Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 316/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2308/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIE Nr. 316
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Pe rol judecarea - Penal privind pe
- PARCHET TRIBUNAL
și pe intimat - -, având ca obiect
infracțiuni de - (Legea nr. 78/2000)
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- intimat Inculpat - - -
- - - PARCHET TRIBUNAL
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul - de către grefier care învederează
INSTANȚA
Deliberând, constată că prin sentința penală nr.1113 din 23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală combinat cu art.10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul - -, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000.
În baza art.257 alin.1 din Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 și art.76 Cod penal fiind condamnat inculpatul - - la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
A înlăturat aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 3 (trei) ani termen de încercare calculat conform art.82 Cod penal, atrage atenția inculpatului asupra disp art.83 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate se suspendă și executarea pedepselor accesorii (art.64 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal).
Constată că inculpatul a fost reținut pe o durată de 24 ore de la 01.04.2008 la 02.04.2008 prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr.886/P/2008.
Ia act de faptul că suma de 3.900 RON și 300 EURO, compusă din 30 bancnote a 100 RON, 18 bancnote a 50 RON și 3 bancnote a 100 EURO pusă la dispoziția organelor de urmărire penală de martora, având seriile corespunzătoare celor din procesul verbal de consemnare a fost restituită în conformitate cu disp. art.255 alin.5 și 2 Cod procedură penală către.
În baza art.191 Cod procedură penală a obligat pe inculpatul la plata sumei de 1.500 RON cheltuieli de judecată (față de condamnarea pentru infracțiunea de trafic de influență) în contul -XXX-; cod fiscal; - deschis la Trezoreria Sector 4 B, beneficiar Tribunalul București.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, restul cheltuielilor au rămas în sarcina statului (față de achitarea pentru infracțiunea de luare de mită).
Instanța a pronunțat această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.6144/30.10.2006 pronunțată în dosarul nr.674/- a Judecătoriei Sectorului 4 B, a rămas definitivă prin decizia civilă nr.442/R/06.09.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat în baza Legii nr.10/2001 la plata sumei de 2.022.295,451 Rol către numita, cu titlu de despăgubire, reprezentând prețul unui apartament și contravaloarea îmbunătățirilor aduse acestuia situat în B,-, sector 4, imobil dobândit de aceasta prin cumpărare potrivit Legii nr.112/1995 și de care a fost deposedată prin constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
La data de 12.02.2008 sub nr.- a fost înregistrată la Ministerul Economiei și Finanțelor cererea prin care numita prin mandatar (mama acesteia) solicita punerea în executare a hotărârii anterior menționate, cererea fiind repartizată la data de 15.02.2008 spre analiză și punct de vedere inculpatului, consilier juridic în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor Direcția Generală Juridică.
Potrivit fișei postului cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului (aflată la filele 120 - 123 ) acesta avea printre altele, ca principală atribuție de serviciu avizarea sau întocmirea, după caz a notelor de plată în vederea efectuării plății către cetățeni sau persoane juridice conform hotărârilor judecătorești, în acest sens întocmind lucrările cu caracter sau conținut juridic conform atribuțiilor stabilite, având libertatea decizională cerută de îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin.
Cu adresa nr.119.983 din 07.04.2008 Ministerului Economiei și Finanțelor ce cuprinde Nota și metodologia pentru plata despăgubirilor, cererea și actele depuse de martora la Ministerului Economiei și Finanțelor (filele 118- 149 ) s-a comunicat faptul că potrivit metodologiei pentru plata despăgubirilor Direcția Generală Juridică avizează pentru legalitate, după obținerea tuturor avizelor acordate de celelalte direcții din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, notele prin care se aprobă plata sumelor stabilite de instanțele judecătorești drept despăgubire întocmite de funcționarii direcțiilor care au reprezentat Statul Român în fața instanțelor judecătorești.
Revenind asupra situației de fapt, tribunalul a reținut că în cadrul discuției purtată de numita del cu inculpatul, pe care aceasta l-a contactat telefonic pentru a se interesa de situația cererii depuse, susnumita i-a indicat-o pe mama sa -, care era și mandatara sa, ca și persoana de contact în rezolvarea cererii depuse.
