Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 159/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 159
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena
Grefier - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași - a fost reprezentat la termenul de judecată din data de 26.11.2009 prin procuror
La ordine fiind judecarea apelurilor penale formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași și inculpații și împotriva sentinței penale nr. 232 din 20.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr- având ca obiect infracțiuni de corupție (Legea 78/2000).
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 26.11.2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru ca apelant intimat să depună la dosar înscrisurile despre care a făcut vorbire, precum și pentru a se da posibilitatea apărătorilor părților de a depune la dosarul cauzei eventuale concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
Curtea,
Asupra apelurilor penale de fata,
Prin sentința penala nr. -, a Tribunalului Vaslui, data in dosarul nr.3685/2007, s-a hotărât următoarele:
"Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații - și, prin apărători, din infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal rap.la art,7 alin.l din Legea nr.78/2000, modificată și completată, în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal.
1. Condamnă pe inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 1.08.1966, în comuna Frata, județul C, - cu domiciliul în O,-, Bl.58,.8,50, județul B, cetățean român, cu stagiul militar satisfăcut, căsătorit, l copil minor, studii superioare, inspector vamal la Direcția Regionala Vamală C, fără antecedente, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1 și 2 Cod penal, rap.la art.7 alin.l din Lgea nr.78/2000 modificată și completată, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
2.Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 12 octombrie 1973, în O, județul B, -, domiciliat în O,- A, -.13, județul B, cetățean român, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, studii superioare, inspector vamal la Direcția Regională Vamală C, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin.l și 2 Cod penal, rap.la art.7 alin.l din Legea nr.78/2000 modificată și completata, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
Interzice inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b și c Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal.
In baza art.88 alin.l Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului -, perioada reținerii și arestării cuprinsă între 17 iulie 2007 - 17 decembrie 2007.
Revocă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul - prin Decizia penala nr.876 din 17 decembrie 2007 Curții de APEL IAȘI.
În baza art.86 ind.l Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei și fixează termen de încercare de 5 ani pentru ambii inculpați.
Pe durata termenului de încercare, inculpații trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Oradea, desemnat organ de supraveghere;
- să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcere;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-să comunice informații de natură a-i putea fi controlate
mijloacele de existență.
Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art,86 ind. 4 cu referire la art. 83 Cod penal.
Conform art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepselor sub supraveghere, se suspendă executarea pedepselor accesorii.
O copie a prezentei hotărâri se va comunica la data rămânerii definitive la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Oradea și la Poliția Municipiului
Constată că suma de 1000 care a făcut obiectul luării de mită, folosită în realizarea flagrantului a fost restituită denunțătorului.
Dispune păstrarea și conservarea mijloacelor de probă constând în 2 suporți magnetici ( CD- 1 ) sigilate cu sigiliu - PNA 213 - înreg. la poz. nr. 67/2007 în registrul de corpuri delicte a Tribunalului Vaslui.
In baza art.191 alin.2 Cod procedură penală, obliga fiecare inculpat în parte să plătească statului cheltuielile judiciare în sumă de cîte 1500 lei."
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
"Inculpații - și lucrau ca inspectori vamali la Direcția Regională Vamală C, sediul în municipiul O - Serviciul Fraudă Vamală, Compartimentul Control Ulterior și Investigații Fraudă Vamală.
În luna iunie 2007 inculpatul a interogat baza de date a Autorității Naționale a Vămilor cu privire la societățile de leasing cu sediul pe raza județului S, ocazie cu care a identificat și "" Z, unde sunt asociați denunțătorul și soția acestuia -.
În urma investigațiilor bazei de date, inculpatul a constatat că "" a importat în cursul anului 2006 un nr. de 12 mașini în sistemul leasing.
Același inculpat, verificând site-ul BNR nu a identificat această societate că ar fi îndeplinit formalitățile de transformare în instituție financiară nebancară.
Inculpatul a luat legătura cu coinculpatul - și martorul - și le-a adus acestora la cunoștință cele constatate, stabilind împreună să facă verificări în investigații în termen, ca apoi, în funcție de constatări să propună sau nu șefului de serviciu, efectuarea sau nu a unui control propriu-zis.
