedi referitoare o posibilă înțelegere între cei doi inculpați în vederea cumpărării și comercializării de droguri, atât timp cât, așa cum s-a arătat, inculpatul - recunoaște în fața consilierului de probațiune faptul cumpărării drogurilor împreună cu celălalt coinculpat, împrejurare care se coroborează cu constatările din interceptările de convorbiri telefonice și susținerile din procesele-verbale încheiate cu prilejul cumpărării supravegheate de droguri de la coinculpatul.
telefonice interceptate la postul telefonic - aparținând inculpatului, care nu sunt contestate de către inculpați, dovedesc existența înțelegerii acestor inculpați în sensul reținut prin rechizitoriu, înțelegere contestată însă în prezent de apelantul - inculpat.
Ulterior, verificându-se telefoanele mobile deținute de apelantul - inculpat, se constată că o parte din convorbirile telefonice interceptate au fost purtate între cei doi inculpați.
Apelul Ministerului Public este fondat, deoarece există dovezi certe că, la 31 ianuarie 2008, a primit de la colaboratorul autorizat suma de 400 lei, la data de 02 februarie 2008, același inculpat a primit de la același colaborator, în schimbul unei cantități de drog tot suma de 400 lei, iar la data de 08 februarie 2008, primit pentru 2,79 grame cannabis, de la colaboratorul autorizat, suma de 100 lei, și potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. e Cod penal, sumele de bani fiind bunuri dobândite prin comiterea infracțiunii, acestea urmează să fie confiscate de la inculpatul, persoana care a primit, efectiv, sumele de bani.
Cu motivarea reținută, în temeiul art. 379 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, apelul inculpatului va fi respins ca nefondat, iar în temeiul art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, apelul Ministerului Public va fi admis, se va desființa sentința și, în rejudecare, se va dispune confiscarea de la inculpatul a sumei totale de 180 lei, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 317 din 01 septembrie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ, în dosarul cu nr-.
Admite apelul declarat de Ministerului Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ, împotriva aceleiași sentințe penale.
Desființează sentința atacată.
În rejudecare, confiscă de la inculpatul suma totală de 180 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Obliga apelantul-inculpatul la 45 lei cheltuieli judiciare statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 07 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. jud.: -
Jud. fond:
Dact. 3 ex./ 27 2008
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, George Ciobanu