Astfel cum rezultă din declarațiile martorei denunțătoare, inculpatul a luat legătura telefonic cu aceasta în aceeași zi în care a vorbit cu fiica sa, stabilind o întâlnire ce avea să se realizeze la biroul unde-și desfășura activitatea, susținere confirmată de inculpat.
Cu prilejul întâlnirii dintre inculpat și martora denunțătoare, acesta a adus la cunoștință martorei faptul că în vederea soluționării cererii se impunea a fi depusă decizia nr.442/R/06.09.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI investită cu formulă executorie precum și copii ale actelor de identitate ale ei și fiicei sale (titulara dreptului).
În cadrul aceleiași discuții l-a rugat pe inculpat să-i spună ce să facă pentru a urgenta plata sumei către fiica sa, ocazie cu care i-a pretins acesteia 10% din suma de bani solicitată, cu motivarea că trebuie să dea "în schimbul avizării și efectuării plății în regim de urgență 10% din valoarea despăgubiri solicitate, adică trebuie să ofere ca atenție 5% directorului unei Direcției din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și tot atât directorului altei Direcții, altfel soluționarea cererii va cel puțin un an" (fila 4, denunțul formulat de martora înregistrat sub nr.34123/28.03.2008 de - Serviciul de Investigare a Fraudelor și în același sens declarația dată de martoră la 31.03.2008 fila 6 - declarația inculpatului din 01.04.2008 - fila 67, declarația dată în fața instanței la 02.04.2008 - fila 78 - precum și declarația acestuia din 22.07.2008 cu ocazia cercetării judecătorești.
Cum martora denunțătoare a precizat că nu poate face rost de suma menționată într-un timp prea scurt inculpatul a acceptat să primească pentru a remite directorilor celor două Direcții din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor doar suma de 5000 RON, urmând ca diferența de 15.000 RON (procentul de 10% calculându-se prin raportare la suma ce urma să fie ridicată de titulara dreptului urmare soluționării cererii) să-i fie înmânată după intrarea în contul fiicei martorei a sumei la care prin hotărâre judecătorească fusese obligat Statul Român.
Ulterior acestei întâlniri a formulat denunțul aflat la fila 4 din prin care reclama săvârșirea de fapte de - de către numitul "" - consilier juridic în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, identificat ulterior în persoana inculpatului, organele de urmărire penală efectuând demersuri pentru constatarea în flagrant a infracțiunii reclamate și anume: consemnarea seriilor bancnotelor în valoare de 3.900 RON și 300 euro puse la dispoziția organelor de urmărire penală de martoră, întocmindu-se proces-verbal în acest sens (fila 19 );
dispunerea prin ordonanța cu nr.886/P/2008 din 31.03.2008 confirmată prin încheierea din Camera de Consiliu nr.223//02.04.2008 a Tribunalului București, efectuării și înregistrării audio și video a convorbirilor purtate în mediul ambiental de martora denunțătoare, precum și a convorbirilor telefonice purtate la nr. de telefon 0729.936.065 și 0722.566.798 aparținând acesteia și 0723.366.932 aparținând inculpatului, pe o perioadă de 48 de ore (fila 85 );
- deplasarea organelor de poliție judiciară însoțite de procuror și în prezența martorului asistent, la data de 01.04.2008 în-, sector 1 la locul de muncă al martorei, loc convenit de părți pentru a se consemna întâlnirea în cadrul căreia denunțătoarea urma să predea, iar inculpatul să primească 3.900 RON și 300 euro, bani cu privire la care inculpatul a arătat martorei că urmau să aibă destinația declarată anterior.
La locul de întâlnire a ajuns cu ajutorul autoturismului marca Renault de culoare albastră cu nr. de înmatriculare B-46-.
În cadrul discuției purtate inculpatul - - i-a prezentat și înmânat denunțătoarei setul de acte referitoare la cererea de punere în executare a sentinței civile prin care Statul Român, prin, a fost obligat la plata sumei de 202.229,5451RON în favoarea fiicei acesteia și adresa întocmită de inculpat pe baza documentației depuse, către Direcția Generală a Finanțelor Publice B, în
vederea întocmirii notei de plată și a referatului de instrumentare privind cererea de punere în executare a sentinței menționate.