În data de 14.06.2007, ambii inculpați împreună cu martorul - s-au deplasat și în municipiul Z pentru a efectua verificări la societatea comercială amintită mai sus, cu privire la activitatea de import dar și cu privire la transformarea acesteia în
Au aflat că sediul societății s-a mutat iar la noul sediu nu au găsit pe nimeni, fapt pentru care au contactat-o telefonic pe soția denunțătorului - -, după ce i-au aflat nr. de telefon de la martorul - fostul șef al
Soția denunțătorului le-a prezentat inculpaților actele societății și notificarea către BNR în vederea transformării în a societății.
era plecat în Austria fiind anunțat telefonic de soția sa de prezența inspectorilor vamali aflați la sediul societății.
Inculpații s-au prezentat soției denunțătorului ce funcție au, dar nu au prezentat vreun act de identitate sau legitimație de serviciu.
întors în țară nu i-a telefonat pe inculpați, fapt pentru care inculpatul - l-a sunat pe stabilind să se întâlnească pentru a clarifica problemele constatate în timpul verificărilor societății.
Martorul, contactat de denunțător i-a sugerat acestuia să se întâlnească cu inspectorii pentru rezolvarea problemelor.
Martorul a aranjat întâlnirea dintre denunțător și inspectorii vamali, la Z, unde s-au deplasat inculpații pe data de 9.07.2007, stabilit ca loc de întâlnire, localul " Hanul ".
Martorul le-a făcut cunoștință celor 3, după care a fost dus acasă de inculpatul.
După ce a revenit la local, ambii inculpați, în local i-au explicat denunțătorului ce verificări au făcut și ce au constatat.
I-au adus la cunoștință denunțătorului că avea de plătit taxe pentru cele 12 mașini importate în anul 2006 și care se ridicau la suma de 30.000, plus penalități și că a depășit termenul de transferare a societății în, astfel că iarăși a încălcat legea, astfel că un control ulterior ar stabili activitatea sa ilegală.
, speriat a întrebat cum se poate rezolva problema iar inculpatul - i-a comunicat că pot rezolva prin plată către ei a unui procent de 10 % din suma de 30.000, adică suma de 3.000 .
Pentru că denunțătorul nu avea toată suma de 3.000, inculpații au fost de acord ca acesta să plătească suma în 3 rate.
Ambii inculpați s-au deplasat la beneficiarul din Z unde au așteptat să fie contactați de denunțător, în legătură cu plata sumei de 3.000, pentru a nu efectua un control ce intră în atribuțiile lor de control.
Inculpații l-au sunat pe denunțător la telefon de mai multe ori, pentru că acesta nu-i mai contactase, conform înțelegerii.
La data de 13.07.2007 denunțătorul a fost sunat de inculpatul - de pe un nr. de telefon necunoscut acestuia din urmă, întrebându-l dacă dă sau nu banii. Au stabilit ca denunțătorul să dea răspuns clar pe 16.07.2007.
Tot pe 13.09.2007, denunțătorul a formulat un autodenunț, fiind pusă la cale procedura flagrantului.
În data de 17.07.2007, inculpatul - l-a sunat pe denunțător, anunțându-l că în jurul orei 12 va fi la cu celălalt coinculpat, întâlnindu-se tot la localul "Hanul ".
a spus inculpaților că are probleme, astfel că le poate da doar suma de 1000, urmând ca diferența să le-o dea după ce vine din concediu.
Inculpatul - a cerut denunțătorului să meargă cu ei în mașina lor pentru a le da suma de bani.
Inculpatul - a urcat la volanul mașinii de serviciu, denunțătorul pe bancheta din spate,iar inculpatul pe scaunul din dreapta, după ce în prealabil a rămas mai în urmă să vorbească la telefon care tocmai sunase.
Inculpatul - i-a dat denunțătorului un pliant promoțional al magazinului "Real", cerându- să pună plicul cu bani în acest pliant garantându-l că n-o să mai facă control la societatea sa.
După ce denunțătorul a ieșit din mașină, procurorii și organele de poliție le-au adus la cunoștință inculpaților că au fost prinși în cadrul unei acțiuni în flagrant.