Inculpatul - - a menționat că urmează să primească nota de plată și referatul de la această instituție în termen de o săptămână. Numita i-a cerut inculpatului o asigurare pentru banii pe care urma să-i dea, acesta răspunzându-i că i-a explicat de mai multe ori procedura ce urma în cauză.
De asemenea, inculpatul i-a spus susnumitei că el i-a adus la cunoștință numai ceea ce au spus funcționarii din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice B și a unei alte direcții din cadrul, respectiv (Direcția de Buget și Contabilitate).
Inculpatul a mai menționat că el este cel care ar fi dat viza pe dosarul format în urma documentației depuse de la înregistrarea cererii fiicei sale. Totodată a asigurat-o pe martora denunțătoare că "cererea sa nu va fi oprită nicăieri, că de asta a și vorbit cu ea despre aspectul financiar".
Inculpatul i-a mai arătat acesteia că ar fi vorbit cu funcționarii din cadrul celor două direcții și că le-ar fi spus la telefon ca numita a reușit să facă rost doar de o parte din banii pretinși și că i-a asigurat că femeia se zbate, încearcă să facă tot posibilul, iar funcționarii (directorii celor două Direcții) au fost de acord ca restul de bani pretinși în schimbul urgentării plății să fie primiți după efectuarea acesteia.
În continuare inculpatul a consimțit ca diferența din suma pretinsă anterior, respectiv 15.000 RON să fie dată după ce banii cuveniți ca urmare a punerii în executare a sentințelor civile menționate vor intra în contul fiicei martorei denunțătoare.
În continuare numita i-a mulțumit inculpatului pentru faptul ca în schimbul urgentării plății a acceptat din suma pretinsă doar 5.000 RON întrucât nu avea mai mult pe moment. Acesta a asigurat-o că tot ceea ce depinde de el va face în totalitate, el fiind doar "un soi de curier" și a vorbit cu cei doi domni din cadrul direcțiilor menționate, asigurându-i de faptul că numita prezintă garanție morală, iar aceștia i-au spus că acceptă restul de bani după efectuarea plății.
In acest context, martora l-a întrebat pe inculpat care este partea lui, acesta spunându-i că referitor la acest aspect lasă la aprecierea ei în momentul în care i se va soluționa cererea favorabil. Totodată inculpatul i-a spus martorei că dacă nu beneficia de intervenția lui în acest sens "o apuca și Crăciunul", având în vedere lipsa banilor din bugetul statului.
Tot cu aceeași ocazie inculpatul a întrebat-o pe martoră dacă în încăpere sau alături se mai află cineva care - i ascultă, primind asigurări de la aceasta că nu se mai află nimeni în împrejurimi. - - a mai arătat, ca o explicație a faptului că în ziua precedentă a refuzat să-i dea explicații martorei pe telefonul mobil, "că este o perioadă mai dificilă în care nu poți vorbi tocmai liber pe telefon" fiindcă se ascultă în contextul -ului, ce se desfășura la B în acea perioadă. In continuare numita i-a înmânat inculpatului un plic pe care l-a scos din geantă în care se afla o sumă de bani, punându-l pe acesta să-i numere, fapt pe care acesta l-a și făcut, ocazie cu care i-a spus că sunt doar 3900 RON, iar martora i-a replicat că cei 300 euro, care se mai aflau în plic, reprezintă echivalentul a 1100 RON. Inculpatul a cerut martorei o hârtie pentru a împacheta banii, aceasta oferindu-i un alt plic în care i-a și pus.
La scurt moment după acestea, au intervenit organele de poliție judiciară și procurorul care și-au declinat calitatea, identificându-l pe inculpat în urma documentelor găsite asupra lui în persoana lui - -.