Fapta inculpaților - și, care la data de 9.07.2007, în calitate de inspectori vamali la Direcția Regională Vamală C, cu sediul la O, Serviciul Fraudă Vamală, Compartimentul Control Ulterior și Investigații Fraudă Vamală, au pretins suma de 3.000 din care au primit suma de 1.000 la data de 17.07.2007 de la denunțătorul, ca o primă tranșă din suma totală de 3.000 pretinsă în vederea încălcării atribuțiilor de serviciu și a nu propune un control la " " Z, unde este asociat denunțătorul, constituie infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. 1, 2 Cod penal cu ref. la art.7 alin. 1 din Legea nr.78/2000, modificată și completată.
Inculpații prin apărători au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin.1, 2 Cod penal cu rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 în infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1 Cod penal, motivând că aceștia nu aveau calitatea de funcționar public cu atribuții de control și nici de constatare și sancționare a contravențiilor, ori de constatare, urmărire și judecare a infracțiunilor, că inculpații nu aveau ca atribuții de serviciu analiza permanentă sau periodică a activității "", ci, în mod ocazional a surprins o presupusă neregulă a activității acesteia.
Au mai susținut că "" nu era planificată pentru control în anul 2007, că potrivit.7521/2006 activitatea de control se desfășoară în baza unor programe anuale și trimestriale de activități aprobate de Autoritatea Națională a Vămilor, care trebuie avizate de șeful Serviciului Fraudă Vamală, după care sunt aprobate de directorul executiv al Direcției Regionale Vamale, până la data de 5 ultimei luni pentru trimestrul următor.
Au conchis, că la data săvârșirii faptei, ambii inculpați nu aveau atribuții de control și nici de constatare sau sancționare a contravențiilor, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev.de art.215 alin.1 Cod penal, deoarece inculpații au prezentat ca fiind adevărată o faptă mincinoasă respectiv prezentarea ca existând nereguli la societatea comercială.
În primul rând, ambii inculpați aveau funcția de inspectori vamali la Compartimentul Control Ulterior și Investigații Fraudă Vamală din cadrul Direcției Regionale Vamale C - Serviciul Fraudă Vamală.
În al II-lea rând, potrivit fișelor de post nr.52 și 580, inculpații aveau ca atribuții de serviciu: realizarea de controale vamale inopinate; constatarea și sancționarea încălcării reglementărilor vamale ori cele menționate în alte acte normative unde este prevăzut în mod distinct acest drept pentru organele vamale; introducerea informatică, actualizarea, verificarea și transmiterea Serviciului Control Ulterior și Investigații Fraude Vamale, date privind cazurile de fraudă și neregularități; efectuarea activităților de informare și/ sau documentare necesare pentru încheierea controalelor ulterioare.
Rezultă că inculpații aveau atribuții de verificare prealabilă a societății comerciale care desfășura activități de leasing.
Numai controalele ulterioare aveau o anumită programare, supusă unor avize și aprobări.
În cazul verificărilor efectuate de inculpați, după ce au accesat baza de date, nu era necesară o programare.
Așa fiind, acțiunea de pretindere de către un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu a unei sume de bani, pentru a nu le îndeplini, chiar în cazul în care starea de fapt prezentată denunțătorului - subiect pasiv al infracțiunii de dare de mită - nu este reală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin.1 și 2 rap. la art.7 alin.1 din Legea 78/2000 și nu pe cele ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.1 Cod penal.
Față de considerentele sus-arătate, instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită în infracțiunea de înșelăciune.
Cererea inculpatului de achitare a sa în baza art.11 pct.2 lit. a rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală, motivată de faptul că nu a pretins, acceptat și primit vreo sumă de bani de la denunțător, nu poate fi primită, în condițiile în care din probatoriul administrat în cauză: declarațiile inculpatului -, declarațiile denunțătorului, declarațiile martorilor, -, rezultă fără echivoc și indubitabil că acest inculpat a interogat baza de date a Agenției Naționale a Vămilor cu privire la societățile de leasing de pe raza județului S, că împreună cu coinculpatul - au stabilit să facă verificări și investigații în teren, la "", că s-au deplasat împreună pe 14.06.2007 pentru control la această firmă, că a fost prezent la sediul firmei pentru control, că a fost de față când denunțătorul a fost informat că sunt nereguli la societate, privind neplata taxelor pentru mașinile importate, că chiar în concediu fiind, a făcut deplasarea la cu celălalt inculpat, că în mașină a urcat și el, fiind locul unde denunțătorul le dădea suma de 1.000 .
Dispozițiileart.254 Cod penal nu prevăd că pretinderea să fie expresă, insistentă, ci subiectul activ al infracțiunii - funcționale - poate să lase să se înțeleagă faptul că pretinde sau acceptă bani sau bunuri prin modul său de comportare.
Ori, potrivit atitudinii inculpatului, a fost aceea că a pretins în mod tacit prin cooperarea cu inculpatul - - bani sau alte foloase, prin prezența sa la locul faptei, prin interogarea informațiilor din baza de date
Singurul aspect că nu apare în fotografiile realizate cu ocazia flagrantului, nu este relevant privind neparticiparea sa în comiterea faptei.
Nu poate fi primită nici cererea aceluiași inculpat privind achitarea sa în baza art.11 pct. 2 lit. rap.la art.10 lit. d Cod procedură penală, motivat de faptul că nu este realizată latura obiectivă a infracțiunii.
Contrar susținerilor apărării inculpaților, probele administrate în dosar în condițiile stricte ale legii demonstrează, comiterea de către inculpat a infracțiunii imputate, fapta în dinamica ei fiind surprinsă în mod judicios, de parchet, din declarația denunțătorului coroborată cu declarațiile inculpatului și a martorilor.
Inculpatul a desfășurat o activitate ilegală, în disprețul legii, realizând conținutul laturii obiective a infracțiunii de luare de mită.
Astfel, instanța va respinge, ca neîntemeiate, cererile inculpatului de achitare a acestuia în baza art.11 pct. 2 lit.a rap.la art.10 lit. c sau d Cod procedură penală.
Referitor la nelegalitatea administrării probelor, în sensul că trebuie înlăturate mijloacele de probă obținute în mod ilegal, că autodenunțul nu este un mod de sesizare a organelor de urmărire penală, că declarațiile martorilor, Copil, -, și - au fost luate cu încălcarea competenței de urmărire penală pentru cauza dedusă judecății, că flagrantul a fost realizat de un procuror necompetent material, instanța urmează să le respingă, cu motivarea că probele au fost administrate în condițiile legii.
Chiar dacă aceste aspecte invocate de inculpați ar fi lovite de nulitate, am fi în prezența unor nulități relative, care ar fi trebuit invocate, potrivit art. 197 alin.4 Cod procedură penală, în cursul efectuării actului când partea era prezentă sau la primul termen de judecată cu procedură completă, când ar fi lipsit la efectuarea actelor.
În plus, părțile, când invocă nulitatea relativă a unui act procedural, trebuie să facă dovada că au fost vătămate în interesele lor.
Cum aceste cereri nu s-au făcut în termenul legal și cum nu s-a făcut nici o dovadă a vătămării intereselor inculpaților, instanța le va respinge.
Pentru infracțiunea săvârșită, fiecărui inculpat i se va stabili câte o pedeapsă, la individualizarea căreia, în cadrul general, prev.de art.52 și 72 Cod penal, vor fi avute în vedere limitele de pedeapsă stabilite de lege pericolul social concret al faptei și făptuitorilor, lipsa antecedentelor penale și calitatea pe care o aveau inculpații, aceea de persoane cu atribuții de verificare și control privind respectarea legii și de aceea, instanța nu va menține în favoarea inculpaților circumstanțele atenuante.
Așa fiind, instanța apreciază că o pedeapsă de cîte ani închisoare pentru fiecare inculpat este îndestulătoare pentru realizarea scopului acesteia - de reeducare a inculpaților și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Pe durata executării pedepsei, inculpaților le vor fi interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b și c Cod penal.
Gravitatea și natura faptelor comise, îi face pe inculpați nedemni de a alege și de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepselor.
De asemenea, pentru că inculpații au comis faptele folosindu-se de funcția pe care o aveau, acea de inspectori vamali, le va fi interzis dreptul de a ocupa o funcție de natura celeia de care s-au folosit în săvârșirea infracțiunilor.