Fapta inculpatului care, la data de 01.04.2008 s-a întâlnit cu martora denunțătoare la biroul acesteia situat în B,-, sector 1, unde a primit suma de 3900 lei și 300 euro, reprezentând avansa din suma de 20.000 lei pe care i-a pretins-o anterior pentru a urgenta soluționarea și plata unei cereri de punere în executare a unei sentințe civile prin care Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat la plata sumei de 202.229,5451 lei în favoarea fiicei numitei, prin intervenția la funcționari (directori) din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice B și Direcția de Buget și contabilitate a fost încadrată în dispozițiile art.257 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
Individualizarea pedepsei s-a făcut în raport de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, reținându-se în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei sub limita minimului special.
A mai apreciat prima instanță că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei, fapt pentru care a dispus suspendarea executării pedepsei.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.254 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, prima instanță a reținut că în cauză nu există o promisiune - determinată sau nedeterminată - din partea martorei, iar în absența acestui element nu se poate vorbi de o acceptare ori nerespingere ca element de conținut al infracțiunii de luare de mită, motiv pentru care a pronunțat achitarea inculpatului.
Împotriva soluției a declrat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, critica vizând următoarele aspecte:
-greșita achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;
-greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de trafic de influență prin reținerea circumstanțelor atenuante, dar și a modalității de executare a pedepsei prin reținerea dispozițiilor art.81 Cod penal.
-existența unei neconcordanțe între minută și dispozitiv, în sensul că în considerente se face vorbire de dispozițiile art.74 lit.a, c Cod penal, însă acestea nu se regăsesc în dispozitiv.
Examinându-se sentința apelată, în limitele și în conformitate cu dispozițiile art.371, 372 și 378 Cod procedură penală, se constată că apelul este nefondat.
Prima instanță a stabilit în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, făcând și o încadrare juridică corespunzătoare a faptei săvârșite de inculpat.
Astfel, fapta inculpatului care, la data de 1.04.2008 a primit suma de 3900 lei și 300 euro, reprezentând avans din suma de 20.000 lei pe care a pretinsu-o anterior numitei pentru a urgenta soluționarea și plata unei cereri de punere în executare a unei sentinței civile prin care Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat la plata sumei de 202.229,54 lei în favoarea creditoarei - fiica numitei, prin intervenția la funcționarii din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice B și Direcția de Buget și contabilitate întrunește elementele constituționale infracțiunii prevăzută de art.257 alin.1 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.
De precizat că, așa cum rezultă și din adresa nr.119.983 din 7.04.2008 Ministerului Economiei și Finanțelor, funcționarii din cadrul celor două direcții ale Ministerului Economiei și Finanțelor asupra cărora inculpatul a lăsat să se creadă că ar avea influență (în realitate, pretinsa influență fiind imaginară, banii fiind solicitați de inculpat pentru sine) aveau competența funcțională de a soluționa favorabil cererea formulată de creditoarea.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, se reține că s-a dat eficiența cuvenită tuturor criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal, referitoare la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită și limitele de pedeapsă prevăzute de terțul incriminator.
Pentru ca o pedeapsă să contribuie la îndreptarea comportamentului infractorului, ea trebuie să fie bine gândită de societate, ceea ce presupune aplicarea unei pedepse juste, singura susceptibilă să-l determine pe inculpat să regrete fapta, să-și propună să nu mai repete infracțiunea.
Pedeapsa poate fi corectivă numai dacă ține seama de persoana căreia i se aplică, de capacitatea sa de a-și analiza faptele și de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societății.
Se impune evitarea stabilirii unei pedepse excesive, întrucât trebuie să existe o proporție între pedeapsă, infracțiunea comisă și persoana inculpatului.
A aplica o pedeapsă prea aspră ar însemna ca aceasta să nu-și mai atingă finalitatea înscrisă în art.52 Cod penal, ceea ce evident nu a fost în intenția legiuitorului.
Revenind la speță, se apreciază că buna conduită pe care inculpatul avut-o înainte de săvârșirea infracțiunii constând în lipsa antecedentelor penale, conduita pozitivă pe care a avut-o în familie, atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, atitudine constând în prezentarea în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței ori de câte ori a fost necesar, constituie circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c Cod penal, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Se cuvine a fi amintit că inculpatul este absolvent de studii superioare, iar după demisia din funcția de consilier s-a angajat din nou obținând venituri licite pentru a-și întreține familia, formată din soție și doi copii minori.
Având în vedere cele ce preced, în mod just a apreciat instanța de fond că scopul pedepsei poate fi atins fără privarea de libertate a inculpatului, în condițiile aplicării dispozițiilor art.81 Cod penal.
Cum prima instanță a aplicat o pedeapsă just individualizată atât ca întindere, cât și ca mod de executare, motivul de apel formulat de parchet cu privire la acest aspect se constată a fi neîntemeiat.
În ceea ce privește soluția de achitare pronunțată de prima instanță referitoare la infracțiunea prevăzută de art.254 alin.1 raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, se constată a fi corectă.
Întradevăr, luarea de mită este o infracțiune se poate realiza fie printr-o acțiune - pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin făptuitorului sau acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, fie printr-o inacțiune - nerespingerea de către făptuitor a unei promisiuni.
A accepta o promisiune înseamnă a-ți exprima acordul cu privire la o promisiune, iar a nu respinge o promisiune a nu-ți manifesta dezacordul cu privire la promisiunea făcută de cineva.
Cert este că ambele modalități presupun, în mod logic, existența unei promisiuni, ofertă care fie este acceptată fie nu este respinsă de făptuitor.
În cauza de față, momentul consumării infracțiunii de luare de mită este cel al întrevederii dintre inculpat și martoră la data de 1.04.2008, moment ce a fost înregistrat de organele de urmărire penală.
Se observă din conținutul procesului-verbal de redare a înregistrărilor convorbirilor purtate în mediu ambiental că martora nu și-a asumat nici un fel de angajament față de inculpat de a-i remite pe viitor bani sau alte foloase, iar la afirmația inculpatului în sensul că lasă la aprecierea martorei dacă aceasta va înțelege sau nu ca după rezolvarea cererii să-i dea sau să nu-i dea bani sau alte foloase, martora nu a făcut nici o promisiune, nu s-a angajat în nici un mod.
Cu totul alta era situația dacă, în cadrul discuției martora ar fi promis inculpatului că va remite bani ori alte foloase.
În cursul urmăririi panele se impunea a se stabili cu certitudine dacă a fost sau nu făcută o promisiune și numai în cazul stabilirii acesteia era necesară analizarea și calificarea atitudinii inculpatului.
Ori, în cauză nu există o promisiune, determinată sau neterminată din partea martorei, iar în absența acestui element nu se poate vorbi de acceptare sau nerespingere a ofertei ca element de conținut constitutiv al infracțiunii de luare de mită, așa cum, corect, a reținut instanța de fond.
Având în vedere cele ce preced, se apreciază că motivele de apel formulate de Parchet referitoare la greșita achitare a inculpatului pentru infracțiunea de luare de mită și greșita individualizare a pedepsei aplicate pentru primirea de foloase necuvenite sunt neîntemeiate.
În fine, nici motivul de apel referitor la neconcordanța dintre minută și dispozitiv nu este fondat.
Se constată că în minuta sentinței s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c, raportat la art.76 Cod penal, iar împrejurarea că în dispozitiv sunt menționate doar dispozițiile art.76 Cod penal, fapt ce poate fi remediat printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale. În nici un caz, nu se poate reține că există o neconcordanță între minută și dispozitiv, așa cum susține parchetul.
Față de cele arătate, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge apelul, ca nefondat.
Onorariul de avocat din oficiu în sumă de 200 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr.1113 din 23.09.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Onorariul de avocat din oficiu în cuantum de 200 lei se va suporta din fondul Ministerul Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică în data de17.12.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 1: Cauzei Apelant București Anghel Adrian Corupție
GREFIER,
Red.
Dact./11.02.2008
Ex.2
Red.- - Tribunalul București Secția II-a Penală
Președinte:Cauzei Apelant București Anghel Adrian CorupțieJudecători:Cauzei Apelant București Anghel Adrian Corupție