Pentru că față de inculpatul - s-a luat măsura reținerii și arestării preventive, în baza art. 88 alin. 1 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată această perioadă cuprinsă între 17.07. - 17.12.2007.
Se va dispune revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul - prin decizia penală nr.876/17 decembrie 2007 de Curtea de APEL IAȘI.
Fiind îndeplinite condițiile cumulativ prev. de art.86 ind.1 Cod penal, se va dispune suspendarea pedepsei sub supraveghere și se va fixa termen de încercare de 5 ani conform art. 86 ind. 2 Cod penal.
Pe durata termenului de încercare, inculpații se vor supune măsurilor de supraveghere prev. de art.83 ind.3 Cod penal, în sensul că trebuie:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Oradea, desemnat organ de supraveghere;
b) să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcere;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a-i putea fi controlate
mijloacele de existență.
Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art,86 ind. 4 cu referire la art. 83 Cod penal.
Conform art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării executării pedepselor sub supraveghere, se suspendă executarea pedepselor accesorii.
O copie a prezentei hotărâri se va comunica la data rămânerii definitive la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Oradea și la Poliția Municipiului
Pentru că suma de 1000 pretinsă și oferită cu titlu de mită, de denunțătorului a fost restituită acestuia, instanța va confirma acest aspect.
Dispune păstrarea și conservarea mijloacelor de probă constând în 2 suporți magnetici ( CD- 1 ) sigilate cu sigiliu - PNA 213 -la Tribunalul Vaslui - înreg. la poz. nr. 67/2007 în registrul de corpuri delicte a acestei instanțe.
In baza art.191 alin. 2 Cod procedură penală, fiecare inculpat în parte va plăti statului cheltuielile judiciare în sumă de cîte 1500 lei."
In termen legal aceasta sentința a fost atacata cu apel d e către DNA-Serviciul Teritorial Iași si inculpații: - si fiind criticata pentru netemeinicie si nelegalitate.
Apelul DNA-ului vizează individualizarea si modul de executare a pedepselor aplicate inculpaților in sensul ca, se impune aplicarea unor pedepse in cuantum mai ridicat si cu executarea in regim de detenție având in vedere impactul negativ cauzat in societate prin comiterea infracțiunilor de corupție.
Se critica faptul ca pedepsele sunt prea mici in raport cu faptele comise iar pedepsele sa fie executate in regim de detenție, amintindu-se ca alte instanțe au dat pedepse mai mari si cu executare in regim de detenție pentru asemenea fapte de corupție.
Inculpatul - critic sentința sub aspectul greșitei condamnări pentru infracțiunea de "luare de " prev. de art. 254 al. 1 si 2 Cod penal, deoarece in sfera sa de atribuții nu intra la momentul comiterii faptei si acele referitoare la realizarea de controale vamale inopinate, constatarea si sancționarea încălcării regulamentelor vamale, așa încât fapta se încadrează in prevederile art. 215 al. 1 Cod penal si solicita sa fie condamnat pentru aceasta infracțiune, așa cum a solicitat si in fata instanței de fond.
Inculpatul, aduce următoarele critici sentinței:
- in momentul discuției de la Hanul drumeților unde se pretinde ca au avut
loc discuțiile intre denunțător si coinculpatul el nu era de fata, iar in ce privește momentul, efectiv al primirii sumei de bani de la denunțător el nu se afla in mașina fiind afara unde vorbea la telefon așa cum rezulta si din declarația denunțătorului de la urmărirea penala, solicitând achitarea in baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit c, Cp.p p. existând un mare dubiu in privința vinovăției lui;
- nu este întrunită latura obiectiva a infracțiunii de luare de deoarece actul in vederea căruia funcționarul a săvârșit acțiunea sau inacțiunea si care definește elementul material nu intra in competenta sa așa incit sun acest aspect solicita achitare in baza art. 11 pct. 2 lit a rap. al art. 10 lit d, C.P.P.;
- urmărirea penala nu a fost făcută de un organ competent așa încât solicita restituirea cauzei la procuror. Urmărirea penala revenea procurorilor DNA si totuși urmărirea penală a fost începută de un procuror de la parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Examinând sentința atacata, prin prisma motivelor invocate cit si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 371 al. 2, cod proc. penala, instanța de apel constata ca apelurile sunt nefondate din următoarele motive:
Cu privire la motivele de apel invocate de DNA - Serviciul Teritorial Iași:
In cadrul complex de individualizare a pedepselor, prima instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, prevăzute de art. 72 cod penal, ținând cont de împrejurările comiterii faptelor, de datele care caracterizează persoana inculpaților de urmările produse de infracțiune si consideram ca pedepsele aplicate celor doi inculpate, corespund scopului pedepselor prevăzute de art. 52 cod penal, privind reeducarea inculpaților si prevenirea de săvârșirea de noi fapte penale.
Lipsa antecedentelor penale si comportarea buna a inculpaților pin ala momentul comiterii infracțiunilor îndreptățesc instanța de apel sa constate ca simpla condamnare a inculpaților este un avertisment serios pentru ei si conduc la concluzia ca scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea ei in regim de detenție.
De altfel, in cadrul suspendării sub supravegherii instanța a fixat un termen de încercare de 5 ani si i-a obligat pe inculpați sa se supună unor masuri de supraveghere care asigura o "monitorizare" a comportamentului inculpaților pe viitor.
Si instanța de apel este de retine ca scopul pedepsei poate fi atins prin cuantumul ei si prin modalitatea de executare aleasa de instanța de fond.
Nici motivele invocate de inculpați nu sunt fondate.
Trebuie reținut ca instanța de fond a administrat un probatoriu complet, pe care l-a interpretat just in lumina dispozițiilor art. 63 si C.P.P. pe baza acestuia a reținut situația de fapt si, a făcut încadrarea in drept. Prezumția de nevinovăție pentru cei doi inculpați, a fost răsturnată de întreg materialul probator administrat in cauza.
Pe baza probelor amintite in motivarea instanței de fond s-a stabilit fără dubiu, ca inculpații - si, pe la sfirsitul lunii iunie 2007 s-au prezentat la LZa cărui administrator este denunțătorul si i-au adus la cunoștința ca sunt controlori vamali la Vama O. ace au controlat actele societăți i-au adus la cunoștința denunțătorului ca au găsit nereguli prin care s-a prejudiciat statul cu suma de 30.000 Euro si daca dorește sa nu ii întocmească actul de control i-au solicitat 10 la din suma a, adică 3.000 Euro.
Administratorul societății a făcut un denunț si in data de 17.07.2007 a fost organizat un flagrant, inculpații fiind prinși in flagrant când primeau bani de la denunțător.
Referitor la motivul invocat de inc. cu privire la atribuțiunile sale de serviciu, privind controalele inopinate,care ar intra sau nu in atribuțiunilor sale la momentul comiterii faptei si la cel invocat de inc., privind neîntrunirea laturii obiective a infracțiunii de "luarea de ", acestea nu au fundament in speța.
Luarea de este o infracțiune cu subiect activ calificat, autor al acestei infracțiuni poate fi doar un "funcționar public" sau un alt "funcționar" in accepțiunea data acestora prin art. 147. pen.
"Funcționar public" - este orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o însărcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unități dintre cele la care se refera art. 145. pen.
Prin "funcționar" se înțelege persoana menționata la alin. 1 precum si orice salariat care exercita o însărcinare in serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute la acel alineat.
Prin termenul "public" se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii sunt de interes public.
Potrivit art. 147 alin.2 din Codul penal pentru ca o persoana sa poata fi socotita funcționar in sensul legii penale romane se cere ca ea:
- sa fie încadrata in munca (salariata);
- sa exercite "permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent daca si cum a fost investita, o însărcinare";
- însărcinarea sa fie exercitata in serviciul unui organ sau instituții de stat ori unei întreprinderi sau organizații economice de stat.
Legea nr. 78/2000, in Capitolul 1, art. 1 specifica categoriile de persoane asupra cărora se aplica masurile de prevenire, descoperire si sancționare a faptelor de corupție:
persoanelor care exercita o funcție publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice. persoanelor care îndeplinesc permanent sau temporar, potrivitlegii o funcție sau o însărcinare, in măsura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici.
persoanelor care exercita atribuții de control, potrivit legii. persoanelor care acorda asistenta specializata unitățilorprevăzute la litera a) si b), in măsura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta.
persoanelor care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează, sau acorda asistenta specializata, in măsura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire la: operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament in burse, in asigurări, in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne si internaționale
Actele de la dosar releva fără putință de tăgadă ca aici doi inculpați, la momentul comiterii faptelor îndeplineau funcția de inspectori vamali la Direcția Regionala Vamala
Pentru a statua daca un funcționar are sau nu atribuții de control este necesar sa se examineze cu atenție actele normative referitoare la atribuțiile sale de serviciu. Aceasta examinare trebuie făcuta in fiecare caz concret, evitându-se orice generalizare pe categorii de funcționari, fără sa se seama, in mod concret, de atribuțiile de control ale făptuitorului, chiar in cadrul aceleiași categorii, poate fi de natura sa genereze greșeli in ce privește stabilirea calității de subiect activ calificat al infracțiunii prevăzute de art. 254 alin. 2 al Codului penal.
Prin funcționar cu atribuții de control in sensul art. 254 alin. 2 se înțelege numai funcționarul calificat astfel, in mod explicit, prin dispozițiile legale in vigoare care reglementează atribuțiile funcționarului in cauza.
Au aceasta calitate: paznicii, gardienii, organele Gărzii financiare si a Curții de Conturi, funcționarii din Direcția Generala a controlului financiar de stat din Ministerul d e Finanțe si unități subordonate, ai Direcției Generale a Vămilor precum si alți funcționari care conform dispozițiilor legale au atribuții de control.
Referitor la motivul inovat de inc., precum ca el nu era de fata in momentul discuțiilor ci denunțătorul sau ca la momentul primirii banilor era afara din mașina si vorbe ala telefon, nici acestea nu sunt întemeiate.
Probele dosarului amintite mai sus demonstrează ca el a fost in permanenta lângă coinculpatul, când s-a discutat despre neregulile de la societatea condusa de denunțător si când i s-a propus suma de bani pentru a nu mai întocmi actul de control. Practic el a pretins in mod tacit suma de bani făcută cunoscuta verbal de coinculpatul. Chiar daca nu era "umăr la umăr", cu in momentul primirii banilor aceasta nu îl dispensează de calitatea de coinculpat alături de.
Cu privire la motivul invocat de inculpatul privind nulitatea actului de la urmărirea penala făcut organ necompetent, Curtea retina ca:
Sunt prevăzute sub sancțiunea nulității - vătămarea se prezuma absolut:
1. dispozițiile relative la competenta după materie sau după calitatea persoanei;
2. la sesizarea instanței;
3. la compunerea instanței;
4. publicitatea ședinței de judecata;
5. participarea obligatorie a procurorului, prezenta învinuitului sau a inculpatului si asistarea acestora de către apărător când sunt obligatorii, potrivit legii;
6. efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori.
Momentul pana la care se poate invoca nulitatea actului:
- cazurile de nulitate enumerate la punctul 1-6 pot fi invocate in orice stare a procesului - se iau in considerare chiar din oficiu;
- încălcare oricărei alte dispoziții atrage nulitatea - daca s-a produs o vătămare ce nu poate fi anulata decât prin anularea actului - numai daca a fost invocata in cursul efectuării actului când partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa când partea a lipsit la efectuarea actului.
Așa cum a motivat si instanța de fond, aceasta cerere nu s-a făcut în acest termen si mai mult, nu s-a făcut nicio dovada a vătămării intereselor inculpaților, pentru a atrage anularea actului.
Concluzionând, mici un motiv din cele invocate de părți nu sunt fondate.
Pentru considerentele mai sus expuse, in baza art. 379, pct. 1 lit. a cod proc. penala apelurile vor fi respinse ca nefondate.
Văzând si disp. art. 192 al. 2 si 3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile penale formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași și de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 232 din 20.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului parchetului rămân în sarcina statului.
Obligă pe inculpații și să plătească statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
05.01.2010
Tribunalul Vaslui - -
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Scriminți Elena